Cei care şi-au plasat economiile în euro mizând pe creşterea cursului, mai ales după invadarea Ucrainei de către Rusia, dar şi cei care au preţurile de vânzare în euro şi care sunt legate de evoluţia cursului leu/euro. 

Cu preţurile la energia electrică şi gaze şi cu inflaţia (15% în România; 8-9% în Europa) nu a putut să se bată nimeni în acest an, aşa că le scoatem din calcul. Dar au rămas investiţiile în euro, preţurile în euro şi dolari.

Vineri la Bucureşti BNR a stabilit un curs oficial de 4,8344 lei pentru un euro şi 4,8383 pentru un dolar. Anul a început cu un euro la 4,9481 lei şi un dolar la 4,3707 lei. Euro a scăzut cu 2,2%, iar dolarul a crescut cu 10%.

Duminică, la casele de schimb din centrul Capitalei euro era cotat la 4,79 lei la cumpărare şi 4,81 lei la vânzare.

Puţină lume s-a aşteptat la o asemenea evoluţie a cursului valutar leu/euro după toate crizele prin care trecem şi mai ales după atacul militar al Rusiei asupra Ucrainei, care a început în noaptea de 24/25 februarie.

La BNR cursul a urcat spre 4,95 lei pentru un euro, o creştere invizibilă. Probabil că BNR a vândut câteva miliarde de euro în primele săptămâni de după invazie pentru a nu scăpa cursul de sub control, în condiţiile în care lumea îşi retrăgea leii şi euro din bănci sau îşi schimba leii în euro.

La casele de schimb valutar, acolo unde populaţia se duce să schimbe banii, euro a urcat la 5,1 lei la cumpărare şi 5,2-5,4 lei la vânzare. În prima săptămână de după invazie aproape nimeni nu mai vindea euro la casele de schimb, iar băncile, prinse pe picior greşit, nu prea aveau suficient euro ca să liniştească piaţa.

Acel episod a trecut iar piaţa a început să se liniştească, dar toată lumea a continuat să mizeze pe creşterea cursului valutar leu/euro, considerând că era doar o chestiune de timp până când cursul se va duce la BNR şi va trece de 5 lei pentru un euro.

Toate prognozele CFA – Asociaţia Analiştilor Financiari – indicau o creştere a cursului peste 5 lei pentru un euro.

Nimeni nu a prevăzut ce se întâmplă acum, când în ultimele săptămâni cursul valutar a scăzut de la 4,94 la 4,83 lei pentru un euro, la BNR.

Intrările investitorilor străini de protofoliu pe piaţa titlurilor de stat în lei a adus mai multă valută în ultimele săptămâni. Investitorii străini pariază pe faptul că dobânzile la titlurile de stat în lei, de 7-8%, le aduc un randament mult mai mare decât dacă ar cumpăra titluri de stat în euro sau chiar în dolari.

Mai sunt intrările de valută ale românilor care lucrează în străinătate, mai sunt vânzările de valută ale exportatorilor agricoli, mai sunt vânzările de valută ale Ministerului de Finanţe fie din obligaţiunile vândute în euro, fie din banii din PNRR.

BNR nu prea a intervenit în piaţă prin cumpărarea de valută, pentru că acest lucru ar fi însemnat să injecteze lichiditate în lei în piaţă, dereglând programul monetar de control a lichidităţii prin care încearcă să ţină inflaţia sub control şi chiar să o scadă începând cu această toamnă.

Pe de altă parte, analiştii nu văd cu ochi buni această scădere a cursului valutar leu/euro, în condiţiile în care România se confruntă cu un deficit comecial imens, diferenţa dintre exporturi şi importuri urmând să depăşească 30 de miliarde de euro la finalul acestui an, chiar 32 de miliarde de euro, conform previziunilor Comisiei de Prognoză. Deficitul de cont curent, care include deficitul comercial atenuat de excedentele din servicii, este estimat să ajungă la 22 de miliarde de euro, un deficit dublu faţă de 2020.

Banca Naţională pare destul de relaxată când se uită la scăderea cursului valutar şi la aceste deficite pe care la un moment dat România va trebui să le plătească cumva.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, crede că dacă guvernul îşi va reduce deficitul bugetar de 7-8%, acest lucru va însemna şi o reducere a deficitului de cont curent. Până una alta, deficitul bugetar nu se reduce, ci doar este ţinut pe perfuzii, să nu sară în aer prin neplata plafonărilor din energie.

În privinţa cursului valutar, BNR crede că această scădere este doar de moment, iar pe măsură ce vom intra în toamnă cursul va reveni imediat la 4,95 lei/euro.

BNR judecă macroeconomic evoluţia cursului, uitându-se la inflaţia din România şi Europa plus creşterea economică din România faţă de cea din Europa. La o inflaţie de 15% în România comparativ cu 10% în Europa, rezultă o diferenţă de 5%, dar dacă se ia în considerare creşterea economică din România, estimată la 5%, versus creşterea economică din Europa de 1%, aceşti indicatori se egalizează, deci cursul ar trebui să rămână pe loc, la 4,94-4,95 lei/euro.

Între timp, evoluţia cursului leu/euro produce „victime”.

Cei care au mizat pe creşterea cursului şi şi-au plasat leii în euro au pierderi în acest an. O dată prin scăderea cursului: la cursul oficial de la BNR avem o scădere de 2,2% faţă de începutul anului, iar pe piaţa caselor de schimb valutar avem o scădere de 8% dacă luăm în considerare că foarte mulţi s-au repezit să cumpere euro în primele zile de război în Ucraina, iar atunci cursul ajunsese la 5,2-5,4 lei/euro. Iar a doua oară prin faptul că dobânzile la lei au crescut cu mult peste dobânzile la euro.

Dobânda la euro este între 0-1%, într-un caz fericit, iar dobânzile la lei sunt cuprinse între 6-7%.

Pe lângă cei care îşi numără pierderile prin plasarea banilor în euro, mai sunt şi cei care au preţurile de vânzare ale produselor şi sericiilor în euro şi sunt legaţi de evoluţia cursului valutar leu/euro de la BNR.

Foarte multe contracte din România au la bază euro şi sunt plătite în lei, în funcţie de evoluţia cursului la BNR.

Preţurile de vânzare la apartamente, la case, la maşini, la telefonie mobilă, ca să dau doar câteva exemple, sunt în euro. Multe companii înregistrează acum pierderi pentru că plăţile se fac în lei la cursul BNR şi primesc astfel mai puţini lei. Nimeni nu s-ar fi gândit la o asemenea situaţie.

Este mai uşor să creşti preţurile produselor şi serviciilor în lei decât să le creşti în euro.

Multinaţionalele au preţurile în euro pentru că le este mult mai uşor să raporteze la centru şi să nu sunt legaţi de evoluţia cursului. Dar acum euro a scăzut, iar multinaţionalele au multe costuri în lei care au crescut, mai ales că inflaţia este de 15% şi toată lumea profită de acest lucru, creşterile procentuale în România fiind duble faţă de creşterile din Europa.

Istoric, preţurile din România sunt legate la euro. Pe asta mizează şi BNR în scăderea inflaţiei, dar să nu ne trezim ca în toamna lui 2008 şi în primăvara lui 2009, când cursul valutar a crescut cu 30% din cauza pierderii liniilor de finanţare externe şi a deficitului comercial şi de cont curent foarte mari. Este adevărat că acum finanţarea în România este în proporţie de 70% în lei, iar pentru ce este în valută nu sunt probleme. Dar rămân deficitul comercial şi de cont curent, care nu vor fi rezolvate atât de uşor şi, la un moment dat, tot vor presa pe cursul valutar.

Dacă cei care au mizat pe plasamentele în euro sau au preţurile în euro sunt pierzătorii acestui an, cel puţin până acum, cei care au fost legaţi de dolar sunt marii câştigători.

De la începutul anului dolarul a crescut cu 10% la Bucureşti, de la 4,37 lei până la 4,83 lei, ceea ce a însemnat că cei care au avut banii în dolari au câştigat cu mult peste cei care şi-au ţinut banii în euro, depăşind chiar şi pe cei care au mizat pe lei şi pe dobânzile în creştere la lei.

Dacă pe plan extern dolarul mai creşte faţă de euro, aşa cum sunt analizele, există şansa ca cei care au avut banii plasaţi în dolari să ajungă la nivelul inflaţiei şi să nu piardă.

Cei care au avut preţurile produselor şi serviciilor în dolari şi legate de evoluţia cursului leu/dolar au câştigat mult mai mult decât au câştigat prin creşterea vânzărilor. Dacă ai o creştere a vânzărilor de 2%, prin creşterea cursului dolarului cu 10% poţi să raportezi o creştere a cifrei de afaceri cu 12% în lei. Dar sunt foarte puţine companii care au preţurile legate de dolar, aşa că nu avem prea muţi câştigători.

La finalul anului, când tragem linie, vom vedea cine sunt câştigătorii şi pierzătorii acestui an, dar până acum cei care au mizat pe creşterea euro au piedut. Ar trebui ca euro să crească mult prea mult la Bucureşti pentru a recupera pierderile.

Cristian Hostiuc