NewsGuard, o companie din New York care cercetează și monitorizează dezinformarea pe internet, a identificat 250 de site-uri care răspândesc, în mod activ, dezinformarea rusă despre război.

Zeci dintre acestea sunt înființate în ultimele luni, iar tendința pare să fie un răspuns la decizia UE de a interzice postul de televiziune Russia Today și agenția de știri Sputnik. Multe dintre site-uri sunt în limba engleză, iar altele sunt în franceză, germană sau italiană.

Unele dintre ele au fost create cu mult înainte de declanşarea războiului din Ucraina, dar nu au fost legate, explicit, de Moscova până când nu au început, brusc, să publice mesaje pro-Kremlin, spun experții. Unele dintre site-uri se prezintă ca fiind grupuri de reflecție sau instituții de presă independente.

Printre narațiunile cel mai des întâlnite pe acestea se numără afirmațiile conform cărora Ucraina a înscenat o serie de atacuri militare mortale asupra civililor, pentru a obține sprijinul comunității mondiale și că refugiații ucraineni comit crime în Germania și Polonia.

În plus, Centrul European de Luptă Împotriva Dezinformării (EU vs Disinfo) raportează că videoclipurile Russia Today continuă să fie distribuite pe rețelele sociale, dar cu un logo diferit sau fără acesta.

În loc să pună în aplicare sisteme eficiente de moderare a conținutului, rețelele sociale încearcă să se joace de-a șoarecele și pisica cu aparatul de dezinformare al Kremlinului, a declarat Felix Kart, consultant senior la ONG-ul britanic Reset, citat de Deutsche Welle.

La sfârșitul lunii iulie, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a respins cererea formulată de RT France împotriva Consiliului UE, din cauza interzicerii difuzării postului în Uniunea Europeană.

Curtea a concluzionat că RT France sprijină activ politica rusă de destabilizare și agresiune împotriva Ucrainei. În plus, CJUE a spus că acest canal a difuzat informații care au justificat războiul Rusiei împotriva Ucrainei și ar putea reprezenta o amenințare semnificativă la adresa ordinii publice și a securității UE.

La 1 martie, Consiliul UE a decis să interzică Russia Today în engleză, germană, franceză și spaniolă, precum și agenția de presă rusă Sputnik, finanţate de Kremlin. Baza deciziei a fost că Rusia răspândea propagandă prin aceste canale pentru a-și justifica agresiunea împotriva Ucrainei, punând astfel în pericol ordinea publică și securitatea UE.

Nu există informaţii despre deţinătorii acestor site-uri, presupunându-se că multe dintre acestea sunt deţinute de grupuri şi persoane care nu vor decât să câştige bani, mulându-se pe naraţiunile partidelor populist-extremiste din UE şi pe profilul rusofil al utilizatorilor din ţările de limbă slavă.

Pentru a exemplifica acest mod de operare, Deutsche Welle Bulgaria a discutat cu un proprietar de site, propagator al dezinformărilor ruseşti în ţara vecină. Da, am întreținut multă vreme un site cu știri false în Bulgaria, a recunoscut tânărul, completând că subiectul Rusia aduce întotdeauna bani frumoși.

Tânărul a fost detectat de jurnalişti pe platforma socială Reddit, unde, sub numele marquizdesade îi invita pe urmăritori să-i pună întrebări legate de activitatea sa recentă. Bărbatul, care s-a recomandat cu numele de Dimitar, a povestit că afacerea sa a demarat în 2015.

Atunci, un amic i-a spus că deţine un site de streaming video, care îi aduce mii de dolari pe lună din reclame. Ideea i s-a părut mai mult decât atractivă, iar atenţia sa a fost îndreptată asupra unei alte nișe potențial profitabile.

Am petrecut mult timp observând comportamentul oamenilor care citesc știri false și care cred în ele. Am vrut să înțeleg ce îi face pe acești oameni să reacționeze emoțional. Dialogam cu ei, îi aprobam sau îi contraziceam pe Facebook.

La început, Dimitar nu s-a gândit că va câştiga bani din dezinformarea prorusă, mergând pe ideea că va primi sponsorizări de la vreun partid politic de care va reuşi să se lipească mediatic.

Nici un partid nu i-a plătit vreun sfanţ, observând că veniturile veneau, în întregime, din reclamele de pe site, prin sistemul de publicitate Google AdSense, după ce materialele erau distribuite pe grupurile de Facebook, de unde strângeau zeci de mii de vizualizări.

I-a spus unui alt prieten despre site-ul său, acesta dându-i sfaturi cu privire la monetizare

Am fost conştient de la început că ceea ce fac nu este moral, dar aveam nevoie de bani. Sunt un băiat oarecare dintr-un orăşel de provincie. Aveam un copil mic, eram singurul care lucra în familie. Banii aceştia vin foarte ușor, e greu să te ţii deoparte.

El spune că, pentru a avea succes, ştirile de acest fel trebuie să ajungă la un public rusofil, Bulgaria neducând lipsă de aşa ceva.

În Bulgaria, a existat dintotdeauna un fel de narațiune despre măreţia Rusiei sau despre opoziția dintre Occident și aceasta, cu Bulgaria prinsă la mijloc, spune Dimitar. În perioadele de glorie, pentru două ore de muncă pe zi, Dimitar câştiga, lunar, aproximativ 800 de euro.

Acesta dă un exemplu despre modul său de lucru. Preiei o problemă actuală din Bulgaria și scrii apoi că Moscova promite că o va rezolva dacă renunțăm la NATO și Occident.

Când guvernul a anunțat că populația Bulgariei a ajuns sub şapte milioane, am scris rapid că Dmitri Peskov (purtătorul de cuvânt al Kremlinului) a promis că va trimite 100.000 de rusoaice în ţara noastră pentru a rezolva criza demografică.

Acest text a fost accesat atât de mult încât site-ul s-a prăbușit de mai multe ori din cauza traficului. Nu întâmplător Rusia este subiectul principal care provoacă o reacție emoțională în rândul cititorilor bulgari. Încă din şcoală, oamenii au fost hrăniți cu ideea Marii Rusii.

Nimeni nu ne-a învățat că URSS ne-a declarat război și ne-a ocupat de facto la 9 septembrie 1944. A trebuit să aflu eu acest lucru, însă mulţi nu ştiu aceste informaţii nici acum. Când te duci să le explici oamenilor astfel de lucruri, aceștia reacționează defensiv, acuzându-te că ești un agent occidental, spune Dimitar.

La aproape şapte ani de la începutul proiectului, Dimitar a renunțat la site-ul cu știri false, dar nu pentru că ar fi avut remuşcări, ci pentru că Facebook și-a înăsprit controlul asupra unor astfel de site-uri, după ce a devenit clar că compania britanică de analiză Cambridge Analytica a folosit ilegal datele utilizatorilor în scopuri politice.

Asupra site-ului lui Dimitar a fost instituit așa-zisul Shadow ban – încă mai are acces la Facebook, dar, din cauza algoritmilor platformei, nimeni nu-l mai poate vedea.

Spune că un singur regret are acum, când se gândeşte la ceea ce a făcut: M-a întristat că oamenii sunt foarte proști. Chiar dacă Facebook luptă mai eficient împotriva știrilor false, crede că este mai important ca oamenii să învețe singuri să separe grâul de neghină.

Un exemplu similar a fost documentat şi în România, în 2016. Într-o anchetă realizată de PressOne, autorii notau că publicația americană inc.com a dezvăluit, într-un articol apărut la 21 noiembrie 2016, că românul Ovidiu Drobotă (23 de ani) s-a aflat în spatele unuia dintre site-urile care au publicat știri false în campania pentru alegerile prezidențiale din SUA, favorizându-l pe candidatul republican Donald Trump.

Potrivit unei analize realizate de portalul online Buzfeed și citate de inc.com, site-ul EndingtheFed.com, asumat de românul Drobotă, a publicat, în premieră, patru dintre cele zece știri false care s-au viralizat cel mai puternic în rețelele de socializare din SUA, în ultimele trei luni ale campaniei electorale.

Una dintre știrile false spunea că Papa Francisc și-ar fi anunțat susținerea pentru Donald Trump. Ştirea, prezentată ca o decizie fără precedent a Suveranului Pontif de a se pronunța în favoarea unui candidat la președinția SUA, a strâns aproape un milion de interacţiuni pe Facebook.

În mai 2016, altă ştire falsă spunea că Administrația Obama ar fi tăiat 2,6 miliarde de dolari din fondurile pentru veteranii de război și ar fi alocat 4,5 miliarde de dolari relocării refugiaților din Siria care ar trebui să fie preluați de SUA. Această postare a strâns 1,7 milioane de interacțiuni pe Facebook.

În luna august a aceluiaşi an, un alt articol relata că Megyn Kelly, o cunoscută jurnalistă de la FoxNews – post TV apropiat republicanilor – a fost concediată pentru că ar susține-o pe democrata Hillary Clinton. Știrea s-a viralizat iar, în urma verificărilor, Facebook a dovedit că știrea era falsă și a șters-o.

Audiența site-ului Ending the Fed era foarte mare, cu o medie de 3,3 milioane de vizitatori unici pe lună (majoritatea de pe Facebook), mai mult decât adunau ziare precum USA Today sau Los Angeles Times.

În România, Ovidiu Drobotă era managerul Expunere.com, unul dintre cele mai cunoscute site-uri conspiraționiste, care publica informații trunchiate sau pur și simplu copia bucăți de articole din alte surse. (Liviu Anghel).