Se află în dezbatere publică, până la 24 august, pachetul legislativ propus de Ministerul Educației, care vizează învățământul preuniversitar și superior. Controversele nu au întârziat să apară, îndată după afișarea celor două legi pe site-ul ministerului de profil, chiar într-o perioadă marcată de oboseala acumulată la capătul unui an școlar dificil și de obișnuitele vacanțe. Ne-am adresat colegiilor naționale militare și academiilor categoriilor de forțe/Academiei Tehnice Militare pentru a vedea care sunt principalele beneficii pe care cele două inițiative legislative le cuprind și, în egală măsură, care sunt neputințele/neajunsurile noilor legi în ceea ce privește învățământul militar preuniversitar și superior. Punctele de vedere pe care le publicăm sunt și singurele primite la redacție, după mai bine de trei săptămâni de la solicitarea noastră. Și poate deloc întâmplător, fiindcă Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” și Colegiul Național Militar „Dimitrie Cantemir” au impus de multă vreme excelența în planul comunicării publice, printr-un efort continuu, calitativ și profesional, de prezentare a propriilor activități, a reușitelor multiple ale elevilor/studenților și corpului de cadre didactice. Chiar dacă celelalte instituții nu s-au învrednicit cu vreun răspuns până acum, le amintim că mai au la dispoziție câteva zile și pot face propunerile pe care le cred de cuviință la adresa de e-mail consulare.legieducatie@edu.gov.ro, până la 24 august.

Pentru un consorțiu al colegiilor naționale militare

Proiectul Legii învățământului preuniversitar ,,România educată”, elaborat de Ministerul Educației, are o deschidere mai bună către învățământul militar preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, ca parte a învățământului de stat și parte a sistemului național de învățământ însă există unele limitări determinate de particularitățile acestui tip de educație cu frecvență, desfășurată în mediu cazon și cu internat – Colegiul Național Militar.

Parcurgând cu atenție, în noile propuneri legislative, valorile care stau la baza sistemului de învățământ preuniversitar, regăsesc valori caracteristice colegiilor naționale militare cum ar fi: excelența în educație, profesionalism, integritate, respect, transparență, diversitate, dar și colaborarea/dezvoltarea parteneriatelor educaționale cu mediul universitar, în vederea parcurgerii traseului educațional de către beneficiarul direct, academiile categoriilor de forțe, care în prezent nu este materializat în mod concret.

În acest sens, potrivit noilor prevederi, ,,în vederea asigurării calității educației și a organizării gestionării resurselor, unitățile de învățământ de stat pot decide înființarea consorțiilor școlare” sau se pot constitui consorții de învățământ dual.

Având în vedere colaborarea continuă între colegiile naționale militare, pornind de la misiune, obiective, curricula educațională, dar și transferurile între colegii, concursurile educaționale sau sportive, olimpiadele școlare, programele și parteneriatele naționale sau internaționale comune, posibilitatea de a înființa un Consorțiu al colegiilor naționale militare din România reprezintă o oportunitate care trebuie fructificată în baza noii propuneri legislative.

Relația colegiu – academie a categoriei de forțe/academia tehnică militară, poate constitui un parteneriat contractual, o formă de asociere, un Consorțiu de învățământ între colegiile naționale militare și academiile categoriilor de forțe/Academia tehnică militară, prin prisma lărgirii oportunităților de cunoaștere și învățare oferite elevilor de colegii naționale militare și recunoaștere reciprocă a rezultatelor învățării și evaluării acestora, dar și ca o prioritate la mobilitatea personalului între unitățile membre ale consorțiului sau de utilizare în comun a resurselor unităților de învățământ din consorțiu (laboratoare, săli de specialitate, simulatoare, poligoane, baze sportive etc.).

Relația colegiu – academie a categoriei de forțe/academia tehnică militară, poate constitui un parteneriat contractual, o formă de asociere, un Consorțiu de învățământ între colegiile naționale militare și academiile categoriilor de forțe/Academia tehnică militară, prin prisma lărgirii oportunităților de cunoaștere și învățare oferite elevilor de colegii naționale militare și recunoaștere reciprocă a rezultatelor învățării și evaluării acestora, dar și ca o prioritate la mobilitatea personalului între unitățile membre ale consorțiului sau de utilizare în comun a resurselor unităților de învățământ din consorțiu (laboratoare, săli de specialitate, simulatoare, poligoane, baze sportive etc.).

 Col. dr. ing. Aurel Constantin Neagu

O altă oportunitate oferită de noua propunere legislativă derivă din unul din principiile care guvernează învățământul preuniversitar și anume principiul centrării educației pe beneficiarii acesteia, ceea ce permite racordarea disciplinelor și ariilor curriculare la dezvoltarea cunoașterii actuale, la stabilirea disciplinelor de studiu pentru definirea concretă a profilului militar, pentru fiecare nivel de educație.

În prezent, la nivelul fiecărui colegiu național militar, cu elevii admiși în clasa a IX-a, în prima zi de școală, se semnează un angajament între MApN, prin comandantul colegiului și părintele/reprezentantul legal al elevului și elev, potrivit unui model elaborat de DGMRU, în care sunt prevăzute drepturile și obligațiile reciproce ale părților și unele clauze specifice MApN.

În noul proiect legislativ, se prezintă că ,,la înscrierea elevului într-o unitate de învățământ, directorul unității de învățământ semnează contractul educațional cu părinții/reprezentantul legal al acestora”. În acest sens, trebuie emise precizări specifice.

Proiectul legislativ prezintă, pentru unitățile de învățământ liceal cu statut de Colegiu național, că acestea ,,pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a, pentru maximum 90% din numărul de locuri atribuite prin planul de școlarizare. Restul locurilor se ocupă prin repartiție computerizată, în urma susținerii evaluării naționale”.

Colegiile naționale militare, prin specificul lor, organizează concurs de admitere în clasa a IX-a numai cu candidații care au fost admiși de Centrele Zonale de Selecție și Orientare în urma testărilor fizice și psihologice. În acest sens, consider că un colegiu național militar poate organiza concurs de admitere în clasa a IX-a, pentru 100% din numărul de locuri atribuite prin planul de școlarizare.

Referitor la susținerea probelor la examenul național de bacalaureat pentru colegiile naționale militare, probe scrise, E, facultative, specifice profilului sau specializării, pentru filiera vocațională, proba specifică profilului sau specializării propun ca aceasta să fie proba Pregătire Militară.

În cadrul propunerilor legislative care privesc învățământul preuniversitar, drepturile și îndatoririle elevilor civili sunt prevăzute în Statutul Elevului, aprobat prin ordin al ministrului educației.

Ținând cont de specificul colegiilor naționale militare și de faptul că Statutul Elevului, aprobat de ministerul educației nu poate fi compatibil 100% cu tipurile de activități, misiunile, obiectivele și cerințele impuse elevilor de colegiu național militar, în învățământul cu frecvență și internat și constituie permanent o sursă de contestații din partea părinților elevilor de colegii militare, pentru învățământul preuniversitar militar, drepturile și îndatoririle elevilor colegiilor naționale militare trebuie prevăzute în Statutul Elevului de Colegiu Național Militar, aprobat prin ordin al ministrului apărării naționale și publicat în „Monitorul oficial”.

✍🏼 Colonel dr. ing. Aurel Constantin Neagu Comandantul Colegiului Național Militar ,,Dimitrie Cantemir” Breaza

O reproiectare a sistemului educațional românesc

Separarea celor două domenii – învăţământul superior va avea reglementare într-o lege specifică separat de învăţământul preuniversitar – va oferi un traseu clar pentru personalul didactic, o viziune unitară a domeniului şi, de ce nu, modificări de parcurs care să vizeze doar domeniul unde e nevoie de adaptări, fără a mai fi necesar un şir lung de avize pentru reglementarea vizată.

Aceste legi sunt o consecinţă a dezbaterilor şi a raportului de ţară cu privire la proiectul „România Educată”, un proiect inițiat de administrația prezidenţială, în care universităţile au jucat un rol esenţial prin susţinerea de dezbateri de-a lungul celor trei etape de derulare a acestuia.

În opinia mea, asistăm la reproiectarea sistemului educaţional din România şi, prin intermediul acestor legi, sunt descrise procesele care au avut ca sursă proiectul „România Educată”, aflat în dezbaterea societăţii româneşti mai mult de cinci ani.

Îmi amintesc cu plăcere perioada în care am fost preparator universitar, ştiam clar că la finalul acelei perioade – hai să îi spunem stagiatură! – voi descoperi dacă am chemarea de a rămâne în învăţământ sau nu. Eram ajutat, monitorizat. Acest lucru se va întâmpla odată cu intrarea în vigoare a noilor legi.

Asistăm la o descriere clară a traseului didactic cu evidențierea rolului esențial în îndrumarea carierei didactice, începând cu etapa stagiaturii didactice, până la obținerea gradelor didactice şi a calităţii de profesor emerit, pentru traseul preuniversitar, și de la asistent universitar sau doctorand-asistent la profesor universitar, în cadrul celeilalte cariere didactice.

Noua lege schimbă şi structura evaluărilor pe diverse niveluri, pornind de la educaţia timpurie, prin învăţământ preșcolar şi antepreşcolar, învăţământ primar, prin evaluări prin calificative anuale unice pe arii curiculare, cu excepţia clasei pregătitoare, pe parcursul căreia nu se acordă note sau calificative, învăţământ gimnazial sau secundar inferior, prin evaluări cu note de la 1 la 10, cu excepţia disciplinelor de studiu stabilite prin ordin al ministrului, învăţământ liceal sau secundar superior, prin evaluări cu note de la 1 la 10, şi terminând cu învăţământul superior.

Aș remarca reapariția admiterii la licee. Colegiile naţionale au dreptul să organizeze, înainte de susţinerea evaluării naţionale, examen de admitere pentru maximum 90% din numărul de locuri. Locurile rămase neocupate intră în procedura de repartiţie computerizată, în urma susţinerii evaluării naționale.

Pentru celelalte licee – admitere computerizată în baza mediei de la evaluarea națională, iar liceele vocaţionale – probe de aptitudini. Totodată, se schimbă structura examenului naţional de bacalaureat prin cele cinci tipuri de probe:

1. probă scrisă de evaluare a competenţelor la disciplinele
   cuprinse în trunchiul comun, comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările, probă unică la comunicare în limba română, matematică şi ştiinţe ale naturii, istoria şi geografia României;
2. două probe de evaluare a competenţelor lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională, rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă corespunzător Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi, probele se pot echivala prin examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine;
3. probă de evaluare a competenţelor digitale, rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu, proba se poate echivala prin examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor digitale;
4. probă scrisă la limba maternă, respectiv probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale;
5. probe scrise, facultative, la alegerea candidatului, specifice profilului sau specializării.

Aceste legi clarifică finanțarea proceselor educaționale, salarizarea personalului didactic, fără a mai fi nevoie de alte legi ale salarizării. Regăsim în lege aspecte referitoare la portofoliul educațional al școlarului, la școala din spital, la noul mecanism de acordare a burselor.

M-aș opri, în mod special, asupra învățământului dual, întrucât noua lege prevede posibilitatea înfiinţării consorţiilor de învăţământ dual, în care autorităţile administraţiei publice locale, împreună cu universităţile, agenţii economici şi unităţile de învăţământ vor putea decide înfiinţarea consorţiilor şcolare sau a celor de învăţământ dual.

Prin PNRR sunt prevăzute  fonduri europene nerambursabile care vor sprijini crearea a zece campusuri în mai multe regiuni din ţară, contribuind astfel la o mai bună formare şi pregătire a absolvenţilor de liceu şi de facultate, la o integrare rapidă și eficientă pe piaţa muncii.

Găsim în noua lege structuri administrative care vor juca un rol esențial în implementarea reglementărilor specifice și pe care le enumăr: Unitatea Executivă pentru Suport, Mentenanță și Asistență Tehnică pentru Digitalizare, responsabilă de formarea utilizatorilor de tehnologie digitală din sistemul național de învățământ, Autoritatea Naţională pentru Inspecție Şcolară și Asigurarea Calității, direcțiile județene de învățământ preuniversitar, Centrul Național pentru Educație Incluzivă, Centrul Național pentru Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică, Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, Institutul pentru Ştiințele Educației, Comisia Națională pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS), Comisia Naţională de Standardizare a Titlurilor și Gradelor Universitare (CNSTGU), Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare (CNETU), Comisia Națională de Etică a Managementului Universitar (CNEMU), Comisia Naţională de Statistică şi Prognoză a Învăţământului Superior (CNSPIS) şi Comisia Naţională a Bibliotecilor Universitare (CNBU).

M-aș opri, în mod special, asupra învățământului dual, întrucât noua lege prevede posibilitatea înfiinţării consorţiilor de învăţământ dual, în care autorităţile administraţiei publice locale, împreună cu universităţile, agenţii economici şi unităţile de învăţământ vor putea decide înfiinţarea consorţiilor şcolare sau a celor de învăţământ dual. Prin PNRR sunt prevăzute  fonduri europene nerambursabile care vor sprijini crearea a zece campusuri în mai multe regiuni din ţară, contribuind astfel la o mai bună formare şi pregătire a absolvenţilor de liceu şi de facultate, la o integrare rapidă și eficientă pe piaţa muncii.

General de brigadă prof. univ. dr. ing. Ghiță Bârsan

Dacă ne referim strict la învăță-mântul superior, universitățile vor beneficia de o autonomie universitară avansată, legea prevede mecanisme prin care asumarea răspunderii devine esențială.

Instituțiile de învățământ superior își vor asuma răspunderea acordării titlurilor de doctor, în acord cu responsabilitatea universităților în formarea la nivel de licență/master/doctorat în acord cu practicile internaționale.

În acest sens, legea clarifică normele de etică universitară și deontologie profesională, abaterile de la normele de etică universitară și deontologie profesională, situațiile de tip conflict de interese și procedurile de analiză a sesizărilor privind etica şi deontologia profesională şi impun universităţilor obligativitatea introducerii cursurilor de etică universitară în planurile de învățământ ale tuturor programelor de licență.

Noul proiect de lege reorganizează CNATDCU în două mari comisii, Comisia Națională de Etică a Managementului Universitar (CNEMU), care se pronunţă asupra litigiilor privind nerespectarea eticii în managementul universitar și asupra litigiilor referitoare la încălcarea răspunderii publice, și Comisia Națională de Standardizare a Titlurilor și Gradelor Universitare (CNSTGU), care se dorește a fi o structură puternic profesionalizată pentru elaborarea şi respectarea standardelor ştiințifice pentru acordarea titlurilor de doctor şi a calificativelor pentru tezele de doctorat.

Un pas important în prevenirea fraudelor universitare este reprezentat de înființarea Registrului Unic Național Integrat al Diplomelor și Actelor de Studii (RUNIDAS), gestionat de Ministerul Educației prin Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI), care va gestiona integrat diplomele eliberate de instituțiile de învățământ superior și registrele matricole de la nivelul acestora și al Academiei Române.

Prin intermediul Comisiei Naționale de Etică a Titlurilor Universitare (CNETU), aceasta se va pronunța ca for academic asupra contestațiilor formulate împotriva comisiilor de etică de la nivelul universităților, precum şi asupra soluționării sesizărilor privind abaterile de la normele de etică şi deontologie profesională în obținerea titlurilor universitare.

CNETU va analiza orice solicitare şi va constata plagiatele, va fi un for puternic specializat care va avea responsabilitatea analizei asupra tuturor sesizărilor, inclusiv asupra deciziilor comisiilor de etică din universități.

O altă noutate a legii derivă și din participarea instituțiilor de învățământ superior româneşti în consorții de universități europene, și anume introducerea programelor de studii doctorale de tip „joint degree”, care se finalizează cu o diplomă comună. Din perspectivă personală, aștept aceeaşi reglementare și la nivelul studiilor de licență, respectiv masterat.

Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS) își va continua rolul de evaluator al nivelului calității din cadrul universităților românești și va aplica în mod consecvent și transparent strategiile și procedurile privind asigurarea calității, inclusiv în domeniul eticii și deontologiei profesionale.

Legea prevede întărirea rolului organizațiilor studențeşti în domeniul calității învățământului, oferind norme de reprezentare în toate organismele de conducere colectivă.

Pentru cadrele didactice, angajarea se va face pe perioadă determinată sau nedeterminată, numai prin concurs public. Legea dă posibilitatea angajării asistenților universitari fără a deține titlul de doctor, precum și angajarea specialiștilor cu valoare științifică şi profesională recunoscută în calitate de cadre didactice asociate, fără obligativitatea deținerii titlului științific de doctor.

Aș mai scoate în evidență sistematica programelor de studii universitare, cu învățământul de licență clasic, dual, cu posibilitatea dublei specializări și integrat, cu programele de masterat și doctorat în sistem clasic, dual și integrat. Învățământul dual va avea responsabilități privind activitățile de învățare, predare și evaluare partajate între instituția de învățământ superior acreditată și operatorii economici, cu un volum de muncă partajat în mod egal.

Pentru programul de studii integrat, curriculumul acestui tip de program va fi elaborat și organizat în comun de mai multe instituții de învățământ superior din Spaţiul European al Învățământului Superior și va conduce la o diplomă comună sau la diplome duble/multiple. În cadrul dublei specializări se definește o specializare principală și una secundară, de regulă din cadrul aceleiaşi ramuri de ştiinţe.

Acest lucru certifică şi învățământul universitar din Academia Forțelor Terestre și mă refer la legătura dintre program universitar/specializare universitară și armă/specialitate militară. Senatele universitare pot decide înființarea şi organizarea programelor de studii cu duble specializări, fără parcurgerea procedurilor de acreditare, cu condiția de a avea acreditată specializarea principală.

Legea prevede că programele de formare continuă se finalizează cu un microcertificat sau un certificat, care poate fi emis și în format digital. Acesta poate fi stocat într-un sistem digital, poate fi partajat cu o organizație aleasă de posesor, la nivel național sau transnațional. Registrul digital este gestionat de ANC și constituit astfel încât toate părțile implicate să poată înțelege conținutul și să fie asigurată autenticitatea certificării.

Din perspectiva universităților militare, noua lege creează premisele modernizării accelerate a învățământului preuniversitar şi universitar militar. Au avut loc dezbateri, s-au înaintat propuneri care vor fi susținute prin intermediul Direcției Generale Management Resurse Umane (DGMRU), respectiv Statul Major al Apărării (SMAp).

Un lucru este cert: aceste legi sunt încă în dezbatere publică. Nu știm forma finală a acestora. Au existat dezbateri în cadrul consorțiilor universitare, au existat întâlniri cu premierul României şi ministrul educației. Va fi o diferență categorică între o lege asumată și una aflată în dezbatere. Cu certitudine că nu vom asista la peste 100 de modificări, așa cum s-a întâmplat cu Legea nr. 1/2011 – una care, chiar și în aceste condiții, a generat o transformare radicală în domeniul educațional.

Am convingerea că toți actorii implicați în procesul de elaborare a legilor, precum și cei care au făcut propuneri constructive la lege, vor trimite spre adoptare o lege a României educate, o lege care să ofere o educație sustenabilă, bazată pe procese articulate într-o arhitectură de sistem modernă, adaptabilă și care să răspundă realităților zilelor noastre. ( General de brigadă prof. univ. dr. ing. Ghiță Bârsan Comandantul (rectorul) Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu).