Administratie
Să fii importator, să dai de lucru chinezilor şi nemţilor, iar în ţară să ai o secretară sau să fii multinaţională, să investeşti aici, să angajezi sute şi mii de români, să obţii profit şi apoi să îl repatriezi?
Am un amic care are cea mai bună afacere din România la ora actuală: cea de importator.
Nu degeaba România este o ţară de importuri, la 6 luni importurile au fost de 56 de miliarde de euro, în timp ce exporturile au fost de numai 41 de miliarde de euro, rezultând un deficit comercial de 14 miliarde de euro.
Pentru tot anul 2022, Comisia Naţională de Prognoză estimează importuri totale de 123 de miliarde de euro, în timp ce exporturile ar fi de numai 91 de miliarde de euro, rezultând un deficit comercial de 32 de miliarde de euro, cel mai mare din istorie.
În aceste importuri, cu deficitul comercial de rigoare, se regăseşte şi amicul meu.
De ani de zile, de peste un deceniu, are un business foarte bun, importă anual de milioane de euro, chiar peste 10 milioane de euro pe an, şi obţine un profit de sute de mii, chiar peste 1 milion de euro pe an.
Şi nu are prea mulţi salariaţi, ci dimpotrivă.
Prin importurile lui, de ani de zile dă de lucru chinezilor, germanilor şi cine ştie de unde mai cumpără produsele.
În ţară, există o multinaţională care face produsul respectiv, dar îl vinde la un preţ mai mare decât îl importă el, aşa că nu-i nicio afacere pentru el.
Ca el mai sunt şi alţii, care au un business bazat pe import şi mai puţin pe producţie internă.
Aşa că banii, valuta, pleacă din ţară. Când Isărescu lasă cursul valutar leu/euro să crească, e jale, pentru că plăteşte mai mult pe import. Aşa că în întreabă pe guvernatorul BNR, prin intermediul nostru, de ce nu ţine cursul.
La polul opus, amicul meu se declară un mare patriot.
Cel puţin prin retorica lui, care începe şi se sfârşeşte prin faptul că multinaţionalele ne fură, că scot profitul din ţară, că austriecii, nemţii, ungurii (noroc că americanii nu prea au investiţii mari în România că şi ei ar intra în această categorie) ne-au cumpărat activele pe nimic şi că uite ce profit fac acum, că ungurii lui Orban cumpără bucată cu bucată din pământul ţării, casă cu casă, conac cu conac, castel cu castel, stradă cu stradă, clădire cu clădire, pădure cu pădure.
Austriecii de la OMV sunt în fruntea listei lui după ce a citit în ZF cât profit fac şi ce bani scot din ţară prin dividende (OMV Petrom a aprobat la mijlocul acestui an un dividend special de 2,5 mld. lei).
Grupul austriac OMV, prin faptul că deţine 51% din acţiunile Petrom, va lua 1,25 mld., adică 250 mil. euro. Dar se uită că 20% din Petrom aparţine statului român care, proporţional, va lua dividende de 530 mil. lei, adică 110 milioane euro. Al treilea acţionar al Petrom, este reprezentat de Fondurile de Pensii Pilon II, unde au conturi 7,6 milioane de români care vor primi acelaşi divident/acţiune ca OMV.
Beneficiar indirect de decizia OMV de a acorda un dividend special este şi amicul meu care, dacă îşi ia salariul de la firmă, are cont de Pilon II. Bineînţeles că, dacă are salariul minim pe economie, cum îşi pun mulţi patroni patrioţi, valoarea contului lui Pilon II este minimă.
Dacă cineva, un român patriot, ar vrea să câştige cât câştigă OMV la Petrom atunci ar putea să cumpere liber acţiuni OMV de la Viena şi să beneficieze de toate câştigurile pe care le obţine grupul austriac din România prin faptul că „scoate banii”, prin contracte de transfer pricing, prin profiturile şi dividendele acordate.
Dacă Erste câştigă la BCR atunci oricine poate să cumpere acţiuni Erste de la Bursa de la Bucureşti, sau să meargă direct la Viena şi să beneficieze de aceleaşi câştiguri pe care le obţin austriecii.
Dar dă mai bine să spui că multinaţionalele fură din România iar cei de la Bucureşti, ca dealtfel toţi cei care nu sunt patrioţi, sunt nişte trădători.
Dacă îl întrebi pe amicul meu de ce nu face el o capacitate de producţie în România ca să nu mai importe şi să dea de lucru în ţară răspunsul este: Tu ştii de câţi bani am nevoie? Tu ştii ce înseamnă să faci producţie?
Ideea lui este că nu merită să faci producţie în România, costă prea mult, riscurile sunt prea mari, chinezii sunt mai ieftini, plus că salariaţii români, asta dacă îi găseşti, cer tot timpul majorări salariale fără să facă şi fără să dea nimic în schimb.
Dacă el nu a făcut producţie în România, trăind bine din importuri, bine măcar că au venit străinii, multinaţionalele să mai facă ceva producţie aici, sau să mai cumpere „pe nimic” capacităţi industriale pe care să le retehnologizeze şi să facă producţie.
Numai prin importuri, cum face amicul meu de peste un deceniu, nu poţi să ai producţie internă, fie ea şi a multinaţionalelor, nu poţi să dai de lucru la 2-3 milioane de români, nu poţi să stai pe picioare.
El, ca mulţi alţi oameni de afaceri români, antreprenori, investitori, după ce au făcut bani (şi bine că au făcut) foarte rar îi bagă ulterior în economie, într-o activitate productivă, ci merg mai mult pe investiţii financiare.
În cazul lui, cumpără titluri de stat, cel mai bun, cel mai rentabil şi cel mai sigur plasament.
El face exact ceea ce fac şi băncile, adică împrumută statul.
Atunci când dobânzile la titluri de stat şi la depozite erau mici, de ce dobânzile sunt aşa mici? Isărescu îşi bate joc de români, adică băncile străine dau dobânzi mici ca apoi să dea credite cu dobânzi mari. Şi astfel, apoi să scoată banii din ţară.
Acum, când dobânzile au crescut, iar dobânzile la titlurile de stat au crescut şi mai mult, de ce se împrumută România cel mai scump din Europa? Că, de fapt, le dăm bani străinilor prin aceste dobânzi mari.
Dar uită că el este printre beneficiarii acestor dobânzi mari, prin faptul că investeşte în titluri de stat, la fel ca oricare altă bancă sau oricare alt investitor din ţară sau din afară.
Patriotismul economic este bun, dar mai trebuie să fie susţinut şi prin investiţii, nu numai prin retorică. E plină politica românească de patrioţi politici şi economici, dar care, dacă se dau jos dintr-un Logan, nu e bine, nu sunt respectaţi, nu au cum să fie votaţi.
Ani de zile multe active din Transilvania s-au degradat pentru că nu le-a luat nimeni să le refacă, nici statul român, şi nici investitorii români.
Acum, când statul ungar, direct, prin fondul lui de investiţii sau indirect, prin companii ungare, investeşte în active din România, nu e bine, că ne cumpără şi ne fură ţara.
Bine că vine cineva să mai investească aici, pentru că altfel cad casele peste noi.
Dacă vă uitaţi pe site-ul Casei de Licitaţie Artmark găsiţi sute de obiective în ţară – castele, conace, terenuri, care abia aşteaptă să fie cumpărate de cineva şi refăcute, indiferent de naţionalitate
Înainte ca cineva să scoată bani din ţară, mai întâi trebuie să investească, mai întâi trebuie să dea de lucru la nivel local, mai întâi trebuie să facă ceva profitabil din care să poată să scoată bani.
Dacă noi, dacă cineva nu a fost în stare să ţină celebrul Club Dinamo în Liga I şi să-l facă să se bată pentru campionat, bine măcar că Viktor Orban şi guvernul ungar au investit în stadionul lui Sepsi de la Sfântu Gheorghe, şi în echipă, ridicând astfel nivelul campionatului.
La Dinamo, în mijlocul Bucureştiului, nici acum nu a fost nimeni în stare să facă un stadion, măcar ca la Sepsi.
Aşa că, într-un final, cine este mai valoros pentru economia românească, pentru businessul de aici? Unul care importă de ani de zile şi care dă de lucru chinezilor şi nemţilor sau unul, fie el austriac, fie el ungur, care bagă bani aici, încercând să facă un business din care apoi să facă profit pe care, ulterior, să-l scoată dacă vrea?
Cristian Hostiuc
Administratie
Ofensiva „Blitz” la Giurgiu: Captură de milioane din „industria falsului” pe ruta Turcia-Germania
Într-o operațiune de amploare menită să decapiteze rețelele de trafic cu mărfuri contrafăcute, polițiștii de frontieră din Giurgiu au reușit o captură record în urma unor controale fulger desfășurate pe parcursul ultimelor zile. Peste 5.600 de articole de lux falsificate, care urmau să inunde piața europeană, au fost scoase din circuitul ilegal, valoarea acestora depășind pragul de un milion de lei.
Filtre pe DN 5: „Ruta Balcanică” a produselor de contrabandă sub asediu
În perioada 15–18 aprilie, arterele rutiere din județul Giurgiu au devenit teatrul unor acțiuni tip „BLITZ”, menite să verifice legalitatea transporturilor internaționale. Vizate au fost în special mijloacele de transport care tranzitau ruta strategică Turcia-Bulgaria-Germania. Conform informațiilor furnizate de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, operațiunea a mobilizat echipaje din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră local, sprijinite de specialiști din cadrul Compartimentului Sprijin Operativ.
Efortul coordonat a dus la interceptarea mai multor vehicule încărcate cu mii de produse suspecte. Strategia polițiștilor a fost una de impact imediat, reușind să identifice transporturile ilicite chiar în fluxul dens de trafic de pe Drumul Național 5, blocând astfel tranzitul unor mărfuri care eludau normele legale și fiscale.
Peste 5.000 de „falsuri de lux” mascate în transporturi internaționale
Bilanțul verificărilor este unul impresionant: 5.642 de produse, variind de la articole de îmbrăcăminte și încălțăminte până la marochinărie și parfumerie, toate purtând însemnele unor branduri internaționale de renume. Marfa, suspectată a fi contrafăcută, era transportată de cetățeni turci și bulgari care nu au putut prezenta nicio dovadă legală a provenienței acestora.
Potrivit estimărilor oficiale ale autorităților de frontieră, prejudiciul adus titularilor de mărci ar fi fost colosal dacă aceste bunuri ar fi ajuns pe rafturi. Dacă ar fi fost comercializate la prețul produselor originale, valoarea capturii ar fi atins suma de aproximativ 1.250.000 de lei. Toate bunurile au fost indisponibilizate și ridicate în vederea continuării cercetărilor, fiind marcate ca probe în dosarele penale proaspăt deschise.
Toleranță zero pentru pirateria comercială: Dosare penale și monitorizare permanentă
Consecințele legale pentru transportatorii implicați sunt severe. În prezent, se desfășoară cercetări amănunțite sub aspectul săvârșirii infracțiunii de punere în circulație a unor produse purtând mărci identice sau similare cu cele înregistrate. Această practică nu reprezintă doar o fraudă economică, ci și un risc pentru consumatori, produsele contrafăcute nefiind supuse standardelor de calitate și siguranță obligatorii în Uniunea Europeană.
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu a reiterat angajamentul de a menține o supraveghere strictă în zona de competență, subliniind că astfel de acțiuni ferme vor continua zilnic. Dincolo de protejarea drepturilor de proprietate intelectuală, autoritățile punctează că prezența constantă la datorie are ca scop principal asigurarea unui climat de siguranță pentru toți participanții la trafic și combaterea oricărei forme de criminalitate transfrontalieră. (Sava N.).
Administratie
Scandalul „Protocolului de Lux” de la Timișoara: Poliția și Poliția de Frontieră demontează acuzațiile
O controversă izbucnită recent în spațiul public, care îl viza direct pe Secretarul General al Guvernului, Radu Oprea, a fost categoric infirmată de autoritățile de resort. Informațiile conform cărora demnitarul ar fi solicitat un tratament preferențial la controlul de securitate al Aeroportului Internațional Timișoara sunt calificate drept „false” de către instituțiile de forță, care denunță un deficit grav de documentare în mediatizarea acestui incident.
Fals grosolan în spațiul public: Autoritățile neagă „chemarea la ordin” a polițiștilor
Reacția oficială vine ca urmare a unor relatări care sugerau că membri ai Executivului ar fi exercitat presiuni asupra personalului de serviciu din aeroport pentru a facilita trecerea fără control a unor oficiali. Conform unui comunicat comun emis de structurile de informare și relații publice din cadrul Poliției Române și Poliției de Frontieră, aceste scenarii nu au nicio legătură cu realitatea.
Autoritățile subliniază că afirmațiile referitoare la o presupusă „chemare la ordin” a șefului de tură al poliției pentru a crea culoare speciale de trecere sunt lipsite de fundament. Mai mult, instituțiile citate precizează că niciun reprezentant al acestora nu a fost contactat pentru a confirma sau infirma aceste ipoteze înainte ca ele să fie lansate în circuitul mediatic.
Erori procedurale și apel la etică: Cine răspunde pentru securitatea aeroportuară?
Dincolo de infirmarea incidentului, Poliția Română și Poliția de Frontieră aduc clarificări importante privind competențele lor legale, demontând astfel logica acuzațiilor. Potrivit sursei citate, cele două instituții nu au nicio atribuție în organizarea cordoanelor de trecere sau în gestionarea fluxului de securitate în interiorul aeroportului, aceste sarcini revenind altor structuri specializate.
În acest context, autoritățile fac un apel ferm la respectarea deontologiei profesionale, solicitând jurnaliștilor o documentare temeinică a subiectelor care pot afecta imaginea instituțiilor statului. „Facem apel la documentarea temeinică a unor subiecte care, deși nu sunt reale, afectează imaginea instituțiilor”, se arată în poziția oficială, subliniind faptul că propagarea unor știri neverificate subminează încrederea publicului în structurile de ordine și siguranță națională. (Paul D.).
Administratie
Diplomație culturală la nivel înalt: Nicolae Iorga, simbolul identității românești în inima Barcelonei
Într-un demers menit să consolideze legăturile dintre România și Spania, europarlamentarul Victor Negrescu a obținut un acord de principiu istoric pentru instalarea unui bust al marelui istoric Nicolae Iorga în spațiul public din Barcelona. Inițiativa marchează un punct de cotitură în recunoașterea comunității românești din capitala catalană, în contextul celebrării a 145 de ani de relații diplomatice între cele două state.
Un „Da” istoric pentru memoria României în Catalonia
Dialogul recent dintre europarlamentarul Victor Negrescu și primarul social-democrat al Barcelonei, Jaume Collboni, a deschis calea unei prezențe culturale românești fără precedent în orașul de pe malul Mediteranei. Conform oficialului european, discuțiile s-au concentrat pe oportunitățile de a oferi comunității românești o vizibilitate sporită în spațiul public.
Rezultatul cel mai concret al acestei întrevederi este acceptul autorităților locale pentru amplasarea bustului lui Nicolae Iorga, personalitate care a vizitat frecvent Barcelona în anii ’20 și care a dedicat numeroase pagini culturii catalane. Victor Negrescu a subliniat că acest moment simbolic reprezintă nu doar un omagiu adus trecutului, ci și o validare a eforturilor Consulatului României, care susține activ această inițiativă.
Noua generație: Între succesul european și rădăcinile românești
Dincolo de diplomația monumentelor, vizita europarlamentarului a inclus o componentă vitală: dialogul cu tinerii români care studiază la Barcelona. Potrivit declarațiilor lui Victor Negrescu, întâlnirea cu acești tineri a scos la iveală un potențial uman extraordinar. Surprinzător pentru mulți este faptul că tinerii născuți pe pământ spaniol își conservă identitatea cu o rigurozitate admirabilă, vorbind o limbă română impecabilă.
Această „Românie de peste hotare” demonstrează o conectare profundă cu valorile naționale, însă, în ciuda entuziasmului lor, acești tineri se lovesc de un zid al indiferenței instituționale din partea autorităților de la București.
Eșecul politicilor de stat: Diaspora tânără, o resursă ignorată de București
Analiza discuțiilor cu studenții români din Barcelona evidențiază o realitate amară pe care Victor Negrescu o semnalează cu fermitate: absența unor politici coerente ale statului român dedicate tinerilor din diaspora. În timp ce tinerii își caută locul într-o Europă competitivă, România pare să rămână în urmă la capitolul strategii de atragere și implicare a acestora în proiectul național.
„Nu putem construi viitorul fără ei”, a avertizat europarlamentarul, punctând faptul că România are responsabilitatea urgentă de a deveni un proiect credibil și atractiv. Mesajul este unul clar: pentru ca diaspora tânără să rămână conectată la țară, este nevoie de oportunități reale de dezvoltare profesională și de o prezență activă a statului român în viața acestora, transformând distanța geografică într-un parteneriat strategic de durată.
-
Exclusivacum 4 zileJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 2 zilePrahova, raiul imposturii: „Morții” penali din instituții și festivalul diplomelor scoase din joben (I)
-
Exclusivacum 3 zileBuna Vestire a tablelor indoite: Cum a „sfințit” miliția prahoveană paharul de Ziua Poliției
-
Exclusivacum 3 zile„Mafia Antigrindină”: Radiografia unui ospiciu atmosferic. Marea „pârjoleală” de 5.000% și rachetele-ruletă care vânează conducte de gaz sub nasul Prefectului
-
Exclusivacum 4 zilePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Exclusivacum 23 de oreBINGO PE 10 MILIOANE DE EURO: Ploieștiul se îneacă în gunoi, dar dansează la fanfară sub bagheta „Independentului” mut și a Magicianului de la Hale!
-
Exclusivacum 23 de oreGENERALUL „VRAJA-MĂRII” ȘI ALCHIMIȘTII NORILOR: FERMIERII CER PROBA CU NEURONUL PENTRU „PLOILE DE 20%” FABRICATE LA RADIO!
-
Exclusivacum 5 zilePoliția, transformată în agent de asigurări: Proiectul legislativ care pune în pericol siguranța publică pentru a proteja interesele electorale ale primarilor



