Connect with us

Administratie

Cota de contribuție individuală la bugetul de stat a militarilor este egală cu cota de contribuție de asigurări sociale prevăzută de Codul fiscal

Publicat

pe

În ultimele două luni, subiectul pensiilor militare a revenit, cum se întâmplă deja, ciclic, în ultimii 10-12 ani, în atenția opiniei publice. De data aceasta, focul dezbaterilor s-a reaprins de la reforma pensiilor asumată în PNRR, în care s-ar fi angajat și includerea pensiilor militare în rândul celor speciale (fapt dovedit deja ca fiind un fals) și de la o pretinsă comunicare oficială dinspre Comisia Europeană către guvernul de la București cum că musai pensiile militare trebuie considerate speciale și aduse la ordin în câmpul contributivității  (iarăși fals, pentru că nu există o astfel de poziție exprimată oficial de la Bruxelles, ci doar un studiu din categoria European Economy discussion Papers, studiu intitulat „Special Pensions in the EU”. Lucrarea cu pricina este întocmită de doi angajați ai Directoratului General pentru Economie și Finanțe al Comisiei Europene. O puteți găsi fie căutând pe Google după titlul lucrării, fie accesând acest link: https://economy-finance.ec.europa.eu/publicattions/special-pensions-eu_en. Chiar vă îndemn să o citiți. La începutul acestei lucrări, se specifică foarte clar că opiniile exprimate în studiu sunt doar ale autorilor și nu reprezintă punctul oficial de vedere al Comisiei. Ar fi interesant de văzut cum a ajuns această lucrare să fie prezentată în presa din  România drept o atenționare oficială de la Bruxelles, deși nu este chiar greu de înțeles motivația din spatele unei asemenea mistificări. În orice caz, pornind de la fapte concrete sau de la falsuri, episodul a generat un nou val de dezbateri în opinia publică din țara noastră.

Din nou apar eternele voci care se întreabă dacă este corect ca pensiile militarilor (dar și ale altor categorii profesionale) să fie calculate după alte criterii decât cele ale pensiilor din sistemul public, respectiv după principiul contributivității.

Din nou se înfierează cu mânie așa-zisa „scutire” a militarilor de la reținerile din salariu care se aplică oricărui salariat din România. Atunci când se vorbește despre lipsa contri-butivității în cazul militarilor, se induce în mod voit confuzia că aceștia nu ar contribui, pe timpul carierei lor, la bugetul statului.

Fie nu ar plăti taxe şi impozite, fie acestea ar fi mai mici decât în cazul altor categorii profesionale. Din nou fals. Cota de contribuție individuală la bugetul de stat a militarilor este egală cu cota de contribuție de asigurări sociale prevăzută de Codul fiscal.

O spune clar Legea nr. 223 din 2015 privind pensiile militare de stat, la articolul 31. Toți militarii, ca și salariații civili, plătesc către stat aceleași cote de contribuții și impozit pe soldă, respectiv 25% CASS, 10% CAS și 10% impozit. Citiți singuri, vă rog, nu trebuie să mă credeți pe cuvânt.

Și, totuși, care să fie problema cu acest sistem diferit de calcul pentru militari? De ce nu pot ei să fie „procesați” la fel ca oricare alt salariat, atunci când vine vorba despre evidența veniturilor obținute și calculul pensiei după trecerea în rezervă?

Este România un exemplu singular în NATO și în Europa? Răspunsul, pe scurt, este nu. Asigurarea veniturilor militarilor după trecerea în rezervă se face pe un sistem de pensie de stat în aproape toate țările NATO și ale Uniunii Europene.  Aceasta este regula. Excepțiile sunt foarte puține.

Vă prezentăm, astăzi, câteva dintre cele mai relevante exemple, privind regulile de stabilire a pensiilor militare în câteva țări NATO. De ce credem că este de interes o astfel de comparație?

Cu siguranță nu vom reuși să îi convingem pe cei care militează cu toate forțele pentru schimbarea sistemului de pensii pentru militari. Nu pentru ei este această pledoarie.

Deși sunt extrem de vocali, nu cred că opinia lor este cea majoritară. Materialul de față se adresează celor mulți, militari și civili deopotrivă, care au dreptul să primească informațiile relevante, așezate în context, pentru a-și putea forma singuri o opinie.

Să începem cu România. Sistemul pensiilor militare de stat acoperă în țara noastră riscurile activității specifice sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, interzicerea sau restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți din Constituția României, precum și pierderile de venituri datorate invalidității, bătrâneții sau decesului (articolul 4 din Legea nr. 223 din 2015 privind pensiile militare de stat).

Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor care urmează să se pensioneze, fără includerea unei serii de prime, sporuri, indemnizații specificate în textul legii.

Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, începând cu 65%, pentru o vechime cumulată de cel puțin 25 de ani, la care se adaugă 1% pentru fiecare an care depășește această vechime, dar nu mai mult de 85%.

În plus, vârsta minimă de la care militarii și celelalte categorii din sistemul național de apărare se pot pensiona este calculată după reguli clare.

Tot Legea nr. 223 din 2015 stabilește că vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă este stabilită în funcţie de anul naşterii celor care trec în rezervă, pornind de la 56 de ani şi trei luni, pentru cei născuţi în luna octombrie 1959 şi care creşte progresiv, conform unei anexe care face parte din lege, până la 60 de ani, pentru cei născuţi după luna ianuarie 1970.

Această limită poate fi redusă pentru perioada în care militarii şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă deosebite, speciale sau alte condiţii cu perioade corespunzătoare. Reducerea vârstei standard de pensionare nu poate fi mai mare de 13 ani.

Prin aplicarea acestor reduceri, vârsta standard de pensionare nu poate fi mai mică de 45 de ani, pentru cei născuți până în 1959, respectiv 47 de ani, pentru cei născuți după 1970. Miturile referitoare la pensionări anticipate sau pentru limită de varstă în jurul a 40 de ani, cu pensii uriașe, sunt, evident… mituri.

Acestea, ar fi, pe scurt, coordonatele sistemului de pensii militare de stat din România. Ca și țara noastră, cele mai multe țări din NATO și din Uniunea Europeană au reglementat în mod similar sistemele de pensii militare de foarte multă vreme.

Bazele de calcul valorifică fie lunile cu veniturile cele mai mari din cariera unui militar, fie chiar ultima lună de activitate, fie perioade mai mari de la finalul carierei, de genul ultimilor 10 ani, pentru care se calculează media veniturilor. Să vedem exemple promise.

În Franța, baza de calcul (numită soldă brută) este reprezentată de media remuneraţiei primite de militar în ultimele şase luni de serviciu efectiv înainte de ieşirea la pensie, fără a fi luate în calcul diversele prime de care a beneficiat.

Formula de calcul a pensiei este foarte simplă: (numărul de trimestre lucrate / numărul de trimestre necesare pentru pensionare) × 75% × solda brută.

Pensia militarilor este recalculată anual în funcţie de inflaţie, pe baza indicilor menţionaţi în raportul financiar, economic şi social al legii finanţelor din anul în curs.

Pentru a beneficia de pensie, durata minimă serviciului militar efectiv (include şi anii de şcoală militară) este de 27 de ani pentru ofiţeri şi 17 ani pentru subofiţeri. În medie, un militar francez poate ieşi la pensie în jurul vârstei de 43 de ani.

În Germania, baza de calcul a pensiei militare se stabileşte în funcţie de media celor mai mari venituri salariale ale militarului, la alegerea acestuia, din care se va asigura până la 73% pentru pensie. Pentru calculul pensiei se aplică un coeficient de 1,79% pentru fiecare an de vechime.

Militarii care au activat ca piloţi sau mecanici de bord beneficiază de o creştere cu 16,86% a drepturilor de pensionare. În cazul pensionării anticipate, valoarea pensiei scade cu 3,6% pentru fiecare an, dar nu mai mult de 10,8%.

Militarii germani se pot pensiona începând cu vârsta de 55 de ani, dar există sporuri de vechime. Pentru lucrul în condiţii deosebite (inclusiv participare la misiuni în teatre de operaţii) pentru o perioadă de minimum 180 de zile (din care cel puţin 30 de zile fără întrerupere), vechimea în muncă se dublează.

În Polonia, militarii, poliţiştii, judecătorii şi procurorii beneficiază de un sistem propriu de pensionare, în baza unei legi din anul 2012. Calculul pensiei se face în funcție de solda netă (inclusiv sporurile) din ultima lună în cuantum de 75 %.

Vârsta minimă de pensionare a personalului militar angajat după intrarea în vigoare a legii amintite, respectiv 1 ianuarie 2013, este de 55 de ani, cu o vechime de cel puţin 25 de ani. Polonia acordă și bonificații cadrelor militare care au o carieră mai lungă.

Cuantumul pensiei lunare pentru cadrele militare din Turcia este de 75% din ultima soldă de funcţie şi grad, plus 1% pentru fiecare an întreg pentru personalul care depăşeşte 25 de ani vechime, dar nu are voie să depăşească 100% din solda de grad şi funcţie.

Pe lângă aceasta, rezerviștii turci pot beneficia de bonificaţii lunare suplimentare (stabilite periodic prin hotărâre de guvern), care variază în funcţie de grad şi vechime, precum și de o bonificaţie de pensionare, care poate fi acordată într-o singură tranşă sau periodic.

Vârsta la care se pot pensiona cadrele militare din armata turcă este reprezentată de limita de vârstă în grad, cu acumularea unei vechimi de minimum 25 de ani pentru bărbaţi, respectiv 20 de ani pentru femei.

Militarii şi poliţiştii turci primesc un spor de vechime de trei luni la fiecare an de muncă. Personalul navigant, de pe submarine şi scafandrii primesc un spor de vechime de şase luni la fiecare an.

Așa se face că, pentru ofițeri, sublocotenenții, locotenenții și locotenenții-majori se pot pensiona începând cu 41 ani; căpitanii – 46 ani; maiorii – 52 ani; locotenenți-coloneii – 55 ani; coloneii – 60 ani; generalii de brigadă și de divizie – 62 ani; generalii de corp de armată – 65 ani.

Subofiţerii se pot pensiona între 43 și 55 de ani, în funcţie de grade, iar personalul civil cu funcții de execuție la 55 de ani, respectiv 60 de ani pentru cei aflați în funcții de conducere.

În Belgia, calculul pornește de la media ultimilor zece ani de serviciu militar. Pensia militarului belgian se calculează în funcţie de trei elemente: salariul de referinţă, procentul alocat şi alocaţiile speciale.

Salariul de referinţă – se calculează pe baza mediei salariilor din ultimii zece ani de serviciu și include şi suplimentele de salariu, adică indemnizaţia de comandă, de formare şi de perfecţionare. Indemnizaţia de comandă variază în funcţie de grad şi se acordă ofiţerilor (1.125 – 8.313 EUR pe an).

Indemnizaţia de formare este acordată subofiţerilor cu gradele de adjutant, adjutant-şef şi adjutant-major (600-700 EUR pe an). Indemnizaţia de perfecţionare se acordă militarilor cu gradul de caporal-şef (250 EUR pe an).

Procentul alocat reprezintă procentul din salariul de referinţă luat în considerare pe an de serviciu prestat, respectiv procentul de 1/50 pentru perioadele de serviciu activ şi pentru perioadele de absenţă din motive de sănătate.

Pentru anumite perioade de suspendare voluntară a serviciului, procentul este de 1/60 (pentru militarii cu vârsta de minim 50 de ani şi care mai au cinci ani până la pensia la limită de vârstă; aceştia obţin 75% din salariu şi diverse alocaţii până la ieşirea la pensie).

În alocaţiile speciale sunt incluse alocaţia pentru studii – 1/60 din salariu pe an și alocaţia pentru carieră (1/50 din salariu pe an), care se acordă pe o perioadă de doi ani, dacă militarul are cel puţin 12 ani de serviciu activ.

Exemplele pot continua, dar soluțiile sunt similare în majoritatea țărilor NATO și, cu mici excepții, ale Uniunii Europene. În toate aceste țări, la fel ca în România, pensiile militare sunt asigurate pe baza unor reglementări separate, dar nicio altă țară din cele menționate mai sus, în afară de a noastră, acest sistem nu este considerat „special”.

Merită, poate, adus în discuție și faptul că modelul pensiilor militare de stat, existent de la sfârșitul secolului al XIX-lea, a fost replicat în România post-decembristă și pentru alte categorii socio-profesionale: magistrații și personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor, personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă, membrii corpului diplomatic şi consular, parlamentarii, primarii, funcţionarii publici parlamentari, specialiștii de la Curtea de Conturi și alții au beneficiat, justificat sau mai puțin, nu putem stabili noi acest lucru, pe baza unor legi adoptate de Parlament, de algoritmi de calcul inspirați din sistemul pensiilor militare de stat.

Așa se face că atunci când opinia publică din România a descoperit această constelație a legilor speciale, care au produs pensionarii de lux, militarii au fost, pe nedrept, asimilați acestora.

Fără a arăta cu degetul către nimeni, cred că avem toate argumentele să spunem cât se poate de răspicat: pensiile militare nu sunt pensii speciale.

Sistemul acesta de calcul este norma în NATO și în Uniunea Europeană nu pentru că militarii ar fi „speciali”, ci pentru  a asigura o justă compensare a importanței muncii, a riscurilor profesionale și a limitării sau interzicerii unor drepturi fundamentale pe perioada activă profesional a militarilor.

Experimente cu trecerea pensiilor militare pe principiile contributivității s-au făcut la noi, în urmă cu mai bine de 10 ani, iar rezultatele au fost dezastruoase.

Pe lângă faptul că, din punct de vedere procedural, s-a dovedit o utopie recuperarea corectă a datelor pentru fiecare pensionar în parte, efectele asupra coeziunii și moralului militarilor, atenție, nu doar a celor în rezervă și în retragere, se resimt și astăzi.

Nu doar contextul de securitate din ce în ce mai complicat și imprevizibil ne obligă la înțelepciune și cumpătare atunci când vine vorba de reforme în acest domeniu, dar și tradiționala legătură, da, specială!, între români și armată trebuie să fie un îndemn pentru cei care propun sau iau decizii, de a trata cu responsabilitate politica de asigurare a resurselor de trai pentru personalul care activează în sectorul apărării, ordinii publice și securității naționale.

Militarii nu își doresc un tratament special, nici pe timpul carierei active, nici după trecerea în rezervă, când rămân pe mai departe legați, prin jurământul lor, de armată.

Nu își doresc să fie nici bugetari de lux, nici pensionari privilegiați, deși, ca să fim sinceri, nivelul actual al soldelor, la toate categoriile de personal este departe de a reprezenta un factor motivant esențial pentru asumarea unei cariere militare.

În încheiere, putem face observația că în jurământul militar nu se face nicio referire la soldă sau la pensie, angajamentul nostru, al militarilor, de a ne pune viața pavăză țării este necondiționat și fără echivoc. Nu ne înrolăm doar pentru avantajele materiale rezultate din cariera militară, indiferent că suntem soldați, subofițeri, maiștri militari sau ofițeri.

Dar fiecare militar așteaptă să fie tratat cu corectitudine și respect, pe măsura sacrificiilor pe care și le-a asumat în mod voluntar, atât pe timpul perioadei active, cât și după trecerea în rezervă. Poate că, în paralel cu discuțiile despre pensiile militare, ar trebui să analizăm mai atent și condițiile de muncă și de viață ale militarilor activi.

Cu siguranță nu ar strica, pentru înțelegerea contextului, o lectură atentă a Legii-cadru nr. 153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în special a anexelor acesteia, pentru a vedea care este, în prezent, nivelul la care statul român consideră just a plasa soldele militarilor, în comparație cu ceilalți profesioniști din sistemul public și dacă sunt premise justificate pentru o reașezare a acestora.

Dincolo de echivalarea, devenită deja clasică, a nivelului de salarizare a șefului Statului Major al Apărării cu cel al unui dirijor, regizor artistic, scenograf, coregraf, prim-balerin, concert-maestru sau actor (tot respectul pentru aceste poziții profesionale, însă nu despre asta este vorba), veți afla că poziția cea mai înaltă din armata noastră a fost echivalată, desigur, cu înțelepciune și dreaptă măsură, și cu cea de șef de serviciu la Agenția Națională de Cadastru ori la Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (din nou, tot respectul pentru acești șefi de servicii).

Iar la capătul celălalt al grilei de salarizare, veți avea surpriza să constatați că soldatul profesionist, deși parcurge o perioadă de calificare – numită instrucție de bază pentru a putea fi validat în această calitate, este retribuit la nivelul unui muncitor… necalificat.

În mod evident și pensiile militarilor reflectă această realitate. Media pensiilor de serviciu nete plătite în luna august de Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale soldaților și gradaților profesioniști este de 2.443 lei, pentru subofițeri și maiștri militari de 3.002 lei, iar pentru ofițeri de 4.721 lei. Inutil să mai aducem aminte de etichetele atribuite nedrept acestor pensii și beneficiarilor lor, nu-i așa?

Dezbaterile pe aceste subiecte sunt chiar necesare și vor continua în presa militară. Cred că a sosit momentul să începem să prezentăm faptele în evoluția și logica lor, sine ira et studio, ci cu argumente și obiectivitate. (General de brigadă Constantin Spînu).

Administratie

Captură de contrabandă pe Aeroportul Otopeni: Autoritățile au descoperit bunuri nedeclarate în bagajele unor pasageri veniți din Doha și Istanbul

Publicat

pe

De

Trei bărbați care încercau să introducă ilegal în țară produse din tutun și haine de marcă susceptibile a fi contrafăcute au fost interceptați de echipele de control. Deși aceștia au ales culoarul verde pentru a evita verificările, vigilența autorităților a dus la confiscarea întregii mărfi nedeclarate.

Tentativă de eludare a controlului vamal pe culoarul destinat persoanelor fără nimic de declarat

Vigilența a fost cuvântul de ordine în cadrul unei acțiuni comune desfășurate pe Aeroportul Internațional Henri Coandă București. Potrivit datelor furnizate de Poliția de Frontieră, trei bărbați — un cetățean vietnamez și doi români, cu vârste între 34 și 53 de ani — au fost opriți pentru un control amănunțit imediat după ce și-au ridicat bagajele de cală. Aceștia sosiseră în România cu zboruri din Doha și Istanbul și au încercat să părăsească incinta aeroportului prin zona destinată pasagerilor care nu transportă bunuri supuse taxării, sperând că vor trece neobservați.

Sute de articole vestimentare și produse din tutun au fost extrase din bagajele pasagerilor

În urma colaborării dintre polițiștii de frontieră și lucrătorii vamali, s-a decis trecerea la verificarea fizică a bagajelor celor trei persoane. Rezultatul a confirmat suspiciunile autorităților: în interior au fost descoperite cantități semnificative de marfă ascunse printre obiectele personale. Inventarul final a scos la iveală 800 de țigarete, peste 700 de grame de tutun vrac și, cel mai important, un lot de 244 de articole vestimentare care purtau însemnele unor mărci celebre, fiind însă susceptibile a fi contrafăcute. Pasagerii nu au putut prezenta documente de proveniență sau facturi pentru bunurile transportate.

Bunurile confiscate au fost reținute pentru expertiză și cercetări penale

Urmarea directă a acestor constatări a fost confiscarea imediată a întregii cantități de produse. Conform procedurilor legale, Autoritatea Vamală a reținut tutunul și articolele vestimentare, acestea din urmă urmând a fi expertizate pentru a se stabili dacă aduc atingere unor drepturi de proprietate intelectuală. În paralel, polițiștii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Henri Coandă au demarat cercetările necesare pentru a stabili răspunderea juridică a celor implicați și pentru a dispune măsurile legale ce se impun în acest caz de fraudă vamală și comerț ilicit. (Sava N.).

Citeste in continuare

Administratie

Operațiune blitz la Giurgiu: Componente de armament și mii de țigări de contrabandă descoperite într-un autocar spre Germania

Publicat

pe

De

Într-o acțiune fulger desfășurată pe DN 5, polițiștii de frontieră au interceptat un transport ilegal care tranzita România. Ascunse ingenios în compartimentul motorului și sub scaunele pasagerilor, obiectele de contrabandă au fost confiscate, iar șoferul, un cetățean străin, este acum subiectul unei anchete penale coordonate de procurori.

Încărcătoare de pistol ascunse strategic în compartimentul filtrului de aer

O verificare de rutină s-a transformat rapid într-o captură semnificativă pentru autoritățile române. Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, polițiștii au oprit pe DN 5 un autocar înmatriculat în Turcia, care efectua o cursă pe ruta Turcia – Germania. În timpul controlului amănunțit, agenții din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Giurgiu, sprijiniți de Compartimentul Sprijin Operativ, au descoperit 25 de încărcătoare de pistol, fără muniție, disimulate în compartimentul destinat filtrului de aer al vehiculului. Deși în urma verificărilor extinse nu au fost găsite gloanțe, componentele de armament au fost ridicate imediat în vederea continuării cercetărilor.

Dosar penal pentru deținere ilegală de componente de arme letale

La volanul autocarului se afla un cetățean georgian în vârstă de 30 de ani, care acum trebuie să dea explicații în fața legii. Pe lângă componentele de armament, polițiștii de frontieră au extras din locașuri special amenajate sub scaunele pasagerilor și o cantitate considerabilă de tutun: 465 de pachete de țigări (9.300 de țigarete) purtând timbre fiscale din Georgia. Pentru marfa nedeclarată și fără documente de proveniență, bărbatul a fost sancționat contravențional, iar țigările au fost confiscate. Mult mai gravă este însă situația juridică privind încărcătoarele de pistol; autoritățile au întocmit un dosar penal pentru operațiuni ilegale cu componente de arme letale, activitatea fiind supravegheată de un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Giurgiu.

Securitatea spațiului Schengen rămâne prioritatea Poliției de Frontieră Giurgiu

Această acțiune de tip „blitz” face parte dintr-o serie de activități permanente desfășurate de structurile de frontieră pentru combaterea criminalității transfrontaliere. Reprezentanții instituției au subliniat că astfel de controale sunt esențiale pentru asigurarea securității în spațiul Schengen, vizând prevenirea traficului de arme, muniție și produse accizabile. Cooperarea strânsă cu instituțiile partenere și vigilența echipelor de pe teren rămân principalele instrumente prin care Poliția de Frontieră Giurgiu monitorizează fluxurile de transport pe arterele rutiere internaționale care traversează județul. (Paul D.).

Citeste in continuare

Administratie

Tragedia din județul Bacău sub lupa autorităților: Raportul DSU dezvăluie erori grave și resurse vitale ignorate în salvarea unui copil

Publicat

pe

De

O anchetă amănunțită desfășurată de Departamentul pentru Situații de Urgență și Ministerul Sănătății scoate la iveală un lanț de decizii eronate care au marcat intervenția medicală din localitatea Vladnic. În timp ce un echipaj de pompieri era la doar câțiva pași, iar elicopterele SMURD erau disponibile, dispeceratul a gestionat defectuos resursele, lăsând un pacient în stare critică fără asistență specializată timp de 26 de minute.

Lanțul slăbiciunilor în gestionarea urgenței: Elicopterele SMURD și echipajele de proximitate au fost lăsate în așteptare

Potrivit unui raport detaliat emis de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), intervenția din data de 20.05.2026 a fost marcată de o serie de deficiențe administrative și operative majore. Deși apelul de urgență semnala un copil inconștient – situație clasificată drept „Cod Roșu” – coordonarea resurselor a fost sub standardele impuse de protocoalele medicale. Ancheta a stabilit că, la momentul solicitării, în stația centrală din Bacău exista un echipaj cu medic disponibil, însă acesta a fost alertat cu o întârziere nejustificată de 80 de minute față de primul apel.

Mai grav, raportul subliniază că două elicoptere SMURD din Brașov și Galați erau gata de decolare, însă niciun dispecer nu a solicitat sprijin aerian, în ciuda condițiilor meteo favorabile. Totodată, o autospecială de pompieri dotată cu echipament de prim ajutor și personal instruit se afla chiar în localitatea Parincea, dar nu a fost trimisă la caz, ratându-se astfel șansa unei intervenții imediate care ar fi putut devansa sosirea ambulanței cu minute prețioase.

Timp de intervenție depășit și deficiențe majore în comunicarea datelor medicale de la fața locului

Verificările efectuate la sediile SAJ și ISU Bacău au confirmat faptul că primul echipaj medical a ajuns la locul solicitării după 26 de minute, depășind timpul maxim prevăzut pentru mediul rural în cazul urgențelor de grad zero. Odată ajunși la fața locului, membrii echipajului au preluat manevrele de resuscitare, însă investigația a scos la lumină o altă eroare procedurală: nicio dată medicală nu a fost transmisă către medicul coordonator prin sistemul de telemedicină sau stație, încălcându-se astfel obligația de raportare în timp real a stării pacientului.

Un aspect tehnic surprinzător identificat în interiorul Dispeceratului Integrat ISU-SAJ Bacău a fost existența unui paravan fizic care separa dispecerii pompieri de cei medicali. Conform concluziilor Ministerului Sănătății și ale DSU, acest obstacol a afectat direct comunicarea și coordonarea dintre structuri, contribuind la fragmentarea fluxului informațional într-o situație unde fiecare secundă era critică pentru viața copilului.

Sancțiuni și măsuri radicale: Dosarul ajunge la procurori, iar personalul va fi reinstruit pentru prevenirea unor noi tragedii

Consecințele acestor disfuncționalități nu s-au lăsat așteptate. Autoritățile au anunțat aplicarea unor sancțiuni contravenționale în valoare de 5.000 de lei și au dispus transmiterea întregului raport către Inspectoratul de Poliție Județean Bacău și Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău pentru continuarea cercetărilor sub aspect juridic. De asemenea, dosarul a fost înaintat Colegiului Medicilor pentru evaluarea culpei profesionale a cadrelor implicate.

În plan administrativ, s-a dispus eliminarea imediată a barierelor de comunicare din dispecerat și demararea unui program intensiv de reinstruire a întregului personal operativ. Accentul va fi pus pe criteriile de alertare a resurselor aeriene și pe obligația utilizării tuturor mijloacelor de intervenție aflate în proximitate. Atât DSU, cât și Ministerul Sănătății au reiterat faptul că aceste măsuri sunt esențiale pentru a corecta deficiențele de sistem și pentru a asigura un nivel de siguranță adecvat pentru toți cetățenii.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusivo oră ago

Alchimia norilor si mafia antigrindina: Cum a inventat statul român racheta care „împușcă” legile și bugetul înainte să apară dovezile

O investigație marca „Incisiv de Prahova” scoate la iveală un experiment administrativ halucinant: sistemul antigrindină a început să toace milioane...

Exclusivo oră ago

Permis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)

IPJ Prahova, de la „dați-ne sursele” la „stați cuminți, că vă dăm în judecată” Seria de dezvăluiri publicată de Incisiv...

Exclusivo oră ago

Confirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro

„Investigații pe mutește, moloz la vedere” Corpul de Control confirmă ce scrie presa (Incisiv de Prahova, pardon), DNA-ul miroase a...

Exclusivo oră ago

Marea țeapă a Legii 153: Cum a reușit Statul să transforme salariile polițiștilor într-o glumă de prost gust

România este țara unde legile sunt scrise cu cerneală simpatică: apar pe hârtie, par frumoase sub lumina reflectoarelor din Parlament,...

Exclusivo oră ago

Marea scamatorie a legii-fantomă: Cum a evaporat statul salariile polițiștilor sub privirile blajine ale Parlamentului

În timp ce guvernanții exersează piruete retorice pe holurile ministerelor, polițiștii români au ajuns să trăiască într-o realitate paralelă, unde...

Exclusivo oră ago

Pata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor

O nouă ligă a rușinii la Boldești-Scăeni: cum fotbalul e ținut în liga a 4-a ca să joace în liga...

Exclusiv20 de ore ago

Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)

„Bariera rușinii”: Dacia Duster de serviciu, taxi de familie pentru șeful IPJ Prahova În dimineața zilei de azi, 04.06.2026, la...

Exclusivo zi ago

Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție

În timp ce prin spitalele patriei gândacii fac instrucție pe lângă bolnavii lăsați fără medicamente, iar profesorii și pensionarii numără...

Exclusivo zi ago

Norma de hrană, băgată la tocat: cum vrea ministrul Pîslaru să facă impozabil și aerul pe care-l respiră polițiștii și militarii

„Invenția” lui Pîslaru: să reinventezi roata, dar pătrată Într-un interviu recent, ministrul Dragoș Pîslaru a reușit performanța să explice doct...

Exclusivo zi ago

O nouă eră în împuternicirile polițienești: IPJ Ialomița, inspectoratul care fuge de concurs ca dracul de tămâie

O cronologie a provizoratului: șase ani de șefi „de probă” la IPJ Ialomița La IPJ Ialomița, funcția de inspector-șef a...

Exclusiv2 zile ago

ANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp

„Milioane de hectare protejate” – slogan oficial, nu realitate agricolă În România, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor...

Exclusiv2 zile ago

BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)

PRAHOVA, MOȘIE DE PILE ȘI ÎMPUTERNICIȚI PE VIAȚĂ De mai bine de un deceniu, IPJ Prahova arată ca o casă...

Exclusiv2 zile ago

PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!

DICTATURA CIORBEI LA BOLDEȘTI-SCĂENI: REPUBLICA BANANIERĂ UNDE LEGEA E PREȘ, IAR NEPOTISMUL E SPORT NAȚIONAL! Măcelul de la stadion: Cum...

Exclusiv2 zile ago

EXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA

DICTATURA BULELOR ȘI REȚETA SCLAVIEI: CUM SE MULGE PROFITUL LA COCA-COLA PLOIEȘTI PRIN TEROARE, NEPOTISM ȘI LOBBY TRANSFRONTALIER În timp...

Exclusiv2 zile ago

CIRCUL FOAMEI DE SECURITATE: Cum să privești dronele ca la cinema pe banii proștilor și să vinzi suveranitatea la tarabă în Washington

Factura de 565.000 de dolari: Diplomația română, pusă pe liber de o firmă de lobby Într-o țară în care spitalele...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv