Anchete
Termocentralele Sistemului Energetic Național, executate pe timpul Guvernului Cioloș
Închiderea termocentralelor românești a fost programată cu mult timp înainte de anul trecut, când penultima dintre ele a fost mazilită. De exemplu, pregătirea pentru fier vechi a singuruluii producător de energie din Nord-Vestul țării, termocentrala Mintia, a început în 2015, chiar pe timpul guvernării Cioloș.
(Preluare National):
Atunci planul de restructurare, care ar fi împiedicat obligativitatea restituirii ajutorului de stat, a fost blocat, fapt care a băgat în faliment și în blocaj termocentrala.

Povestea condamnării la moarte a termocentralei Mintia, din Hunedoara, a început în 2015, chiar dacă anterior, la fel ca și în cazul altor obiective strategice energetice, un rol important în falimentarea lor l-a avut Comisia Europeană, care a impus povara certificatelor verzi pentru producătorii pe cărbune și a interzis, în același timp, ajutoarele de stat. Pentru Mintia, care echilibra sistemul energetic în zona de Nord-Vest a țării, a existat o șansă de supraviețuire în urmă cu 7 ani.
După ce a primit un ajutor de stat, care acoperea costurile insuportabile cu certificatele verzi, Mintia a fost obligată de Comisia Europeană să elaboreze un plan de restructurare, așa cum și Complexul Energetic Oltenia a întocmit, reușind și azi să supraviețuiască. ”Planul de restructurare trebuia realizat de societate potrivit dispozițiilor Deciziei CE nr. C(2015) 2652 final din 21.04.2015, cazul SA.41318 – România, ajutor de stat, pentru salvarea Societății Complexul Energetic Hunedoara. La data de 10.08.2015, CEH a semnat contractul de servicii cu consultantul de restructurare selectat, Institutul de Studii și Proiectări Energetice SA (ISPE). Planul de restructurare elaborat de ISPE a fost analizat în cadrul mai multor întâlniri comune Ministerul Economiei – Consiliul Concurenței – DG Competition, desfășurate în perioada noiembrie 2015-iunie 2016, însă acesta nu a fost întocmit în conformitate cu orientările Comisiei Europene și nici nu a fost notificat oficial de România, Comisiei Europene”, se arată în ordonanța emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică.
Plângere penală a Sindicatului Solidaritatea
În fapt, ordonanța Parchetului este urmare a plângerii penale înaintate de Sindicatul Solidaritatea Hunedoara, care a acuzat autoritățile că au premeditat închiderea termocentralei Mintia. Revenind la momentul cheie al planului de restructurare, finalizat în noiembrie 2015, se observă că fix în noiembrie 2015 a fost instaurată guvernarea Cioloș, care a înlocuit Guvernul Ponta.
Sigur că planul de restructurare, întocmit de un consultant selectat prin licitație, a ținut cont de solicitările Comisiei Europene, însă autorităților din Guvernul Cioloș le-a luat 7 luni să-l analizeze, iar, în final, nici nu l-au trimis Comisiei Europene, aducând prejudicii grave termocentralei Mintia, dar și Sistemului Energetic Național.
”La data de 12.03.2018, prin scrisoarea COM nr. C (2018) 1442 final /20l8, Comisia Europeană a comunicat că a inițiat procedura de investigație privind posibile ajutoare de stat la CEH. Prin Decizia COM nr. C(2018) 7308/08.11.2018 privind ajutorul de stat pus în aplicare pentru restructurarea CEH, s-a stabilit recuperarea ajutorului de stat ilegal, în termen de 4 luni de la intrarea în vigoare a deciziei, respectiv până la data de 09.03.2019. Pentru punerea în executare a deciziei de recuperare a ajutorului de stat ilegal, Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de furnizor al ajutorului de salvare, a instituit sechestre asigurătorii pe bunuri din patrimoniul CEH, ajutorul de salvare nefiind încă recuperat”, mai arată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Statul român vs statul român
În ceea ce privește solicitările Consiliului Județean Hunedoara privind ”preluarea activelor libere de orice sarcină de natură financiară, infrastructura și utilitățile aferente Termocentralei Mintia”, invocate în plângerea penală a Sindicatului Solidaritatea Hunedoara, aceasta nu poate fi făcută dat fiind că sunt grevate de sarcini instituite de Ministerul Finanțelor Publice și ANAF (sechestre asigurătorii), mai susține Parchetul. Așa cum am mai consemnat, însă, există o ordonanță care permite darea în plată a activelor către autoritățile locale, pe care guvernele Orban și Cîțu, dar și Ciucă refuză să o pună în aplicare.
Anchete
„Simina stinge lumina”: Lumea Justiției taxează gestul de „populism energetic” al Curții Constituționale
În plină criză energetică provocată de seceta severă care a lovit România, o nouă instituție fundamentală a statului decide să intre în jocul imaginii publice. Într-o analiză tăioasă, publicația Lumea Justiției dezvăluie dedesubturile celei mai recente decizii luate de Curtea Constituțională a României (CCR), sub conducerea Siminei Tănăsescu, fosta consilieră a președintelui Klaus Iohannis: o reducere „voluntară” a consumului de curent care pare mai degrabă un exercițiu de PR decât o economie reală.
Austeritate în vacanță: Marea economie de la CCR sub lupa criticilor
Publicația Lumea Justiției pune sub semnul întrebării relevanța demersului anunțat de Curtea Constituțională miercuri, 12 august 2026. În timp ce instituția pretinde că „răspunde apelului Ministerului Energiei”, jurnaliștii subliniază ridicolul situației: CCR anunță economii de amploare tocmai într-o perioadă de vacanțe, când activitatea și, implicit, consumul sunt oricum la cote minime.
„Ca și cum la CCR s-ar consuma cine știe ce mare cantitate de curent”, notează sursa citată, sugerând că anunțul instituției condusă de Simina Tănăsescu (foto) este unul populist, menit să „dea bine” în fața populației care se confruntă cu prețuri record și restricții.
Planul de „salvare” a Sistemului Energetic: Fără lumini arhitecturale până în septembrie
Conform comunicatului oficial emis de Curtea Constituțională, instituția a decis să adopte o serie de măsuri temporare, valabile până la data de 31 august 2026, pentru a reduce presiunea asupra Sistemului Energetic Național, afectat de debitul extrem de scăzut al Dunării. Printre „sacrificiile” asumate de magistrați și aparatul administrativ se numără:
- Oprirea iluminatului arhitectural și decorativ al sediului;
- Reducerea iluminatului în spațiile neutilizate;
- Limitarea climatizării în birourile neocupate;
- Scoaterea din priză a echipamentelor electronice după încheierea programului.
În ciuda tonului alarmist al măsurilor, CCR dă asigurări că activitatea instanței nu va fi afectată, personalul fiind însă „încurajat” să adopte un comportament responsabil în fața întrerupătorului.
Excepțiile care confirmă regula: Ce rămâne aprins la „Palatul” Constituțional
Deși titlurile anunță o reducere drastică, detaliile tehnice ale comunicatului arată că infrastructura vitală rămâne intactă. Sunt exceptate în mod expres de la regimul de economisire serverele, sistemele de comunicații, supravegherea video, paza și iluminatul de siguranță.
Critica adusă de Lumea Justiției se concentrează exact pe acest contrast între discursul public despre „solidaritate” și impactul real, aproape imperceptibil, pe care aceste măsuri îl vor avea asupra balanței energetice naționale.
Responsabilitate sau exercițiu de imagine?
În timp ce CCR susține că este esențial ca instituțiile publice să manifeste „responsabilitate și solidaritate”, scepticii văd în acest gest o aliniere politică la mesajele Guvernului și ale Ministerului Energiei. Monitorizarea consumului pe perioada lunii august va fi realizată „în limita datelor tehnice”, însă rămâne de văzut dacă această „stingere a luminii” va reprezenta mai mult decât o notă de subsol în raportul de activitate al instanței sub mandatul Siminei Tănăsescu. (Irinel I.).
Anchete
Responsabilitate și echilibru în magistratură: Cristina Chiriac le trasează drumul tinerilor procurori de la Curtea de Apel București
Viitorul justiției din România s-a aflat marți, 11 august 2026, sub semnul mentoratului la cel mai înalt nivel. Într-o întâlnire de o importanță simbolică și profesională majoră, Șefa Ministerului Public, Cristina Chiriac, s-a reunit cu noua generație de magistrați din circumscripția Parchetului de pe lângă Curtea de Apel (PCA) București. Evenimentul, adus în atenția publicului de publicația Lumea Justiției, a vizat procurorii stagiari și pe cei care tocmai au făcut pasul către definitivare prin decret prezidențial.
Debut sub semnul rigorii: Conducerea Ministerului Public îi întâmpină pe noii magistrați ai Capitalei
Întâlnirea nu a fost doar una formală, ci a reprezentat un moment de aliniere la valorile fundamentale ale sistemului judiciar. Potrivit informațiilor furnizate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), Procurorul General Cristina Chiriac a dorit să le transmită tinerilor săi colegi un mesaj de bun venit dublat de o serie de îndemnuri esențiale pentru parcursul lor profesional.
Alături de Cristina Chiriac, la acest dialog instituțional au luat parte figuri-cheie din ierarhia Ministerului Public: adjunctul PICCJ, Marius-Ionuț Voineag, șeful PCA București, Adrian Țîrlea, și adjuncta acestuia, Maria Cristina Bobocel. Prezența întregii structuri de conducere subliniază importanța pe care instituția o acordă formării și integrării noilor cadre, într-un moment în care sistemul are nevoie, mai mult ca oricând, de forțe proaspete și integre.
Codul de etică pentru noua gardă: Mesajul ferm al Procurorului General privind valorile profesiei
Mesajul transmis de Cristina Chiriac a fost unul centrat pe rigoare și etică, elemente vitale pentru un act de justiție credibil. Conform comunicatului oficial al PICCJ, șefa procurorilor i-a îndemnat pe debutanți la o conduită marcată de responsabilitate și echilibru, cerându-le un respect neclintit față de exigențele profesiei.
„Procurorul general le-a urat tinerilor colegi mult succes în activitate, putere de muncă și un parcurs profesional construit cu responsabilitate, echilibru și respect față de valorile și exigențele profesiei”, se arată în nota oficială a instituției.
Această întâlnire marchează debutul unei noi etape pentru parchetele bucureștene, punând bazele unei colaborări bazate pe principiile meritocrației și ale legalității. Pentru tinerii procurori, cuvintele Cristinei Chiriac reprezintă mai mult decât un simplu bun venit; ele sunt o foaie de parcurs pentru o carieră ce se anunță a fi plină de provocări, într-un sistem care reclamă o reziliență morală deosebită. (Irinel I.).
Anchete
„Aventurile” procurorului Bucurică: de la scandalul „Pipăiala” la vedetă națională în tricou rupt
Procurorul care revine constant pe afiș
Radu-George Bucurică a redevenit, zilele acestea, „star” național, după episodul violent cu pistolul, spray-ul lacrimogen și polițiștii, încheiat cu ducerea sa la judecătorul de drepturi și libertăți în data de 10 august 2026, flancat de agenți și cu tricoul rupt, ca un rock star arestat după bis.
Publicația Lumea Justiției rememorează, cu această ocazie, un șir întreg de „aventuri” ale magistratului, care arată că incidentul de acum nu este o rătăcire izolată, ci un nou capitol într-un serial deja bine cunoscut.
Scandalul „Pipăiala”: acuzații de hărțuire sexuală din două direcții
În centrul controversei se află celebrul dosar mediatic botezat „Pipăiala”, în care procurorul Bucurică a fost acuzat de două femei de comportament sexual inacceptabil:
- o primă femeie a susținut, potrivit relatărilor citate de Lumea Justiției, că magistratul și-ar fi expus organul genital în fața ei;
- a doua a reclamat că ar fi fost pipăită lasciv.
În replică, Bucurică a negat categoric prima acuzație, iar pentru a doua a venit cu o explicație demnă de manualul de autoapărare al „sistemului”: totul ar fi fost, susține el, o strategie „operațională”, în cadrul căreia ar fi încercat să o folosească pe femeie drept… informatoare.
Dosar penal, dosar disciplinar și două clasări de manual
Dacă primul scandal s-a stins relativ repede în spațiul public, cel de-al doilea a generat două proceduri paralele:
- un dosar penal,
- și un dosar disciplinar.
Pe linie penală, fosta Secție pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) nu a considerat că acuzațiile justifică punerea sub urmărire. Procuroarea SIIJ Codruța Chindea i-a dat lui Bucurică soluție de clasare – aspect consemnat de Lumea Justiției.
După desființarea SIIJ, în 2023 s-a încercat redeschiderea cauzei. Nici de această dată nu s-a schimbat mare lucru: procurorul Gabriel Pripagu de la Parchetul Curții de Apel Timișoara a consfințit, la rândul său, o nouă clasare pentru același personaj.
Disciplinar: retrogradare decisă în CSM, îndulcită la ÎCCJ
Pe linie disciplinară, povestea a mers ceva mai departe. Secția pentru procurori în materie disciplinară a fostului CSM a pronunțat o sancțiune de retrogradare profesională pentru Radu-George Bucurică.
În cadrul aceleiași hotărâri a existat însă și o opinie separată, semnată de procuroarea Tatiana Toader, care a cerut excluderea acestuia din magistratură – o poziție pe care Lumea Justiției o consideră pe deplin justificată.
„Salvarea” a venit de la Înalta Curte de Casație și Justiție, care a anulat retrogradarea decisă de CSM și a redus sancțiunea la doar două luni de suspendare din funcție. Practic, eroarea disciplinară a fost transformată într-o zgârietură de imagine trecătoare.
De la „Pipăială” la altercații cu poliția: aceeași vedetă, alt sezon
Acum, același procuror se întoarce în centrul atenției publice într-un nou episod: altercația cu arma de foc, spray-ul lacrimogen și intervenția polițiștilor, încheiată cu aducerea sa în fața judecătorului de drepturi și libertăți pe 10 august 2026, imagine surprinsă și descrisă de presă ca o intrare de rock star, cu tricoul sfâșiat și escortă de forțe de ordine.
Serialul „Aventurile procurorului Bucurică”, așa cum îl urmărește și îl dezvăluie Lumea Justiției, rămâne deschis. Iar opinia publică are, din nou, ocazia să vadă cum arată, în practică, combinația de imunitate, indulgentă instituțională și recidivă de comportament la un magistrat care pare să funcționeze după propriile reguli. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 3 zileIPJ PRAHOVA S.R.L. – „GRĂDINIȚA DE CADRE”, SEZONUL XXXVII: RALIUL PROSTIEI PE DRUMURILE NAȚIONALE. VISE UMEDE DE ȘEFIE CU 2,66 LA CONCURS
-
Exclusivacum o ziI.P.J Prahova – „GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XL (40)” – SIPI PRAHOVA SAU „VOLGA NEAGRĂ” CU OCHI AZURII: CÂND PASAGERUL BEAT VREA SĂ DEA ORDINE LA BODICAM
-
Exclusivacum 2 zileIPJ PRAHOVA S.R.L. – GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XXXIX. „De la SC Wetterbest la pîră profesionistă”: nașterea unui polițist de ultim loc
-
Exclusivacum 4 zileIPJ PRAHOVA S.R.L. – „GRĂDINIȚA DE CADRE”, SEZONUL XXXVI: DE LA XANAX LA PRIZA FURATĂ. CUM ÎȘI ÎNCARCĂ „ELITA” ELECTRICA DIN BANI PUBLICI
-
Exclusivacum 2 zileIPJ PRAHOVA S.R.L. – GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XXXVIII. De la „Academia de cămătărie” la „măcelul CAR-ului”: când și victimele se cumințesc brusc
-
Exclusivacum 4 zile„P”-UL DE LA PENIBIL SAU PENTRU PENAL? CUM S-A TRANSFORMAT IONICĂ ÎN PREȘUL LUI BENONE SUB OCHII SINDICATULUI DIAMANTUL
-
Exclusivacum 3 zileRecord mondial la Ministerul Afacerilor Interne: Împuternicirea de șase luni care a durat nouă ani și „amnezia” Guvernului în fața legii
-
Exclusivacum 2 zileCCR, gardianul plafonului: pensiile militare rămân la „capace”, militarii la coadă. Diamantul sună stingerea iluziilor



