Featured
Halucinanta rețea subterană/ Semnătura MAE, de la Direcția 1 a Securității!
Ce este drept, nu prea mai sunt chiar atât de mulți inițiați ai sistemului care să se ducă pe fenta ”legendării” că Bogdan Aurescu va rămâne ”pe viață” ministru de Externe, orice s-ar întâmpla, doar pentru că ar fi chipurile ”omul americanilor”!
(Preluare National – Catalin Tache):
Mai ales că s-a văzut cât de mult este, încă din momentul în care Administrația Statelor Unite ale Americii – chiar cea democrată! – nu a mișcat nici măcar un deget pentru a îi îndeplini obedientului Bogdan Lucian Aurescu visul personal de a deveni reprezentantrul țării noastre la Misiunea Permanentă a României pe lângă Organizația Națiunilor Unite de la New York. Sau chiar mai crede cineva, în afara propagandei operative plătite din fondurile RoAid, că trupele lui Putin nu au mai atacat Capitala Ucrainei după ce a fost avertizat în acest sens de ministrul român Bogdan Aurescu…? Nu, nimeni! În schimb, campania ”NAȚIONAL” cu privire la ”adevărata putere” continuă astăzi cu dezvăluirea a două alte înalte personaje. Una din rândurile Justiției și cealaltă de la conducerea Ministerului Afacerilor Externe…
Semnătura MAE, de la Direcția 1 a Securității!
Ample anchete se desfășoră în cadrul mai multor instituții naționale precum MAE, CSM, ORNISS și mai ales CNSAS, după ce un raport informativ incendiar a scos la iveală o posibilă ”filieră rusească” a unor ordine și înscrisuri emise de către Ministerul Afacerilor Externe, sub semnătura directorului Elena Șerbănescu. Nimeni alta decât șefa încă pe funcție a Direcției Juridice, Legislație și Contencios.

Mai mult decât atât, ținând cont de această perspectivă contrainformativă, demersuri au fost înaintate și pe lângă unele dintre cele mai importante structuri și organisme internaționale, precum Departamentul de Stat al SUA, Cabinetul de lucru al Președintei Comisiei Europene și Comsia de la Veneția. Și nu vorbim aici doar de cele ”două semnături, diferite, dar aceleași” identificate pe unele înscrisuri oficiale ale minsitrului român de Externe, Bogdan Lucian Aurescu. Dar și despre alte ”încrengături auriste” cu implicații majore asupra credibilității politice externe a României. Pentru astăzi însă, pentru a nu afecta în vreun fel desfășurarea cu celeritate a acestor anchete interne, dezvăluim doar două ”paliere” distincte ale ”rețelei Aurescu”. Prima fiind deja la stadiul verificărilor efectuate la nivelul Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității – CNSAS în urma depunerii mai multor documente. În care se regăsesc inclusiv informații mai mult decât incendiare, precum cele pe care le dezvăluim astăzi…
” (…) dacă persoana fizică Șerbănescu Elena, în prezent angajat al Ministerului Afacerilor Externe , în funcția de director al Direcției Juridice Legislație și Contencios din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, începând cu anul 1986 a desfășurat activități de poliție politică în cadrul Inspectoratului General de Miliție Prahova, apoi și-a mutat activitatea de poliție politică în București, vânând și trădând în acest sens organelor Securității interesele cetățenilor români. Activitatea acesteia de poliție politică a desfășurat-o în cadrul Direcției I Cultură București, iar ”MAIORUL DE SECURITATE CARE A RACOLAT-O PE ȘERBĂNESCU ELENA ESTE CUNOSCUT SUB NUMELE DE << TRAIAN>>.
Interesul personal și public decurge din semnătura aplicată de aceasta pe ordinul de revocare nr. 2417/31.08. 2021, cât și semnătura aplicată pe înscrisul nr. A5/1784/3.12.2021.
În ipoteza în care se probează activitatea acesteia de poliție politică, pe de o parte Șerbănescu Elena trebuie să restituie la bugetul de stat sumele de bani pe care le-a primit din bugetul public în condițiile în care a ascuns față de instituție aceste aspecte de poliție politică.
Pe de altă parte, toate aceste înscrisuri care au aplicată semnătura dnei. Șerbănescu Elena le voi solicita să fie anulate în instanță în dosarul 32167/3/2021.
(…) Am în vedere că Șerbănescu Elena și-a arogat competențe de persoană în cadrul MAE care respectă drepturile fundamentale ale cetățenilor români, însă prin cele două semnături aplicate de Șerbănescu Elena pe cele două înscrisuri, aceasta și-a atins interesul personal în sensul că, în locul celui revocat prin ordinul nr. 2417/31.08.2021 a fost numit nepotul (…) dnei. Șerbănescu Elena din zona jud. Prahova, de către ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Lucian Aurescu”.
În plus, pentru astăzi, despre dosarul de cadre al Elenei Șerbănescu mai dezvăluim doar că, stranie coincidență, imediat după ce a fost propusă să fie trimisă Ambasadoarea României în Tunisia, aceasta a făcut un pas înapoi, invocând probleme de sănătate… La ”nota obligatorie de aviz”, una negativă, existând informații că a apărut un înscris de mână despre ” (…) nume de cod MARMOTA… apare în raport din data de 1 septembrie 1986 al Serviciului 5 din cadrul Dirceției I…”.
Aurescu are Culoarul lui în Justiție!
Revenind la Dosarul 32167/3/2021, cel care a dus la deconspirarea ”suspiciunilor rezonabile” cu privire la racolarea actualei directoare a MAE de către Securitatea ceaușistă, în 1986, acesta ”arde” nu doar la nivelul CNSAS. Dar și la cel al Consiliului Superior al Magistraturii. Structurile contrainformative fiind la rândul lor tot mai interesate de ”indiciile temeinice” privind ”Culoarul” personal de care ministrul de Externe s-ar bucra în justiția română! Altfel fiind greu de ”înghițit” povestea că, din toate zecile de mii de dosare înregistrate, cel în care Bogdan Lucian Aurescu este acuzat a ajuns, ”strict aleatoriu”, tocmai la fosta sa colegă de birou, ajunsă între timp judecătoare! Și cum de aceasta nu și-a mai amintit că a fost colegă de birou cu Aurescu, pentru a se recuza așa cum o cer prevederile legale!!!

Însă pentru a nu strica și alte ”surprize” ale anchetei, astăzi dezvăluim doar un scurt fragment al plângerii intrată și în posesia noastră…
”(1) Dacă dosarul 32167/3/2021 a fost sau nu repartizat aleatoriu în cadrul Curții de Apel București, Secția a VIII a Contencios Administrativ și Fiscal, Completul 6 fond (…)
(2) Dacă constituie motiv de incompatibilitate absolută în sensul Art. 41 din Cod procedură civil sau constituie caz de conflict de interese, în sensul reglementării din ghidul OLAF, situația în care judecătorul care a pronunțat hotărârea nr.1166/22/06/2022 în dosarul 32167/3/2021 este cel care a avut încheiate raporturi de serviciu cu instituția MAE, care este pârâtă în cauza 32167/3/2021. De asemenea judecătorul (…) este și cel care a avut relații de colegialitate, desfășurându-și activitatea în același birou cu pârâtul pe persoană fizică Aurescu Bogdan Lucian, astfel cum rezultă din informațiile publice și anume: perioada august 2004 – august 2005, judecătorul a fost consilier juridic în cadrul Oficiului agentului guvernamental din subordinea MAE (pârâtă în cauza 32167/3/2021), prin decizia primului ministru nr. 422/18.08.2005 același judecător a devenit subsecretar de stat în cadrul MAE și agent guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului unde a lucrat efectiv în același birou cu pârâtul pe persoană fizică Aurescu Bogdan Lucian”!!!
Featured
Porți deschise în „citadela digitală” a României: Vulnerabilitățile sistemice care transformă instituțiile statului în teren de joacă pentru hackeri
Într-o analiză de impact publicată de Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, se conturează un tablou sumbru al securității cibernetice din România. În timp ce statul a accelerat procesul de digitalizare sub presiunea cerințelor europene, măsurile de protecție au rămas în urmă, lăsând instituțiile publice și datele cetățenilor la mila unor atacatori care nu mai au nevoie de metode sofisticate pentru a provoca ravagii. Potrivit datelor furnizate de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) și citate de Ziarul Național, România se află în fața unei „alerte de gradul zero”.
Digitalizare fără „baterii de stocare”: Carul pus înaintea boilor în administrația publică
Marea problemă a României nu este neapărat ingeniozitatea infractorilor cibernetici, ci vulnerabilitatea structurală a propriilor sisteme. Sursa citată, Cotidianul Național, subliniază că digitalizarea accelerată, adesea forțată de jaloanele Comisiei Europene, a fost implementată fără o arhitectură de securitate solidă.
DNSC avertizează că profilul de risc al țării este determinat de carențe elementare: servicii expuse direct la internet fără segmentare, absența proceselor de backup și lipsa autentificării multi-factor. În acest context, incidentele nerezolvate de la Cadastru sau de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene devin simptome ale unei boli cronice: „Am pus carul înaintea boilor”, notează publicația, comparând digitalizarea fără protecție cu boom-ul fotovoltaicelor fără capacități de stocare.
Resursa umană, marele absent: România, sub media UE la specialiști IT
În spatele zidurilor virtuale șubrede stă o realitate statistică dureroasă. Deși România se mândrește cu talentul informaticienilor săi, raportul DNSC indică faptul că țara dispune de doar 2,8% specialiști ICT în totalul forței de muncă, mult sub media europeană de 5,0%.
Fără personal calificat și fără resurse financiare alocate strategic, securitatea cibernetică rămâne un concept teoretic. Jurnalista Claudia Marcu punctează în Cotidianul Național că în 8 din 10 sectoare evaluate, lipsa banilor și a experților reprezintă obstacolul principal în calea apărării. Din această cauză, atacuri banale precum phishing-ul sau ingineria socială reușesc să blocheze instituții întregi, nu prin complexitate, ci prin exploatarea „culturii de securitate deficitare”.
Era inteligenței artificiale: Atacuri autonome care depășesc capacitatea de reacție a statului
Anul 2025 a marcat o schimbare radicală a paradigmei de risc. Potrivit raportului DNSC citat de Ziarul Național, a fost documentat primul caz de spionaj cibernetic executat în proporție de 90% de un sistem de Inteligență Artificială (IA) agentică. Această tehnologie permite atacatorilor cu resurse modeste să lanseze campanii autonome care anterior erau accesibile doar marilor puteri statale.
Mai mult, instrumentele de tip deepfake sunt deja utilizate operațional în fraude care vizează cetățenii români. În timp ce hackerii folosesc IA pentru a automatiza exploatarea vulnerabilităților, statul român se luptă încă cu baze de date interconectate insuficient gestionate, unde dispozitivele mobile ale angajaților rămân în afara oricărui perimetru de securitate.
Sectorul bancar, principala țintă: 71% din atacuri vizează banii și datele financiare
Analiza sectorială arată că infractorii cibernetici se concentrează acolo unde este capitalul. Sectorul bancar domină distribuția atacurilor (71%), urmat de serviciile poștale și infrastructurile financiare. O metodă recurentă în 2025 a fost utilizarea BitLocker — un instrument legitim de criptare — pentru a bloca datele firmelor de contabilitate și audit.
Impactul este devastator pentru mediul de afaceri: datele financiare și de personal devin indisponibile în câteva ore, iar detecția este aproape imposibilă pentru organizațiile care nu dispun de monitorizare continuă. „Vulnerabilitățile sunt atât de mari încât nici nu este nevoie de prea multă imaginație pentru a face ravagii”, conchide analiza din Cotidianul Național, lăsând deschisă o întrebare critică: cât timp își mai permite România să ignore securitatea în drumul său spre modernizare?
Anchete
Cutremur la Tribunalul Mehedinți: Judecătorul și procuroarea unui dosar DIICOT, recuzați la pachet după o vizită „de taină” în birou înainte de ședință
O situație tensionată, care pune sub semnul întrebării imparțialitatea actului de justiție, a izbucnit recent la Tribunalul Mehedinți. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, avocatul Alin Cismaru a declanșat o procedură rară în practica judiciară: cererea de recuzare simultană a judecătorului Laurențiu-Marius Grecu și a procuroarei DIICOT Maria-Magdalena Mișa. Miza? O presupusă întâlnire neoficială între cei doi magistrați, desfășurată cu ușile închise, chiar înainte de strigarea unei cauze vizând un grup infracțional organizat.
„Vizita de la ora 14:00”: Suspiciuni de nerespectare a egalității armelor în birourile magistraților
Incidentul care a dus la depunerea cererilor de recuzare s-a petrecut miercuri, 22 iulie 2026. Conform susținerilor avocatului Alin Cismaru, citate de Lumea Justiției, procuroarea de ședință ar fi fost observată deplasându-se în grabă prin zona de acces restricționată către biroul judecătorului cauzei, exact în momentul în care părțile așteptau începerea procesului.
Apărarea invocă art. 64 lit. f din Codul de procedură penală, argumentând că o astfel de întrevedere neoficială, într-un spațiu inaccesibil avocaților, este de natură să creeze „o îndoială legitimă asupra aparenței de imparțialitate”. Deși avocatul precizează că nu cunoaște conținutul discuției, acesta subliniază că simpla existență a unei întâlniri private între acuzator și judecător, înaintea ședinței, aruncă o umbră asupra obiectivității instanței.
Proba video: Avocatul cere vizionarea imaginilor surprinse de sistemul de supraveghere al Tribunalului
Situația a fost sesizată inițial de unul dintre inculpați, Mihăiță-Daniel Cernea, care ar fi observat ieșirea procuroarei din zona biroului magistratului Grecu. Pentru a clarifica aceste „elemente factuale”, apărarea solicită oficial conservarea și vizionarea înregistrărilor video de pe coridoarele Tribunalului Mehedinți.
„Pozițiile acuzării, cererile și chestiunile referitoare la probe trebuie dezbătute în cadrul procesual, în condiții de contradictorialitate”, se arată în solicitarea depusă de Alin Cismaru. Acesta insistă că o „întâlnire neoficială” este incompatibilă cu standardele unui proces echitabil, indiferent de subiectul discutat între cei doi magistrați.
Tensiuni pe „notele grefierului”: Acuzații de refuz al accesului la înregistrările audio ale ședințelor
Contextul acestei duble recuzări este unul mai amplu și vizează dificultăți de comunicare între instanță și apărare. Avocatul a reclamat faptul că, deși a solicitat copii ale înregistrărilor audio ale tuturor ședințelor și notele grefierului pentru a verifica corectitudinea declarațiilor, instanța a refuzat parțial cererea.
Conform publicației Lumea Justiției, apărarea a primit doar notele de la un singur termen de judecată, acestea fiind descrise ca fiind „imposibil de descifrat” în porțiuni esențiale. Mai mult, deși avocații au depus suporturi optice (DVD-uri) la solicitarea grefierului, înregistrările audio nu le-au fost puse la dispoziție, fapt ce a sporit gradul de nemulțumire și suspiciune privind transparența procedurilor în acest dosar complex (nr. 474/101/2021).
Concluzii: O „întrevedere neoficială” care ar putea bloca dosarul
Această dublă recuzare pune Tribunalul Mehedinți într-o postură delicată. Dacă suspiciunile se confirmă prin înregistrările video, echilibrul procesului ar putea fi iremediabil afectat, forțând înlocuirea completului de judecată și a reprezentantului parchetului. Mesajul transmis de apărare este clar: într-un stat de drept, justiția nu trebuie doar să fie imparțială, ci să și pară astfel în ochii unui observator obiectiv (Irinel I.).
Administratie
Tentativă de fraudă la frontieră dejucată la Otopeni; Patru pasageri prinși cu pașapoarte false după un „supracontrol” în zona non-Schengen
Vigilența polițiștilor de frontieră de pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” Otopeni a dus la interceptarea a patru persoane care au încercat să eludeze controalele de securitate pentru a ajunge ilegal în Irlanda. Metoda folosită de aceștia — o „dublă identitate” bazată pe documente autentice la ieșire și acte false la îmbarcare — a fost deconspirată în urma unei verificări inopinat în zona tranzit.
Stratagema de pe Otopeni: Documente autentice pentru control, pașapoarte străine false pentru Dublin
Potrivit informațiilor furnizate de Poliția de Frontieră Română, incidentul a avut loc în zona non-Schengen a aeroportului. Patru persoane (doi bărbați și două femei) au reușit inițial să treacă de ghișeele de control folosind documente legale: trei documente de călătorie austriece pentru refugiați și un pașaport tanzanian. Aceste acte, deși autentice, nu le-ar fi permis intrarea pe teritoriul Irlandei.
Odată ajunși în zona de tranzit, cei patru au încercat să schimbe tactica. La momentul îmbarcării pentru cursa spre Dublin, aceștia au prezentat la poarta de control un nou set de acte: trei pașapoarte cu însemnele autorităților din Norvegia și unul irlandez.
„Supracontrolul” care a dărâmat planul: Verificări tehnice asupra actelor norvegiene și irlandeze
Sursa citată, Poliția de Frontieră Aeroport Otopeni, precizează că suspiciunile agenților au apărut imediat ce au fost prezentate noile documente. În cadrul unui „supracontrol”, polițiștii au observat discrepanțe majore între actele prezentate la îmbarcare și cele folosite la intrarea în terminal.
Verificările tehnice au confirmat rapid bănuielile: pașapoartele norvegiene și cel irlandez nu îndeplineau condițiile de formă și fond ale unor documente autentice, fiind identificate ca fiind false. Mai mult, în cazul documentului irlandez, s-a constatat că posesorul nu era una și aceeași persoană cu cea înscrisă în pașaport, fiind vorba despre o substituire de persoană.
Final de drum la București: Suspecții, preluați de Inspectoratul General pentru Imigrări
Planul celor patru pasageri de a ajunge în spațiul anglo-saxon folosind identități europene false s-a încheiat brusc în aeroportul bucureștean. După identificarea documentelor reale — cele eliberate de Austria și Tanzania — a devenit clar că tentativa de fraudă a fost motivată de restricțiile de călătorie aplicate documentelor lor originale.
Ca urmare a celor constatate, persoanele în cauză au fost extrase din fluxul de pasageri și predate unei echipe din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI). Autoritățile continuă cercetările pentru a stabili proveniența documentelor false și pentru a dispune măsurile legale ce se impun, conform procedurilor de securitate transfrontalieră. (Sava N.).
-
Exclusivacum 3 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
-
Exclusivacum 4 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 4 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 3 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum 23 de oreHipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor
-
Exclusivacum 2 zile„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale
-
Exclusivacum 23 de oreO nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”



