Connect with us

Administratie

Incepand cu ianuarie 2023: noi instrucțiuni de completare a declarației 112

Publicat

pe

Prin Ordonanța Guvernului nr. 16/2022 (OG nr. 16/2022) au fost aduse o serie de modificări și completări Codului fiscal.

Vă prezentăm în continuare principalele modificări.

În detaliu

Codul fiscal

TITLUL II  Impozitul pe profit

Scutirea de impozit a profitului reinvestit – modificările intră în vigoare la 1 ianuarie 2023

Se extinde facilitatea privind scutirea de impozit a profitului reinvestit și pentru investițiile în active utilizate în activitatea de producție și procesare, precum și în activele reprezentând retehnologizare, ce vor fi stabilite prin ordin al ministrului finanțelor, în termen de 120 zile de la publicarea OG nr. 16/2022.

În prezent, facilitatea se aplică doar pentru echipamente tehnologice, calculatoare electronice și echipamente periferice, mașini și aparate de casă, de control și de facturare (cele din subgrupa 2.1 și clasa 2.2.9 din Catalogul mijloacelor fixe), programe informatice, precum și pentru dreptul de folosire a programelor informatice.

Impozitul pe dividende

  • Se majorează cota de impozit pe dividende de la 5% la 8% pentru dividendele distribuite/plătite între persoane juridice române şi pentru cele distribuite/plătite fondurilor de pensii administrate privat şi/sau fondurilor de pensii facultative – cota de 8% se va aplica dividendelor distribuite după data de 1 ianuarie 2023.
  • Veniturile din dividende primite de o persoană juridică română din statele membre ale UE sunt neimpozabile la calculul de impozit pe profit indiferent de forma sa de organizare, atât timp cât aceasta intră sub incidența legislației române (în prezent acest tratament se aplică doar persoanelor juridice cu forma juridică de „societate cu răspundere limitată”, ,,societate pe acțiuni”„societate în nume colectiv”, ,,societate în comandită simplă”) – modificarea se aplică în trei zile de la data intrării în vigoare a OG nr. 16/2022.
  • Scutirea privind impozitul pe dividende se va aplica dacă atât beneficiarul cât și plătitorul dividendelor sunt o ,,societate pe acțiuni”, „societate în comandită pe acțiuni”, „societate cu răspundere limitată”, „societate în nume colectiv”, precum și pentru alte forme de organizare a unei alte persoane juridice aflate sub incidența legislației române – modificarea se aplică în trei zile de la data intrării în vigoare a OG nr. 16/2022.

TITLUL III – Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor – modificările intră în vigoare la 1 ianuarie 2023

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor devine opțional.

O persoană juridică română poate opta pentru aplicarea impozitul pe veniturile microîntreprinderilor dacă îndeplinește cumulativ următoarele condiții la data de 31 decembrie a anului anterior:

  • veniturile realizate nu au depășit echivalentul în lei a 500.000 euro (condiție modificată – anterior plafonul era de 1.000.000 euro); capitalul social este deținut de persoane, altele decât statul și unitățile administrativ-teritoriale –  conform Codului fiscal (condiție nemodificată);
  • nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la instanțele judecătorești, potrivit legii (condiție nemodificată);
  • a realizat venituri, altele decât din consultanță și/sau management, în proporție de peste 80% din veniturile totale (condiție nou-introdusă);
  • are cel puțin un salariat (condiție nou-introdusă);
  • are asociați/acționari care dețin peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cel mult trei persoane juridice române care se încadrează să aplice sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor (condiție nou-introdusă);

Legea nr. 170/2016 privind impozitul specific se va abroga începând cu data de 1 ianuarie 2023.

Începând cu data de 1 ianuarie 2023, persoanele juridice române care desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN pentru HORECA (și anume 5510, 5520, 5530, 5590, 5610, 5621, 5629, 5630) pot opta pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor (fără să fie necesară îndeplinirea condițiilor de mai sus) sau pentru plata impozitului pe profit.

Se introduc noi categorii de persoane juridice române care nu pot aplica regimul microîntreprinderilor:

  • persoana juridică română care desfășoară activități în domeniul bancar;
  • persoana juridică română care desfăşoară activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, inclusiv cea care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii;
  • persoana juridică română care desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc;
  • persoana juridică română care desfăşoară activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol şi gaze naturale.

Persoanele juridice române, cu excepția celor care desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN HORECA de mai sus, pot opta pentru aplicarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor începând cu anul fiscal următor celui în care îndeplinesc condiţiile de microîntreprindere și dacă nu au mai fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor ulterior datei de 1 ianuarie 2023.

Persoanele juridice române care îndeplinesc condițiile de aplicare a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor pot opta pentru plata impozitului pe profit doar începând cu anul fiscal următor.

Cota de impozit pe veniturile microîntreprinderilor este de 1% (se abrogă cota de 3%).

Dacă o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 500.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanță și/sau management în veniturile totale este de peste 20% inclusiv, în cursul unui an fiscal, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care s-au depășit aceste limite.

Pentru calculul bazei impozabile a unei microîntreprinderi, se scad din venituri şi dividendele primite de la o filială a microîntreprinderii, persoană juridică situată în alt stat membru al Uniunii Europene, în măsura în care atât microîntreprinderea, cât și filiala îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 24 din Codul fiscal.

Titlul IV – Impozitul pe venit –  modificările intră în vigoare la 1 ianuarie 2023 (cu excepția cazurilor expres indicate ca intrând în vigoare la o altă dată)

Scutiri

Conform OG nr.16/2022, se abrogă prevederea conform căreia veniturile salariale și asimilate salariilor obținute de către persoanele fizice care desfășoară activităţi pe bază de contract individual de muncă încheiat pe o perioadă de 12 luni, cu persoane juridice române care desfăşoară activităţi sezoniere dintre cele prevăzute de Legea nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi, în cursul unui an sunt scutite de impozit pe venit.

Pentru sectorul construcțiilor, sectorul agricol şi industria alimentară, aplicarea facilității privind scutirea de la plata impozitului pe venit pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor pentru activitatea desfăşurată în România este limitată la persoanele încadrate în baza contractului individual de muncă. Reglementarea anterioară nu prevedea o astfel de limitare.

O altă limitare, care va intra însă în vigoare începând cu veniturile aferente lunii august 2022, este legată de reducerea nivelului veniturilor brute lunare din salarii şi asimilate salariilor pentru care se aplică scutirea, în sensul reducerii plafonului lunar neimpozabil de la 30.000 lei la 10.000 lei inclusiv. Partea din venitul brut lunar ce va depăși 10.000 lei va reprezenta venit impozabil, pentru care angajatorii vor avea obligația reținerii impozitului pe venit aferent. Această diminuare a plafonului la 10.000 lei va avea impact și în zona contribuțiilor sociale obligatorii.

În ceea ce privește domeniul construcțiilor, se introduce în cuprinsul Codului fiscal precizare expresă conform căreia indicatorul ,,cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcţii” cuprinde numai veniturile din activitatea desfăşurată pe teritoriul României, în timp ce indicatorul ,,cifra de afaceri totală” cuprinde atât veniturile din activitatea desfăşurată pe teritoriul României, cât şi în afara României. Prin ,,activitatea desfăşurată pe teritoriul României” se înțelege activitatea desfăşurată efectiv în România în scopul realizării de produse şi prestării de servicii. Totodată, a fost modificată și condiția privind realizarea cifrei de afaceri din activitățile specific menționate, în cuantum minim de 80% din cifra de afaceri totală pentru angajatorii din domeniul construcțiilor existenți la data de 1 ianuarie a fiecărui an. Aceasta se va calcula cumulat pentru perioada corespunzătoare din anul curent, inclusiv luna în care se aplică scutirea și nu se va mai considera ca bază de calcul cifra de afaceri realizată cumulat pe anul fiscal anterior. Modificările intră în vigoare în termen de trei zile de la data publicării OG nr. 16/2022 în Monitorul Oficial.

Venituri neimpozabile

Prin OG nr. 16/2022 sunt incluse în categoria veniturilor neimpozabile indemnizaţiile pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice, această modificare intrând în vigoare în trei zile de la publicarea OG nr. 16/2022.

Venituri din activități independente

Se reduce de la 100.000 euro la echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro plafonul până la care contribuabilii care obțin venituri din activități independente pot determina venitul net pe bază de norme de venit. Cei care obțin un venit brut anual peste acest plafon vor determina venitul net anual în sistem real, începând cu anul fiscal următor.

Venituri din salarii și asimilate salariilor

Se introduce un plafon lunar de venit neimpozabil de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, în care sunt incluse, cumulat lunar, unele beneficii salariale parțial neimpozabile în prezent sau unele noi, cu respectarea anumitor condiții, după cum urmează:

a) prestațiile suplimentare primite de salariați în baza clauzei de mobilitate, potrivit legii, altele decât cele prevăzute la art.76 alin. (2) litera k) din Codul fiscal, în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia de delegare/detașare pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice;

b) contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajații proprii, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masă/persoană/zi, prevăzută la data acordării – această prevedere nu este aplicabilă angajaților care beneficiază de tichete de masă;

c) cazarea și contravaloarea chiriei pentru spațiile de cazare/de locuit puse de către angajatori la dispoziţia angajaților proprii, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita unui plafon neimpozabil de 20% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată /lună/persoană – anumite condiții trebuie îndeplinite, iar verificarea îndeplinirii acestora cade în sarcina angajatorului;

d) contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, regulamentul intern, sau primite în baza unor legi speciale şi/sau finanţate din buget, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câștig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate;

e) contribuţiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006 şi cele reprezentând contribuţii la scheme de pensii facultative, calificate astfel de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), administrate de către entități autorizate stabilite în state membre UE sau aparținând Spațiului Economic European (SEE), suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;

f) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare angajat;

g) sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă şi abonamentul de date, şi achiziţia mobilierului şi a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfăşoară activitate în regim de telemuncă.

Angajatorul care acordă aceste venituri/beneficii va stabili ordinea de includere a acestora în plafonul lunar neimpozabil.

O altă modificare introdusă de OG nr. 16/2022 se referă la deducerea personală. Mai exact, conform noilor reglementari, deducerea personală include deducerea personală de bază şi deducerea personală suplimentară.

Deducerea de bază se acordă astfel:

  • pentru persoanele fizice cu un venit lunar brut de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare în luna de realizare a venitului. Pentru veniturile ce depășesc acest plafon nu se acordă deducerea personală de bază;
  • se stabileşte în procentaje variind între 45% și 0% în funcție de nivelul venitului brut lunar și numărul persoanelor aflate în întreținere.

Deducerea suplimentară se acordă astfel:

  • 15% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru persoanele fizice cu vârsta de până la 26 de ani, care obţin venituri din salarii de până la 2.000 lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară;
  • 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 de ani, dacă acesta este înscris într-o unitate de învăţământ, părintelui care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora. În cazul în care copilul este întreținut de ambii părinți, deducerea se va acorda unui singur părinte care va trebui să prezinte  documentul care atestă înscrierea copilului într-o unitate de învăţământ și declarația pe propria răspundere a părintelui beneficiar. În situația în care părintele desfășoară activitate la mai mulți angajatori, acesta are obligația să declare că nu beneficiază de astfel de deduceri la un alt angajator și să prezinte o declarație pe propria răspundere în acest sens.

Venituri din cedarea folosinței bunurilor

Prin OG nr. 16/2022 se stabilește venitul impozabil la nivelul venitului brut pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, altele decât veniturile din arendă și din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală. Se elimină astfel cota forfetară de cheltuieli de 40%.

Se introduce obligația înregistrării la organul fiscal competent a contractul încheiat între părți, precum şi a modificărilor survenite ulterior, în termen de cel mult 30 zile de la încheierea/producerea modificării acestuia. Contractele în derulare la data de 1 ianuarie 2023 vor fi înregistrate în termen de 90 de zile de la data la care a intervenit obligația înregistrării acestora. Se va emite un ordin al președintelui ANAF care va detalia procedura de înregistrare a acestora.

Venituri din investiții

Se modifică de la 5% la 8% cota de impozitare în cazul dividendelor realizate de persoanele fizice rezidente, inclusiv sub forma câştigului obţinut ca urmare a deţinerii de titluri de participare la organisme de plasament colectiv. Cota mărită se aplică și în cazul persoanelor fizice nerezidente, cu respectarea acordurilor de evitare a dublei impuneri aplicabile.

Venituri din premii și din jocuri de noroc

În cazul veniturilor obținute din jocuri de noroc, se vor aplica cote de impunere cuprinse între 3% și 40%,  începând cu veniturile aferente lunii august 2022, astfel:

  • pentru venit brut de până la 10.000 lei, inclusiv – impozit în cotă de 3%;
  • pentru venit brut de peste 10.000 lei până la  66.750 lei inclusiv  – se va datora impozit în sumă fixă de 300 lei + cotă de 20 % aplicată pentru ceea ce depăşeşte suma de 10.000 lei;
  • pentru venit brut de peste 66.750 lei – se va datora impozit în sumă fixă de 11.650 lei + cotă de 40% aplicată pentru ceea ce depăşeşte suma de 66.750 lei.

Venituri din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal

Pentru veniturile obținute din transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcțiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, se va datora  impozit după cum urmează:

  • 3% pentru construcţiile de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi pentru terenurile de orice fel fără construcţii, deținute o perioadă de până la trei ani inclusiv;
  •  1% pentru imobilele de mai sus deţinute o perioadă mai mare de trei ani.

Se elimină astfel plafonul neimpozabil de 450.000 lei reprezentând suma ce putea fi dedusă din valoarea tranzacției efectuate de o persoană fizică.

Titlul V – Contribuţii sociale obligatorii – modificările intră în vigoare la 1 ianuarie 2023 (cu excepția cazurilor expres indicate ca intrând în vigoare la o altă dată)

Venituri din salarii și asimilate salariilor

Pentru sectorul construcțiilor, sectorul agricol şi industria alimentară, similar impozitului pe venit, se introduce și în cazul contribuției de asigurări sociale și contribuției de asigurări sociale de sănătate limitarea aplicării facilităților pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor la cele obținute în baza contractului individual de muncă.

Și în cazul contribuției de asigurări sociale și contribuției de asigurări sociale de sănătate este introdus aceleași plafon lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, în care anumite venituri cumulate lunar (similare cu cele de la impozitul pe venit și în anumite condiții) nu sunt incluse în baza de calcul al acestor contribuții. Partea care depășește plafonul de 33% va fi inclusă în baza de calcul al contribuției de asigurări sociale și al contribuției de asigurări sociale de sănătate.

Începând cu veniturile aferente lunii august 2022, în cazul contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial pentru care nivelul contribuției de asigurări sociale și cel al contribuției de asigurări sociale de sănătate sunt sub nivelul contribuțiilor calculate asupra unei baze de calcul egale cu salariul de bază minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează, se introduce obligația plății contribuției de asigurări sociale și, respectiv, a contribuției de asigurări sociale de sănătate la nivelul celor datorate pentru o bază de calcul reprezentată de salariul minim brut pe țară garantat în plată, corespunzător numărului de zile lucrătoare din luna în care contractul a fost activ. Sunt prevăzute anumite excepții în noile prevederi introduse.

În cazul în care contribuţia de asigurări sociale/contribuţia de asigurări sociale de sănătate calculată asupra venitului realizat este mai mică decât cea minim datorată conform noilor prevederi, diferenţa se suportă de către angajator/plătitorul de venit în numele angajatului/beneficiarului de venit.

Contribuţia de asigurări sociale datorată de persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente şi din drepturi de proprietate intelectuală

Se modifică baza anuală de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, în cazul persoanelor care estimează/realizează venituri din activităţi independente și/sau venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din una sau mai multe surse sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declarației unice.

Baza anuală de calcul  al contribuţiei de asigurări sociale o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât:

  • nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 și 24 salarii minime brute pe ţară;
  • nivelul de 24 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate de peste 24 salarii minime brute pe ţară.

Contribuția de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor fizice care nu se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate

În cazul persoanelor care estimează/realizează venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din asocierea cu o persoană juridică (plătitori de impozit pe profit sau impozit pe veniturile microîntreprinderilor), venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, venituri din investiţii și venituri din alte surse, din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, plafonul minim pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate a fost redus la o valoarea cel puțin egală cu șase salarii minime brute pe ţară de la 12 salarii minim brute pe țară, cum era reglementat anterior  OG nr. 16/2022.

De asemenea, și baza anuală de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate a fost modificată, după cum urmează:

  • nivelul a șase salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între șase și 12 salarii minime brute pe ţară;
  • nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 și 24  salarii minime brute pe ţară;
  • nivelul de 24 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate de peste 24 salarii minime brute pe ţară.

În ceea ce privește veniturile din cedarea folosinței bunurilor, pentru încadrarea în plafonul anual de șase, 12 sau 24 salarii minime brute pe țară, se ia în calcul venitul brut, similar impozitului pe venit, față de venitul net (venitul brut diminuat cu cota forfetară de cheltuieli de 40%) așa cum prevedea Codul fiscal până la modificările introduse de OG nr. 16/2022.

Titlul VI – Impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți

Se majorează de la 5% la 8% cota de impozit cu reținere la sursă pentru dividendele obținute de un nerezident; cota de 8% se va aplica dividendelor distribuite după data de 1 ianuarie 2023.

Se elimină scutirea specifică pentru impozitul cu reținere la sursă pentru dividendele obținute de fondurile de pensii definite conform legislației unui stat membru al UE sau al SEE cu care România are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informații – modificare aplicabilă dividendelor distribuite după data de 1 ianuarie 2023.

Titlul VII – TVA – intrare în vigoare la 1 ianuarie 2023

Cota de TVA aplicabilă în sectorul HORECA se majorează de la 5% la 9%. Astfel, cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping, și  serviciile de restaurant şi de catering vor fi supuse cotei de 9%.

Se reglementează aplicarea cotei reduse de 9% atât pentru îngrășămintele și pesticidele chimice, cât și pentru cele care nu sunt chimice, utilizate în sectorul agricol. Pentru livrările de îngrășămintele și pesticidele chimice, se va aplica cota redusă de TVA de 9%, până la data de 31 decembrie 2031 inclusiv.

Se va aplica cota de TVA de 19% pentru livrarea de băuturi alcoolice și nealcoolice care conțin adaos de zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate, care se încadrează la codurile NC 2202 10 00 și 2202 99.

Pentru livrările de lemne de foc, se va aplica cota redusă de TVA de 5%, până la data de 31 decembrie 2029 inclusiv.

Plafonul pentru livrarea unei locuințe cu o suprafață utilă de maximum 120mp, exclusiv anexele gospodărești, achiziţionată de persoane fizice în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică, se reduce de la 700.000 lei la 600.000 lei. De asemenea, se va putea achiziționa o singură locuință cu cota de 5%. Persoanele fizice care au încheiat acte juridice având ca obiect plata în avans pentru achiziția de locuințe cu cota redusă de TVA de 5%, anterior datei de 1 ianuarie 2023, vor beneficia de aplicarea cotei reduse de TVA în condițiile aplicabile până la 31 decembrie 2022.

Se organizează „Registrul achizițiilor de locuințe cu cota redusă de TVA de 5%, începând cu 1 ianuarie 2023”, în format electronic. Procedura de organizare a Registrului se va stabili prin Ordin al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), cu consultarea Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România.

Titlul VIII – Accize şi taxe speciale – modificările intră în vigoare la 1 august 2022

Nivelul accizelor

Excepția privind actualizarea nivelului accizelor cu creșterea prețurilor de consum se va aplica și în cazul tutunului fin tăiat destinat rulării în țigarete, altor tutunuri de fumat, țigărilor și țigărilor de foi, tutunului conținut în produse din tutun încălzit și lichidului care conține nicotină. În cazul acestor produse, nivelul accizelor este cel prevăzut de Anexa 1, respectiv Anexa 2 la Codul fiscal, și se va aplica începând cu data de 1 aprilie a fiecărui an.

Totodată, excepția privind actualizarea nivelului accizelor cu creșterea prețurilor de consum se va aplica și în cazul benzinelor și motorinei, pentru perioada 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2023 inclusiv. Totuși,  în cazul în care nivelul accizelor pentru aceste produse este mai mic decât nivelul minim prevăzut de Directiva 2003/96/CE privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității, se aplică nivelul minim prevăzut de Directivă.

În cazul țigaretelor, începând cu 1 august 2022:

  • acciza specifică se majorează la 459,386 lei/1.000 țigarete până la 31 martie 2023;
  • acciza totală se majorează la 594,97 lei/1.000 țigarete, urmând majorări anuale succesive conform calendarului prevăzut în Anexa 1 la Codul fiscal;
  • acciza minimă datorată nu poate fi mai mică decât nivelul accizei totale prevăzute în Anexa 1 la Codul fiscal;
  • procentajul legal utilizat la calculul accizei ad valorem se diminuează la 13% până la 31 martie 2023, urmând scăderi graduale anuale cu un punct procentual.

Începând cu 1 august 2022, vor crește accizele atât în cazul alcoolului și băuturilor alcoolice, cât în cazul produselor accizabile nearmonizate, respectiv în cazul lichidelor cu conținut de nicotină și al tutunului conținut în produse din tutun încălzit. De asemenea, nivelul accizelor pentru aceste produse se va majora anual potrivit calendarului prevăzut în Anexa 1, respectiv Anexa 2, la Codul fiscal.

În perioada 1 august 2022 – 31 decembrie 2022 inclusiv, conform Anexei 1 la Codul fiscal, nivelul accizelor se va diminua pentru următoarele categorii de produse: benzina (cu plumb/fără plumb), motorină, păcură, GPL, gaz natural și electricitate, petrol lampant, precum și cărbune și cocs.

Titlul IX – Impozite şi taxe locale – modificările intră în vigoare la 1 ianuarie 2023

În cazul clădirilor care cuprind spații cu destinație rezidențială şi spații cu destinație nerezidențială, impozitul/taxa se determină în funcție de destinația suprafețelor cu o pondere mai mare (peste 50%) și se calculează prin aplicarea cotei corespunzătoare destinației majoritare, asupra valorii întregii clădiri.

Calculul impozitului/taxei pe clădirile

Se va aplica o cotă de minimum 0,1% (pentru clădiri rezidențiale) și minimum 0,5% (pentru clădiri nerezidențiale asupra valorii clădirii (reglementarea anterioară prevedea cota de 0,08% – 0,2% pentru clădiri rezidențiale și 0,2%- 1,3% pentru clădiri nerezidențiale, aplicate asupra valorii impozabile a clădirii).

Pentru clădirile utilizate pentru activități din domeniul agricol, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii clădirii.

Valoarea clădirii se determină prin însumarea valorii clădirii, a clădirilor anexă, după caz, și a valorii suprafețelor de teren acoperite de acestea, cuprinse în Studiile de piaţă referitoare la valorile orientative privind proprietățile imobiliare din România, administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România.

În situaţia în care valorile orientative privind proprietăţile imobiliare din România, din Studiile de piață administrate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, sunt mai mici decât valorile impozabile determinate conform prevederilor în vigoare la data de 31 decembrie 2022, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de minimum 0,1%/0,5% asupra valorii impozabile determinate conform prevederilor în vigoare la data de 31 decembrie 2022.

Calculul impozitului/taxei pe teren

Pentru efectuarea calculului suprafeței terenurilor amplasate în intravilan sau în extravilan, din suprafaţa terenului se scade suprafaţa de teren acoperită de clădiri. Pentru terenurile amplasate în extravilan, se introduc coeficienți de corecție pentru stabilirea impozitului/taxei pe teren.

Obligativitatea acceptării mijloacelor de plată cu cardul – modificările intră în vigoare la 1 ianuarie 2023

Persoanele juridice care desfășoară activități de comerț cu amănuntul şi cu ridicata, precum şi cele care desfăşoară activităţi de prestări de servicii, care realizează anual o cifră de afaceri mai mare de 10.000 euro în echivalent lei, au obligația să accepte ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluții moderne de acceptare, inclusiv aplicații ce facilitează acceptarea plăților electronice, începând cu trimestrul următor celui în care încasările din cursul anului respectiv au depășit plafonul – în prezent plafonul este de 50.000 euro.

Sursa:[Ordonanța Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea și completarea Codului fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale,  publicată în Monitorul Oficial nr. 716 din data de 15 iulie 2022]

Administratie

Captură de 40.000 de euro la frontiera Borș: Utilaj de construcții cu identitate falsificată, depistat într-un TIR sosit din Italia

Publicat

pe

De

Vigilența polițiștilor de frontieră din Bihor a scos la iveală o tentativă de a introduce în țară un utilaj de mare tonaj cu elemente de identificare contrafăcute. În urma unui control inopinat, autoritățile au descoperit un utilaj evaluat la o mică avere, ale cărui serii de caroserie fuseseră modificate grosolan pentru a-i ascunde proveniența reală.

Control nesistematic, rezultat spectaculos: „Identitate” de împrumut pentru un utilaj de lux

O acțiune de rutină desfășurată pe căile de comunicație din apropierea frontierei de stat s-a transformat într-o anchetă penală de proporții. Potrivit datelor furnizate de Sectorul Poliției de Frontieră Borș, agenții au oprit pentru verificări un ansamblu rutier înmatriculat în România, care se întorcea dintr-o cursă pe ruta Italia–România.

La volanul autovehiculului se afla un cetățean român, însă atenția polițiștilor s-a concentrat rapid asupra încărcăturii din semiremorcă. În interior a fost descoperit un utilaj de construcții a cărui valoare de piață este estimată la aproximativ 40.000 de euro, dar care prezenta anomalii tehnice frapante, specifice vehiculelor provenite din activități ilicite.

Expertiza falsului: Serii poansonate și urme de răzuire mecanică pe geamuri

Suspiciunile polițiștilor de frontieră au fost confirmate în momentul verificării amănunțite a elementelor de identificare. În urma examinării, s-a constatat că seria de caroserie poansonată, cât și plăcuța martor a utilajului erau vizibil contrafăcute, semn că se dorise crearea unei aparențe de legalitate.

Mai mult, cei care au încercat să „albească” utilajul au recurs la metode drastice: anul fabricației fusese răzuit mecanic de pe toate geamurile vehiculului, într-o tentativă disperată de a șterge orice urmă care ar fi putut conduce la identificarea corectă a bunului în bazele de date internaționale. Aceste detalii tehnice au fost cruciale pentru a stabili natura suspectă a transportului.

Ancheta penală: Indisponibilizarea bunului și dosar pentru tăinuire

Imediat după constatarea neregulilor, atât șoferul, cât și ansamblul rutier au fost escortați la sediul Sectorului Poliției de Frontieră Borș pentru audieri și verificări suplimentare. În fața evidențelor, autoritățile au luat măsura indisponibilizării utilajului de 40.000 de euro, acesta rămânând la sediul instituției până la finalizarea cercetărilor.

Sub aspectul celor constatate, poliţiştii de frontieră au demarat o anchetă penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tăinuire. Cercetările continuă pentru a se stabili dacă utilajul figurează ca fiind furat în Italia sau în alte state europene, precum și pentru a identifica toate persoanele implicate în acest circuit ilegal de transport și falsificare. (Sava N.).

Citeste in continuare

Administratie

Podul Prieteniei sub „asediul” utilajelor: Blocaj total la Giurgiu–Ruse pentru lucrări de infrastructură

Publicat

pe

De

Șoferii care planifică traversarea punctului de frontieră către Bulgaria sunt avertizați asupra unor restricții majore. În data de 4 iunie 2026, Podul Prieteniei Giurgiu–Ruse va deveni impracticabil pentru o perioadă determinată, ca urmare a unor intervenții tehnice de urgență notificate de autoritățile de la sud de Dunăre.

Trafic paralizat pe 4 iunie: Calendarul restricțiilor pentru mașini mici și TIR-uri

Conform unei notificări transmise de autoritățile de frontieră bulgare și făcute publice de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră (ITPF) Giurgiu, circulația pe pod va fi suspendată integral pentru a permite desfășurarea unor lucrări complexe de construcție și montaj. Restricțiile vor fi aplicate diferențiat, în funcție de tonaj, începând cu dimineața zilei de 4 iunie, ora 09:00.

Pentru autovehiculele ușoare, traficul va fi înghețat pe parcursul a 12 ore, până la ora 21:00 a aceleiași zile. Situația este însă mult mai critică pentru transportatorii de marfă; autovehiculele grele vor avea interzis la traversare timp de 24 de ore, circulația urmând să fie reluată abia pe 5 iunie, la ora 09:00. Potrivit sursei citate, această măsură este indispensabilă pentru a garanta siguranța muncitorilor și stabilitatea structurii pe durata lucrărilor.

Alternative la Dunăre: Traseele recomandate pentru a evita blocajele de la frontieră

Pentru a preîntâmpina formarea unor cozi kilometrice și a reduce timpii de așteptare, ITPF Giurgiu recomandă utilizarea tuturor punctelor de trecere a frontierei disponibile la granița cu Bulgaria. Conducătorii auto sunt sfătuiți să își recalculeze rutele către următoarele locații:

  • Dolj: punctele de trecere Calafat și Bechet;
  • Teleorman: Zimnicea și Turnu Măgurele;
  • Călărași: punctul de trecere Călărași;
  • Constanța: Vama Veche, Ostrov, Negru Vodă, Lipnița și Dobromir.

Planificarea din timp a traseului și consultarea aplicațiilor de trafic devin esențiale pentru firmele de transport și turiștii care doresc să evite nodul rutier de la Giurgiu în intervalul menționat.

Mobilizare transfrontalieră: Recomandări stricte pentru siguranța participanților la trafic

Gestionarea fluxului de vehicule în această perioadă de criză administrativă se face printr-o cooperare strânsă între Poliția de Frontieră din România și Bulgaria, beneficiind și de sprijinul Poliției Române. Forțele de ordine vor fi prezente în zonele adiacente punctului de frontieră pentru a dirija traficul și a oferi asistență șoferilor.

Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu subliniază importanța respectării cu strictețe a semnalelor agenților și a normelor de siguranță rutieră: purtarea centurii, păstrarea distanței de siguranță și o conduită preventivă la volan. În contextul acestor perturbări, autoritățile insistă ca cetățenii să se informeze exclusiv din surse oficiale pentru a evita dezinformările legate de durata lucrărilor sau eventuale modificări de ultim moment ale programului de restricții. (Paul D.).

Citeste in continuare

Administratie

Ofensiva României la Bruxelles: Front comun cu 15 state membre pentru un buget agricol consolidat și măsuri de criză imediate

Publicat

pe

De

România își definește o poziție de forță în cadrul negocierilor europene, solicitând imperativ un buget multianual mai generos pentru agricultură și coeziune. Într-un context marcat de presiuni economice și climatice, vocea Bucureștiului se alătură unui grup de state care refuză politicile de austeritate propuse de marii contribuabili neti ai Uniunii Europene.

Semnal de alarmă la nivel înalt: Rezistență în fața tăierilor bugetare

Viitorul securității alimentare și al dezvoltării rurale în România depinde direct de deciziile luate în aceste luni la Bruxelles. Potrivit liderului politic Tánczos Barna, România, alături de alte 15 state membre, a transmis un mesaj fără echivoc: noul buget multianual al UE trebuie să reflecte nevoile reale ale fermierilor, nu dorința de reducere a cheltuielilor manifestată de statele bogate ale Uniunii.

Această poziție fermă a fost oficializată printr-o declarație comună, a cărei semnare a fost anunțată de Nicușor Dan, documentul reprezentând un pilon politic esențial în negocierile care vor urma. Miza este uriașă, având în vedere tendința actuală a unor foruri europene de a dilua importanța unui buget separat și robust dedicat exclusiv agriculturii.

Fonduri de urgență pentru o agricultură sub asediu: Seceta și costurile de producție

Dincolo de strategiile pe termen lung, sectorul agricol românesc are nevoie de oxigen imediat. În cadrul reuniunii Consiliului Agricultură și Pescuit de la Bruxelles, Tánczos Barna a solicitat activarea și suplimentarea resurselor din rezerva agricolă a UE. Fermierii se confruntă în prezent cu un „triplu șoc”: explozia costurilor de producție, volatilitatea pieței laptelui și, mai grav, efectele devastatoare ale secetei pedologice.

„Agricultura europeană se confruntă cu multiple crize care afectează competitivitatea. Este vital ca planul european de acțiune privind fertilizanții să fie aplicat urgent și susținut prin alocări semnificative din rezerva de criză”, a subliniat sursa citată. Pentru România, aceste resurse nu sunt un lux, ci o necesitate pentru supraviețuirea exploatațiilor agricole autohtone.

Scut în fața acordului UE–Mercosur: Protejarea pieței locale în fața importurilor masive

O altă temă fierbinte de pe agenda de la Bruxelles a vizat acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul Mercosur. Tánczos Barna a avertizat asupra riscurilor pe care acest acord le poate genera la nivelul piețelor naționale, unde importurile masive ar putea destabiliza producătorii locali.

Conform poziției exprimate la reuniunea Consiliului, Uniunea Europeană are datoria morală și legală de a implementa mecanisme de salvgardare rapidă. Mesajul României este clar: nicio țară membră nu trebuie lăsată să gestioneze singură efectele secundare ale globalizării comerciale. Protejarea agriculturii autohtone rămâne o prioritate zero, iar orice acord internațional trebuie să includă clauze stricte care să prevină concurența neloială și colapsul fermelor românești.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusivo oră ago

Fabrică de permise, moșie de pile: IPJ Prahova și SRPCIV, tandemul care bagă în gard și BMW-uri, și legea. IPJ Prahova – Inspectoratul împuterniciților analfabeți: de la BMW-ul făcut praf la „grădinița de cadre” a lui Despescu (II)

După prima filă a dezvăluirilor  (aici) care le-a stat pe stomac șefilor din IPJ Prahova, urmează fila a doua –...

Exclusivo oră ago

Just.AI sau Just.AIUREA? Cum a reinventat Administrația Prezidențială urmărirea penală la kilogram algoritmic

Fanfara digitală: „Modernizăm Justiția”, dar cu cine, pentru cine? În 25 mai 2026, Administrația Prezidențială a ieșit la rampă cu...

Exclusivo oră ago

„Sindicatul Selfie” și miracolul înmulțirii banilor prin Facebook: Cum se „negociază” salariile cu aparatul foto în mână

În timp ce polițistul de penitenciare se luptă cu supraaglomerarea, lipsa de personal și stresul de a nu ști dacă...

Exclusivo oră ago

Magie la Interne: Cum să devii „Eunuc Administrativ” sau Polițistul cu degetul pe trăgaciul… imaginar

Ministerul Afacerilor Interne a reușit imposibilul: a inventat „polițistul cuantic”. Acesta este, în același timp, și funcționar public înarmat (conform...

Exclusivo oră ago

Festinul Zeilor de la Palat și „meniul zilei” pentru gardieni: Praf, pulbere și promisiuni

În timp ce clasa politică din România se pregătește de o nouă rundă de „sacrificiu personal” – adică umflarea portofelelor...

Exclusivo zi ago

Antigrindina – mafia iodurii de argint: 21 de ani de „plouă cu bani”, Nu cu apă

Antigrindina – de la „protecție pentru agricultori” la experiment pe tăcute De peste două decenii, România a fost transformată, cu...

Exclusivo zi ago

Cum s-a dat politica externă cu subsemnatul la Washington, cu 565.000 $ pe lună

Cotroceni – Diplomă de smecherie pe bani publici – Diplomație pe bază de POS La 25 mai 2026, Administrația Prezidențială...

Exclusivo zi ago

Doar 9%”: Cum a transformat chestorul Georgian Drăgan o minciună statistică în adevăr oficial la televiziune

Conferința de presă de la care a plecat „știrea liniștitoare” Pe 22 mai 2026, în fața camerelor și a unei...

Exclusivo zi ago

Poliția imputerniciților eterni: Concursul-fantomă, sindicatele „răzvrătite” și comunicatul care se auto-incriminează

Direcția de Ordine Publică – „mamutul” României condus cu prelungitorul Direcția de Ordine Publică este cea mai mare structură de...

Exclusiv2 zile ago

288.000 ha la dosar, 10.000 pe câmp: antigrindina dintre APIA și Codul penal

288.000 de hectare pe hârtie, 10.000 pe câmp: epopeea antigrindină de 147 de milioane de euro Cum au încăput păduri,...

Exclusiv2 zile ago

IPJ Prahova – Inspectoratul împuterniciților analfabeți: de la BMW-ul făcut praf la „grădinița de cadre” a lui Despescu (I)

Inspectoratul împuterniciților pe viață: 13 ani fără concurs, cu aceiași băieți în rocadă Dacă te uiți la IPJ Prahova, ai...

Exclusiv2 zile ago

Spitalul de stat în dungi: Cum a ajuns medicina din pușcării să fie tratată cu… scârbă oficială

Penitenciare cu bolnavi, dar fără doctori: ministerul se uită pe pereți De ani buni, penitenciarele din zona Prahovei urlă după...

Exclusiv2 zile ago

„Embrionul securist din M.A.I.” și omul de paie: cum își inventează Drăgan dușmani ca să pară erou în conferință

Armata „indignaților” sare pentru Recorder. Sindicaliștii? „Colateral” Emil Pașcuț, de la Sindicatul Diamantul, povestește cum a stat „cu răbdare de...

Exclusiv3 zile ago

Republica rachetei fără lege: Cum trage „mafia norilor” (Antigrindina) cu explozibili în cer, pe banii proștilor, fără studii, fără acorduri și fără rușine/Document

Statul-tragaci: tragem cu rachete, nu și cu legea În România anului 2026, sistemul național antigrindină funcționează ca un poligon de...

Exclusiv3 zile ago

Bumerangul prostiei la IPJ Prahova: Cum un BMW făcut praf a deschis „Cutia Pandorei” și a demascat rețeaua „milițienilor-analfabeți”

Ploieștiul nu mai este doar orașul aurului negru, ci a devenit, sub atenta supraveghere a „eminențelor cenușii” din IPJ Prahova,...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv