Connect with us

Featured

Compensatia Pentru Chirie Plata Credit Bancar Politisti

Publicat

pe

Discriminare – Politistii care isi achitioneaza un credit bancar ipotecar in 2022 sau au achizitionat unul dupa 2018 pot primi compensatie pentru 100% din valoarea ratei lunare in schimb cei care au credite luate inainte de 2018 nu primesc niciun ajutor

Compensatia pentru plata chiriei cum este denumita de catre legea ce reglementeaza STATUTUL POLITISTULUI vine intr-o grava contradictie cu dispozitiile Constitutiei Romaniei si produce o serie de discriminari vadite in ceea ce priveste posibilitatea politistilor cu credite luate inainte de 2018 de a-si plati ratele la banca din compensatiile pentru chirie pe care le pune la dispozitie spre exemplu pentru cei cu credite dupa 2018.

Faptul ca ai luat ca politist un credit ipotecar / imobiliar dupa 2018 nu ar trebuie sa te favorizeze si sa fii peste un cadru / politist cu 25 de ani vechime si care singura greseala pe care a facut-o a fost ca a luat un credit inainte de 2018 cand nu exista prevederea prin care in loc sa platesti chirii la particulari, banii respectivi sa fie folositi tot de catre politisti sa isi plateasca rata la banca.

Prin urmare, consideram ca si politistii care au credite facute inainte de 2018 si care sunt cu ele in desfasurare, ar trebui sa beneficieze in mod corect de aceasta prevedere legala si banii pe care ar fi trebuit sa ii primeasca pentru chirie inca din 2018 sa le fie platiti retroactiv pana la zi si pe viitor pana cand isi vor termina de plata toate creditele pe care le-au facut.

O sa incercam in articolul de astazi sa surprindem esenta pe care ne intemeiem teoria ca aceasta dispozit este discriminatorie si prin urmare in contradictie cu Constitutia dar in acelasti tip vom edicta solutii pentru ca politistii discriminati sa-si poata recupera retroactiv pe ultimii 3 ani de zile banii si pe viitor pana la finalul ratei de la creditul bancar si nu in ultimul rand vom solicita alaturi de Asociatul nostru fost Presedinte la Curtea Constitutionala, Augustin Zegrean, sa redactam si sa sesizam Curtea Constitutionala cu o exceptie prin care sa anulam articolul 31 din legea 360/2002 a statutului Politistului modificata prin legea 288/2018 si anume :

“(1^2) Poliţistul care îndeplineşte condiţiile de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie potrivit alin. (1) şi (1^1) şi care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe beneficiază de compensaţia[…] dar nu poate depăşi rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar.”

Ce inseamna compensatia oferita politistului pentru plata chiriei ?

In principal legea politistului inainte de anul 2018 cuprindea posibilitatea ca politistii sa primeasca o sustinere din partea statului pentru plata chiriei.

Astfel, textul de lege suna asa iar politistii pot primi si in acest moment, cei care se incadreaza, o compensatie pentru plata chiriei:

Articolul 31(1) Poliţistul numit în prima funcţie sau mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care îşi are domiciliul şi care nu deţine locuinţă proprietate personală în acea localitate, nici el şi nici soţia/soţul acestuia, în situaţia în care nu i se poate asigura spaţiu de locuit corespunzător, are dreptul la o compensaţie pentru chirie de până la 50% din salariul de bază.

De asta presupune ca 50% din salariul pe care il are politistul poate fi cerut M.A.I si astfel din acesti bani isi poate plati chiria.

Regula este ca in momentul in care acel politist incadrat isi achizitioneaza o casa lucrurile se schimba si practic numai are dreptul la plata compensatiei pentru chirie in atentie DOAR anumiti politisti nu mai au dreptul astfel aparand si aceasta discriminare pe care o sa o explicam mai jos.

Cum poate un politist sa foloseasca banii de la compensatia de chirie pentru a plati rata bancara lunara ? Pot toti politistii sa primeasca banii acestia ?

Legea politistului a fost modificata in 2018 si practic a fost adaugat la statutul politistului , urmatorul articol pe care il vom dezbate mai jos:

Art. 31

(1^2) Poliţistul care îndeplineşte condiţiile de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie potrivit alin. (1) şi (1^1) şi care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe beneficiază de compensaţia lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăşi durata de derulare a creditului respectiv, pentru plata ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă creditului. În această situaţie, compensaţia lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la alin. (1), dar nu poate depăşi rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar.

Practic se arata aici ca un politist care ATENTIE a facut creditul DUPA 2018 adica dupa intrarea in vigoare a legii 288/2018 are dreptul ca pe baza chiriei platite de catre stat sa foloseasca banii pentru creditul achizitionat mai pe scurt sa-si plateasca rata la banca cu banii obtinuti din chiria compensata cu pana la 50% din salariul de baza.

Mai mult de atat, se arata ca poate fi platita chiar toata rata la banca din banii platiti cu titlu de compensatie in conditiile in care rata respectiva nu depaseste 50% din salariu.

In aceste conditii daca ne uitam in piata creditelor, politistii care si-au facut credite dupa 2018 urmeaza sa fie ajutati de catre stat ( M.A.I ) sa-si plateasca practic INTEGRAL rata la banca, 50% din salariu cu titlu de compensatie pentru chirie in fond compensatie pentru plata creditului imobiliar find mai mult decat suficient.

Atentie – aici aparea discriminarea NU TOTI POLITISTII vor putea beneficia de aceasta prevedere decat daca vor chema in judecata statul pentru a le fi platite aceste compensatii.

Pot politistii cu credite contractate inainte de 2018 sa beneficieze de compensatia pentru plata chiriei si sa-si plateasca rata la banca ?

Legea a fost facuta cu profunda discriminare intre categoriile de politisti. Prin urmare, cei are si-au luat un credit inainte de 2018 au fost refuzati in a primi banii pentru compensatia pentru chirie si astfel sa-si plateasca si ei viitoarele rate din 2018 si pana cand ar fi urmat sa inchida creditul la banca pe cand politistii care au luat un credit dupa 2018 au primit si primesc in continuare aceste compensatii si isi pot plati fara probleme ratele la banca din compensatia pentru chirie.

Evident ca rationamentul este unul stramb, chiar daca am privi lucrurile in sensul in care cei de dinainte de 2018 se vor folosi de legea veche iar cei cu credite de dupa 2018 se vor folosi de legea noua si acest lucru rezida din faptul ca in principal creditele cu plata in rate nu pot fi considerate ca desfasurandu-se pe legea veche fiindca la plata fiecarei rate in parte aceasta se face sub imperiul legii care guverneaza in ziua in care este facuta plata.

Astfel nu putem sa fim de acord si M.A.I este intr-o grava eroare atunci cand refuza plata compensatiei pentru chirie pentru politistii cu credite inainte de 2018.

Apreciem ca si politistii cu credite contractate inainte de 2018 trebuie sa primeasca compensatia pentru chirie la fel ca si cei cu credite dupa 2018.

Cum fac daca sunt politist sa primesc compensatia pentru chirie daca am un credit imobiliar luat inainte de 2018 ?

In principal este necesar sa respectati dispozitiile de la art. 31 din legea politistului.

Astfel la cererea adresata unitatii de politie din care faceti parte, trebuie sa anexati conform legii, dovada imobilului pe care il cumparati sau pe care l-ati cumparat.

(1^4) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1^2), sumele pot fi justificate cu un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuinţe.

Chiar daca aveti contractul de credit semnat inainte de 2018 , adica inainte de modificarea legii, depuneti cererea alaturati si contractul de vanzare cumparare si solicitati plata compensatiei pentru chirie in vederea platii ratei bancare lunare la creditul luat.

Daca primesc raspuns negativ si nu imi este plata compensatia pentru chirie, ce fac ?

Acesta este momentul la care sunteti indreptatiti sa formulati cerere de chemare in judecata si sa obligati M.A.I-ul unitatea din care faceti parte, la plata catre dvs.a compensatiei pentru chirie si nu doar pentru viitor ci inca de la intrarea in vigoare a legii 288/2018 plus un an adica ultimii 3 ani de zile fiindca cel de-a 4-lea este prescris.

Puteti solicita compensatia pentru chirie pentru plata creditului bancar ipotecar, pe ultimii 3 ani de zile

Politistii care au credite contractate inainte de 2018 pot solicita in instanta plata pe ultimii 3 ani de zile a compensatiei pentru chirie de 50% din salariul pe care il primesc.

Practic, trebuie sa stiti ca cel de-al patrulea an este prescris insa puteti solicita pe ultimii 3 ani de zile acesti bani ce in mod clar trebuie sa ii primiti. Compensatia pentru chirie este datorata de catre M.A.I atat politistilor cu credite de dupa 2018 dar si dinainte de 2018.

Prin urmare, oricum ar fi privite lucrurile nu poate sa subziste o asemenea discriminare respectiv unii sa aiba parte de aceasta compensatie pe cand altii sa nu aiba parte de ea in conditiile in care asa cum am aratat si mai sus, creditul cu plata in rate este succesiv si nu am putea retine o retroactivare a legii civile pentru ca plata ar fi egala si echitabila si prin urmare activata doar dupa momentul lui 2018 cand s-a modificat legea.

Avand in vedere discrepanta si discriminarea am decis ca in cadrul actiunilor comune pe care le depunem pentru tot corpul politistilor sa invocam si o exceptie de neconstitutionalitate alaturi de colegul nostru Augustin Zegrean prin care sa solicitam Curtii Constitutionale, eliminarea acestui text de lege in mod partial sau dupa declararea ca neconstitutional , modificarea lui de catre Parlament ori interpretarea ca legal in limita in care se aplica tuturor politistilor si nu doar celor care iau credite dupa 2018.

Protejati-va drepturile!

Av.Drd. Cuculis Adrian

Featured

Porți deschise în „citadela digitală” a României: Vulnerabilitățile sistemice care transformă instituțiile statului în teren de joacă pentru hackeri

Publicat

pe

De

Într-o analiză de impact publicată de Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, se conturează un tablou sumbru al securității cibernetice din România. În timp ce statul a accelerat procesul de digitalizare sub presiunea cerințelor europene, măsurile de protecție au rămas în urmă, lăsând instituțiile publice și datele cetățenilor la mila unor atacatori care nu mai au nevoie de metode sofisticate pentru a provoca ravagii. Potrivit datelor furnizate de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) și citate de Ziarul Național, România se află în fața unei „alerte de gradul zero”.

Digitalizare fără „baterii de stocare”: Carul pus înaintea boilor în administrația publică

Marea problemă a României nu este neapărat ingeniozitatea infractorilor cibernetici, ci vulnerabilitatea structurală a propriilor sisteme. Sursa citată, Cotidianul Național, subliniază că digitalizarea accelerată, adesea forțată de jaloanele Comisiei Europene, a fost implementată fără o arhitectură de securitate solidă.

DNSC avertizează că profilul de risc al țării este determinat de carențe elementare: servicii expuse direct la internet fără segmentare, absența proceselor de backup și lipsa autentificării multi-factor. În acest context, incidentele nerezolvate de la Cadastru sau de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene devin simptome ale unei boli cronice: „Am pus carul înaintea boilor”, notează publicația, comparând digitalizarea fără protecție cu boom-ul fotovoltaicelor fără capacități de stocare.

Resursa umană, marele absent: România, sub media UE la specialiști IT

În spatele zidurilor virtuale șubrede stă o realitate statistică dureroasă. Deși România se mândrește cu talentul informaticienilor săi, raportul DNSC indică faptul că țara dispune de doar 2,8% specialiști ICT în totalul forței de muncă, mult sub media europeană de 5,0%.

Fără personal calificat și fără resurse financiare alocate strategic, securitatea cibernetică rămâne un concept teoretic. Jurnalista Claudia Marcu punctează în Cotidianul Național că în 8 din 10 sectoare evaluate, lipsa banilor și a experților reprezintă obstacolul principal în calea apărării. Din această cauză, atacuri banale precum phishing-ul sau ingineria socială reușesc să blocheze instituții întregi, nu prin complexitate, ci prin exploatarea „culturii de securitate deficitare”.

Era inteligenței artificiale: Atacuri autonome care depășesc capacitatea de reacție a statului

Anul 2025 a marcat o schimbare radicală a paradigmei de risc. Potrivit raportului DNSC citat de Ziarul Național, a fost documentat primul caz de spionaj cibernetic executat în proporție de 90% de un sistem de Inteligență Artificială (IA) agentică. Această tehnologie permite atacatorilor cu resurse modeste să lanseze campanii autonome care anterior erau accesibile doar marilor puteri statale.

Mai mult, instrumentele de tip deepfake sunt deja utilizate operațional în fraude care vizează cetățenii români. În timp ce hackerii folosesc IA pentru a automatiza exploatarea vulnerabilităților, statul român se luptă încă cu baze de date interconectate insuficient gestionate, unde dispozitivele mobile ale angajaților rămân în afara oricărui perimetru de securitate.

Sectorul bancar, principala țintă: 71% din atacuri vizează banii și datele financiare

Analiza sectorială arată că infractorii cibernetici se concentrează acolo unde este capitalul. Sectorul bancar domină distribuția atacurilor (71%), urmat de serviciile poștale și infrastructurile financiare. O metodă recurentă în 2025 a fost utilizarea BitLocker — un instrument legitim de criptare — pentru a bloca datele firmelor de contabilitate și audit.

Impactul este devastator pentru mediul de afaceri: datele financiare și de personal devin indisponibile în câteva ore, iar detecția este aproape imposibilă pentru organizațiile care nu dispun de monitorizare continuă. „Vulnerabilitățile sunt atât de mari încât nici nu este nevoie de prea multă imaginație pentru a face ravagii”, conchide analiza din Cotidianul Național, lăsând deschisă o întrebare critică: cât timp își mai permite România să ignore securitatea în drumul său spre modernizare?

Citeste in continuare

Anchete

Cutremur la Tribunalul Mehedinți: Judecătorul și procuroarea unui dosar DIICOT, recuzați la pachet după o vizită „de taină” în birou înainte de ședință

Publicat

pe

De

O situație tensionată, care pune sub semnul întrebării imparțialitatea actului de justiție, a izbucnit recent la Tribunalul Mehedinți. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, avocatul Alin Cismaru a declanșat o procedură rară în practica judiciară: cererea de recuzare simultană a judecătorului Laurențiu-Marius Grecu și a procuroarei DIICOT Maria-Magdalena Mișa. Miza? O presupusă întâlnire neoficială între cei doi magistrați, desfășurată cu ușile închise, chiar înainte de strigarea unei cauze vizând un grup infracțional organizat.

„Vizita de la ora 14:00”: Suspiciuni de nerespectare a egalității armelor în birourile magistraților

Incidentul care a dus la depunerea cererilor de recuzare s-a petrecut miercuri, 22 iulie 2026. Conform susținerilor avocatului Alin Cismaru, citate de Lumea Justiției, procuroarea de ședință ar fi fost observată deplasându-se în grabă prin zona de acces restricționată către biroul judecătorului cauzei, exact în momentul în care părțile așteptau începerea procesului.

Apărarea invocă art. 64 lit. f din Codul de procedură penală, argumentând că o astfel de întrevedere neoficială, într-un spațiu inaccesibil avocaților, este de natură să creeze „o îndoială legitimă asupra aparenței de imparțialitate”. Deși avocatul precizează că nu cunoaște conținutul discuției, acesta subliniază că simpla existență a unei întâlniri private între acuzator și judecător, înaintea ședinței, aruncă o umbră asupra obiectivității instanței.

Proba video: Avocatul cere vizionarea imaginilor surprinse de sistemul de supraveghere al Tribunalului

Situația a fost sesizată inițial de unul dintre inculpați, Mihăiță-Daniel Cernea, care ar fi observat ieșirea procuroarei din zona biroului magistratului Grecu. Pentru a clarifica aceste „elemente factuale”, apărarea solicită oficial conservarea și vizionarea înregistrărilor video de pe coridoarele Tribunalului Mehedinți.

„Pozițiile acuzării, cererile și chestiunile referitoare la probe trebuie dezbătute în cadrul procesual, în condiții de contradictorialitate”, se arată în solicitarea depusă de Alin Cismaru. Acesta insistă că o „întâlnire neoficială” este incompatibilă cu standardele unui proces echitabil, indiferent de subiectul discutat între cei doi magistrați.

Tensiuni pe „notele grefierului”: Acuzații de refuz al accesului la înregistrările audio ale ședințelor

Contextul acestei duble recuzări este unul mai amplu și vizează dificultăți de comunicare între instanță și apărare. Avocatul a reclamat faptul că, deși a solicitat copii ale înregistrărilor audio ale tuturor ședințelor și notele grefierului pentru a verifica corectitudinea declarațiilor, instanța a refuzat parțial cererea.

Conform publicației Lumea Justiției, apărarea a primit doar notele de la un singur termen de judecată, acestea fiind descrise ca fiind „imposibil de descifrat” în porțiuni esențiale. Mai mult, deși avocații au depus suporturi optice (DVD-uri) la solicitarea grefierului, înregistrările audio nu le-au fost puse la dispoziție, fapt ce a sporit gradul de nemulțumire și suspiciune privind transparența procedurilor în acest dosar complex (nr. 474/101/2021).

Concluzii: O „întrevedere neoficială” care ar putea bloca dosarul

Această dublă recuzare pune Tribunalul Mehedinți într-o postură delicată. Dacă suspiciunile se confirmă prin înregistrările video, echilibrul procesului ar putea fi iremediabil afectat, forțând înlocuirea completului de judecată și a reprezentantului parchetului. Mesajul transmis de apărare este clar: într-un stat de drept, justiția nu trebuie doar să fie imparțială, ci să și pară astfel în ochii unui observator obiectiv (Irinel I.).

Citeste in continuare

Administratie

Tentativă de fraudă la frontieră dejucată la Otopeni; Patru pasageri prinși cu pașapoarte false după un „supracontrol” în zona non-Schengen

Publicat

pe

De

Vigilența polițiștilor de frontieră de pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” Otopeni a dus la interceptarea a patru persoane care au încercat să eludeze controalele de securitate pentru a ajunge ilegal în Irlanda. Metoda folosită de aceștia — o „dublă identitate” bazată pe documente autentice la ieșire și acte false la îmbarcare — a fost deconspirată în urma unei verificări inopinat în zona tranzit.

Stratagema de pe Otopeni: Documente autentice pentru control, pașapoarte străine false pentru Dublin

Potrivit informațiilor furnizate de Poliția de Frontieră Română, incidentul a avut loc în zona non-Schengen a aeroportului. Patru persoane (doi bărbați și două femei) au reușit inițial să treacă de ghișeele de control folosind documente legale: trei documente de călătorie austriece pentru refugiați și un pașaport tanzanian. Aceste acte, deși autentice, nu le-ar fi permis intrarea pe teritoriul Irlandei.

Odată ajunși în zona de tranzit, cei patru au încercat să schimbe tactica. La momentul îmbarcării pentru cursa spre Dublin, aceștia au prezentat la poarta de control un nou set de acte: trei pașapoarte cu însemnele autorităților din Norvegia și unul irlandez.

„Supracontrolul” care a dărâmat planul: Verificări tehnice asupra actelor norvegiene și irlandeze

Sursa citată, Poliția de Frontieră Aeroport Otopeni, precizează că suspiciunile agenților au apărut imediat ce au fost prezentate noile documente. În cadrul unui „supracontrol”, polițiștii au observat discrepanțe majore între actele prezentate la îmbarcare și cele folosite la intrarea în terminal.

Verificările tehnice au confirmat rapid bănuielile: pașapoartele norvegiene și cel irlandez nu îndeplineau condițiile de formă și fond ale unor documente autentice, fiind identificate ca fiind false. Mai mult, în cazul documentului irlandez, s-a constatat că posesorul nu era una și aceeași persoană cu cea înscrisă în pașaport, fiind vorba despre o substituire de persoană.

Final de drum la București: Suspecții, preluați de Inspectoratul General pentru Imigrări

Planul celor patru pasageri de a ajunge în spațiul anglo-saxon folosind identități europene false s-a încheiat brusc în aeroportul bucureștean. După identificarea documentelor reale — cele eliberate de Austria și Tanzania — a devenit clar că tentativa de fraudă a fost motivată de restricțiile de călătorie aplicate documentelor lor originale.

Ca urmare a celor constatate, persoanele în cauză au fost extrase din fluxul de pasageri și predate unei echipe din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI). Autoritățile continuă cercetările pentru a stabili proveniența documentelor false și pentru a dispune măsurile legale ce se impun, conform procedurilor de securitate transfrontalieră. (Sava N.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv23 de ore ago

Furtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene

România, primul cobai electoral aruncat sub roțile algoritmilor În decembrie 2024, România a intrat în istoria politică mondială nu printr-o...

Exclusiv23 de ore ago

O nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”

Când arestul devine risc profesional: „Diamantul” sună alarma la IPJ Sibiu Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a ajuns să facă...

Exclusiv23 de ore ago

O frână de mână trasă la Palatul Victoria: instanța transformă „marea reformă a salarizării” în spectacol cu martori asistenți

Consultarea publică „la mișto” este oprită cu acte în regulă Consultarea publică pe Legea salarizării a fost suspendată de instanță,...

Exclusiv23 de ore ago

Hipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor

Culise murdare la trap: regulamentul, călcat în picioare Pe hipodromul din Ploiești nu se mai aleargă doar caii, ci și...

Exclusiv2 zile ago

IPJ CONSTANȚA, MANUAL DE ABUZ INSTITUȚIONAL: NU CONTEAZĂ LEGEA, CONTEAZĂ TURNĂTORUL!

PRIORITATE ZERO LA IPJ CONSTANȚA: VÂNĂTOAREA DE „VINOVAȚI” CARE SPUN ADEVĂRUL La IPJ Constanța, urgența nu poartă uniformă, nu are...

Exclusiv2 zile ago

„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale

Adam Smith, sindicalist post-mortem: ce nu vor să audă politicienii când deschid „Avuția națiunilor” Când polițiștii și militarii cer bani,...

Exclusiv2 zile ago

TIR-istul cu „curaj” de cauciuc: beat criță, fără permis și cu tupeu cât DN 57

Așa arată inconștiența la volan: 40 de tone, alcool și zero creier AȘA CONDUCE UN ȘOFER INCONȘTIENT! – o spun...

Exclusiv2 zile ago

„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii

„Unde s-au evaporat experții de serviciu?” Unde sunt acum „experții” care strigă, cu mâna pe tastatură și curajul în spatele...

Exclusiv3 zile ago

De la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX

Grădinița de cadre – sezonul XXIX: întoarcere la Blejoi, unde cadrele cresc pe tractor Serialul „Grădinița de cadre – IPJ...

Exclusiv3 zile ago

„Prescripția salvează hoția”: cum a ajuns România cimitirul dosarelor cu fonduri europene, pus la zid de CJUE

„Dragi hoți de fonduri europene, nu vă mai bazați pe calendar!” Prescripția dosarelor cu fonduri europene din România a fost...

Exclusiv3 zile ago

MAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” cere, în baza Legii 544/2001 și a Constituției, să afle cine, de ce și cum...

Exclusiv4 zile ago

Noua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii

Un proiect nou, o lege veche „ucisă din pix” La 16 iulie 2026, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale...

Exclusiv4 zile ago

Imaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul

De la „nu am fost eu” la „da, recunosc!”: când tractorul minte, camera de bord vorbește Totul a pornit de...

Exclusiv4 zile ago

Noul proiect al legii salarizării: polițiști la tarif de chilipir, promisiuni la preț de lux

Sindicatele bat la ușă, parlamentul se preface că nu e acasă Federația Sindicatelor Democratice din România (FSDR), organizație reprezentativă la...

Exclusiv5 zile ago

IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane

Breaking-ul mic, gunoiul mare În timp ce un „caz incredibil” face turul Facebook, realitatea inventarului la IPJ Prahova arată mult...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv