Anchete
Companiile cu acționar rusesc au scăpat de sancțiunile Fiscului român
Autoritățile noastre fiscale au reușit performanța să pună dimineața câteva companii sub sancțiuni, pe motiv că se aflau sub controlul unor oligarhi ruși apropiați de Kremlin, iar seara, în aceeași zi, să revoce practic măsura dispusă cu câteva ore mai devreme.
Pe 24 martie 2022, fix la o lună de la momentul în care Kremlinul invadase Ucraina, România aplică primele sancțiuni consistente pentru trei companii locale controlate de grupul metalurgic rus – TMK.
Măsura era aplicată printr-un ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), instituția responsabilă de aplicarea sancțiunilor financiare.
Companiile cu acționar rusesc au scăpat de sancțiunile Fiscului român
ORDINUL TMK ”Se dispune blocarea fondurilor și resurselor economice deținute de societatea TMK Artrom SA CUI 1510210 controlată în mod indirect, prin intermediul TMK Steel Holding Limited, de persoana fizică listată Dmitry Alenxadrovich Pumpiansky astfel: a) conturile bancare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin și b) orice alte fonduri sau resurse economice, astfel cum sunt definite de art.2 alin. 1 din Regulamentul UE nr. 269/2014 al Consiliului din 17 martie 2014 privind măsurile restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, cu modificările și completările ulterioare”, se arăta în ordinul 468 semnat de președintele ANAF.
Numai că, în aceeași zi, același președinte ANAF semnează o decizie de derogare a TMK Artrom SA de la sancțiunile la care tocmai fusese supusă. Ulterior, pe 19 iunie 2022, președintele ANAF semnează un alt ordin prin care deblochează definitiv fondurile și resursele economice deținute de societatea TMK Artrom SA.
Conducerea TMK Artrom amenințase rapid cu închiderea activității, iar sindicaliști din combinat anunțaseră că vor ieși în stradă. În plus, oligarhul rus anunțase că își vânduse, între timp, pachetul de acțiuni la această companie unor cetățeni ruși care nu erau supuși sancțiunilor.
CE MĂSURI A LUAT ANAF.
În total, de la începutul războiului din Ucraina, în urmă cu cinci luni, președinții ANAF au semnat 7 ordine de blocare a conturilor sau acreditivelor pentru companiile rusești, un ordin de deblocare și 9 decizii de derogare chiar de la apariția imediată a ordinelor de blocare. Din cele 9 decizii de derogare semnate de președintele ANAF, 8 vizează fie pe TMK Artrom SA, fie TMK Assets SRL.
Ordinele au vizat doar șapte companii cu acționariat rusesc din care trei făcând parte din grupul TMK, iar alte două vizau aceeași companie, MMK Metalurji Sanay Ticaret ve Liman Isletmecigili AS din Turcia. Deciziile de derogare și de deblocare a sancțiunilor s-au referit doar la două companii cu acționariat rusesc: cele din grupul TMK și transportatorul aerian rusesc, Aeroflot. Un ultim tip de sancțiuni aplicate de ANAF se referă la blocarea unor credite acordate de bănci românești unor companii cu acționariat rusesc.
Este vorba de trei ordine de președinte al ANAF: două la sfârșitul lui martie prin care erau blocate două acreditive (credite) acordate de Eximbank SA companiilor Metaloinvest Trading AG din Elveția, trader de minereuri, și MMK Metalurji Sanay Ticaret ve Liman Isletmeciligi A.S. din Turcia, producător din industria metalelor, și încă un acreditiv similar emis de Banca Transilvania tot în favoarea ultimei companii enunțate mai sus.
La fel se întâmplase și cu reprezentanța companiei rusești Aeroflot. Pe 16 martie 2022, la trei săptămâni de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina: ”Se dispune blocarea fondurilor deținute de entitatea AEROFLOT – Reprezentanță CUI 6320110, controlate indirect de persoanele fizice listate Vitaly Gennadyevich Savelyev, Igorevich Poluboyarinov și Sergey Viktorovich Chemezov, respectiv următoarele conturi bancare la banca Raiffeisen Bank SA”, se arăta în ordinul semnat de președintele ANAF. La două săptămâni de la ordinul de blocare a venit decizia 2/30/03.2022 președintelui ANAF de derogare a acesteia de la sancțiunile aplicate.

Alții naționalizează
Unele state europene au decis sau se gândesc să naționalizeze temporar active deținute de oligarhi ruși sau de statul rus pe teritoriul lor. A făcut-o Germania prin naționalizarea activelor Gazprom, iar oficialii italieni au declarat că iau în calcul naționalizarea activelor rafinăriei Lukoil.
În România, oficialii ANAF susțin că nu au informații care să ducă la o asemenea decizie: “Referitor la faptul dacă există sau nu perspectiva naționalizării temporare a activelor (n.r. deținute de oligarhii ruși sau companiile rusești supuse sancțiunilor UE), vă comunicăm că la nivelul ANAF nu sunt disponibile astfel de informații”, afirmă reprezentanții ANAF pentru Newsweek România. După ce o companie este supusă sancțiunilor, statul român prin ANAF trebuie să desemneze un administrator special, însă deocamdată nu a fost făcut acest pas: “De asemenea, vă comunicăm că nu au fost desemnați administratori speciali pentru companiile românești, dar, la momentul formulării prezentei, în conformitate cu prevederile art. 8 din OUG nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, a fost desemnat un supraveghetor pentru o societate românească“.
Oficialii ANAF nu au menționat nici numele acestui supraveghetor și nici compania pentru care a fost desemnat, însă, după natura activității companiilor supuse oficial sancțiunilor în România, este vorba, cel mai probabil, de grupul TMK Artrom SA.
Conform datelor de la Oficiului Național al Registrul Comerțului (ONRC), pe teritoriul României activau 380 de companii deținute sau controlate de cetățeni ruși. Dintre acestea cele mai importante afaceri erau Lukoil România, Alro Slatina, TMK Artrom Reșița etc
“În calitate de autoritate competentă în cazul sancțiunilor de blocare a fondurilor sau a resurselor economice, ANAF pune în aplicare prevederile regulamentelor, deciziilor, poziții comune, acțiuni comune şi alte instrumente juridice ale Uniunii Europene. Având în vedere contextul internațional, precum și noile reglementări internaționale în materia sancțiunilor internaționale, ANAF derulează proceduri specifice pentru identificarea persoanelor listate în Regulamente/Decizii europene. După efectuarea cercetărilor necesare, ANAF dispune fără întârziere, prin ordin al președintelui, blocarea fondurilor sau a resurselor economice care se află în proprietatea, sunt deținute de sau se află sub controlul, direct sau indirect, al persoanelor fizice ori juridice care au fost identificate ca fiind persoane sau entități desemnate”, se arată într-un răspuns al ANAF pentru Newsweek România.
Conform deciziei Regulamentului UE 269/2014, la acest moment, un număr de 1175 de persoane fizice și 101 companii sunt supuse sancțiunilor pentru că sunt apropiate sau sprijină regimul de la Moscova care a decis să ocupe ilegal Crimeea în 2014 și să invadeze după 24 februarie 2022 Ucraina.
Sursa: Newsweek Romania
Lista tuturor persoanelor fizice și juridice supuse sancțiunilor UE poate fi consultată aici chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:02014R0269-20220604&from=EN.
Anchete
Dominic Fritz își află verdictul la Înalta Curte pe 18 iunie în dosarul de incompatibilitate ANI
Ultimul termen la ICCJ în procesul primarului Timișoarei
Primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, urmează să afle pe 18 iunie 2026 dacă va rămâne sau nu în funcție, în urma contestației depuse împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI), care l-a declarat în stare de incompatibilitate.
Potrivit publicației Lumea Justiției, la Înalta Curte de Casație și Justiție a avut loc vineri, 5 iunie 2026, ultimul termen în procesul în care Fritz contestă sentința Curții de Apel Timișoara, instanță care a menținut raportul ANI.
Fritz, prezent la Înalta Curte
Conform aceleiași surse, Dominic Fritz s-a prezentat personal la ICCJ, încercând să-i convingă pe judecătorii instanței supreme să îi admită recursul și să obțină o soluție favorabilă care să infirme constatările Agenției Naționale de Integritate.
Dosarul poartă numărul 699/1/2026 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Magistrații ICCJ au rămas în pronunțare
Completul de judecată format din magistrații Alexandru-Răzvan-George Popescu, Ionel Barbă și Vasile Bîcu a rămas în pronunțare, stabilind data de 18 iunie pentru anunțarea deciziei finale în acest dosar.
Hotărârea ICCJ va avea un impact direct asupra mandatului lui Dominic Fritz la Primăria Timișoara, în condițiile în care o confirmare definitivă a stării de incompatibilitate ar putea atrage pierderea funcției. (irinel I.).
Anchete
Decizie crucială la Curtea Constituțională: OUG 21/2026 privind programul SAFE și reforma administrativă a fost declarată constituțională
Într-un context politic tensionat, magistrații de la București au oferit o victorie neașteptată executivului condus de Ilie Bolojan. Hotărârea validează un pachet masiv de investiții în industria de apărare și modificări administrative profunde, respingând criticile conform cărora un guvern demis nu ar avea legitimitatea de a emite ordonanțe de urgență.
Magistrații CCR resping obiecțiile opoziției și validează pachetul de măsuri pentru securitatea Europei
Joi, 4 iunie 2026, Curtea Constituțională a României (CCR) a tranșat una dintre cele mai disputate spețe juridice ale anului. Cu o majoritate de voturi, judecătorii au respins obiecția de neconstituționalitate formulată de un grup de 53 de deputați împotriva Ordonanței de urgență nr. 21/2026. Această reglementare vizează implementarea instrumentului european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și consolidarea industriei de apărare, oferind cadrul legal pentru contracte de înarmare și achiziții publice de anvergură. Conform comunicatului oficial, instanța supremă a constatat că actul normativ respectă legea fundamentală, în ciuda suspiciunilor privind forțarea limitelor constituționale.
Argumentele Curții pentru evitarea blocajelor: Prioritatea maximizării absorbției fondurilor PNRR în anul 2026
Pentru a-și justifica decizia, Curtea a invocat necesitatea imperioasă de a evita pierderea fondurilor europene. Magistrații au stabilit că obiectivele OUG 21/2026 se subsumează unui interes public major: prevenirea blocajelor administrative într-un interval de timp limitat. În motivarea sa, CCR subliniază că sincronizarea calendarului național cu reglementările Uniunii Europene și maximizarea absorbției prin PNRR reprezintă „scopuri legitime” care justifică urgența legiferării. Mai mult, instanța a considerat că măsurile de întărire a capacității administrative la nivel local sunt esențiale pentru implementarea proiectelor de infrastructură și securitate asumate de România pentru anul 2026.
Critici dure din partea publicației Lumea Justiției privind competențele unui executiv demis
În ciuda verdictului favorabil de la Palatul Parlamentului, decizia a stârnit un val de reacții virulente în spațiul public. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, hotărârea CCR ar ignora propria jurisprudență și prevederile Codului administrativ, care restricționează dreptul unui guvern demis de a adopta ordonanțe de urgență. Publicația citată acuză Curtea că a făcut abstracție de statutul precar al cabinetului Bolojan în momentul emiterii actului normativ, generând un precedent periculos pentru separarea puterilor în stat. Criticii susțin că invocarea „urgenței” pentru a valida cheltuieli de miliarde de euro în domeniul înarmării reprezintă o deraiere de la rigorile constituționale.
Controlul parlamentar și integrarea europeană: Pilonii validării juridice a programului SAFE
Dincolo de controversele politice, CCR a punctat faptul că instituirea unui control parlamentar prin comisiile reunite asigură celeritatea necesară proiectelor din domeniul apărării, fără a diminua rolul legislativului. Decizia, care este definitivă și general obligatorie, subliniază că adaptarea legislației naționale la Regulamentul (UE) 2025/1106 este în deplin acord cu obligațiile României rezultate din procesul de integrare europeană. Astfel, drumul pentru investițiile masive în securitate rămâne deschis, sub protecția juridică oferită de magistrații constituționali, chiar dacă legitimitatea politică a demersului rămâne un subiect aprins de dezbatere. (Irinel I.).
Anchete
Justiția la terapie intensivă: Al șaptelea strigăt de disperare al CSM către un executiv „surd” la colapsul sistemului
Într-un gest de o gravitate fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat miercuri, 3 iunie 2026, cel de-al șaptelea apel de urgență din acest an către Guvernul României. Mesajul este unul de o duritate extremă: sistemul judiciar se află în pragul unui „colaps sistemic”, în timp ce puterea executivă este acuzată de politici iresponsabile care subminează statul de drept.
Conform informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, forul suprem al magistraturii somează Palatul Victoria să deblocheze imediat mecanismele de supraviețuire ale instanțelor și parchetelor. CSM solicită imperativ reluarea concursurilor de admitere în magistratură, suplimentarea schemei de grefieri și înființarea posturilor de asistent al judecătorului, măsuri vitale fără de care actul de justiție riscă să devină o simplă formalitate pe hârtie.
Hemoragia de personal: Magistratura între un deficit istoric și blocaje birocratice
Situația resurselor umane a atins cote alarmante. Din cauza blocajelor legislative impuse în ultimii doi ani, recrutarea directă a judecătorilor a fost practic anihilată. În prezent, instanțele românești se confruntă cu un vacuum de peste 800 de judecători, deficitul național apropiindu-se periculos de pragul de 16%.
Deși CSM a transmis încă din luna aprilie un memorandum pentru deblocarea concursurilor, Guvernul refuză sistematic avizarea acestuia. Această pasivitate a executivului este văzută de Consiliu ca o formă de destabilizare directă a puterii judecătorești, lăsând instanțele să lupte cu un val de dosare fără precedent, în timp ce porțile de intrare în sistem rămân ferecate.
Sufocați de dosare: România rămâne campioană la litigii, dar codașă la resurse
Statisticile prezentate în apelul CSM sunt de-a dreptul îngrijorătoare pentru orice cetățean care așteaptă dreptate în instanță. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de cauze înregistrate, volumul de muncă crescând cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cu aproximativ 2,4 milioane de dosare aflate în diverse faze procesuale, judecătorii sunt lăsați fără sprijin logistic. Deși există o nevoie acută de aproape 5.000 de grefieri, promisiunile guvernamentale din ultimii șase ani au rămas la stadiul de vorbe goale: niciun post din cele 600 asumate pentru perioada 2021-2023 nu a fost alocat în realitate. Mai mult, solicitarea pentru înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului este ignorată cu desăvârșire, deși legea prevede clar existența acestora.
Executivul vs. statul de drept: O ofensivă sistemică împotriva independenței justiției
Dincolo de criza de personal, CSM acuză Guvernul de un atac frontal asupra independenței financiare a magistraților. Noua lege a salarizării, aflată în pregătire, este privită ca un instrument de subminare a statutului magistratului, perpetuând o tendință de marginalizare a puterii judecătorești observată în ultimii doi ani.
Refuzul dialogului constructiv și lipsa de asumare instituțională a executivului transformă accesul cetățenilor la o justiție eficientă într-o iluzie. Prin acest al șaptelea apel, Consiliul Superior al Magistraturii nu cere doar posturi și bugete, ci reclamă respectarea echilibrului constituțional. Mesajul este clar: fără măsuri imediate și încetarea atacurilor legislative „iresponsabile”, justiția din România se îndreaptă rapid către un punct din care întoarcerea va fi aproape imposibilă. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zileDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum o ziPata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum o ziPermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 3 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 3 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 2 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 3 zileEXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA
-
Exclusivacum 3 zileANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp



