Anchete
Companiile cu acționar rusesc au scăpat de sancțiunile Fiscului român
Autoritățile noastre fiscale au reușit performanța să pună dimineața câteva companii sub sancțiuni, pe motiv că se aflau sub controlul unor oligarhi ruși apropiați de Kremlin, iar seara, în aceeași zi, să revoce practic măsura dispusă cu câteva ore mai devreme.
Pe 24 martie 2022, fix la o lună de la momentul în care Kremlinul invadase Ucraina, România aplică primele sancțiuni consistente pentru trei companii locale controlate de grupul metalurgic rus – TMK.
Măsura era aplicată printr-un ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), instituția responsabilă de aplicarea sancțiunilor financiare.
Companiile cu acționar rusesc au scăpat de sancțiunile Fiscului român
ORDINUL TMK ”Se dispune blocarea fondurilor și resurselor economice deținute de societatea TMK Artrom SA CUI 1510210 controlată în mod indirect, prin intermediul TMK Steel Holding Limited, de persoana fizică listată Dmitry Alenxadrovich Pumpiansky astfel: a) conturile bancare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin și b) orice alte fonduri sau resurse economice, astfel cum sunt definite de art.2 alin. 1 din Regulamentul UE nr. 269/2014 al Consiliului din 17 martie 2014 privind măsurile restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, cu modificările și completările ulterioare”, se arăta în ordinul 468 semnat de președintele ANAF.
Numai că, în aceeași zi, același președinte ANAF semnează o decizie de derogare a TMK Artrom SA de la sancțiunile la care tocmai fusese supusă. Ulterior, pe 19 iunie 2022, președintele ANAF semnează un alt ordin prin care deblochează definitiv fondurile și resursele economice deținute de societatea TMK Artrom SA.
Conducerea TMK Artrom amenințase rapid cu închiderea activității, iar sindicaliști din combinat anunțaseră că vor ieși în stradă. În plus, oligarhul rus anunțase că își vânduse, între timp, pachetul de acțiuni la această companie unor cetățeni ruși care nu erau supuși sancțiunilor.
CE MĂSURI A LUAT ANAF.
În total, de la începutul războiului din Ucraina, în urmă cu cinci luni, președinții ANAF au semnat 7 ordine de blocare a conturilor sau acreditivelor pentru companiile rusești, un ordin de deblocare și 9 decizii de derogare chiar de la apariția imediată a ordinelor de blocare. Din cele 9 decizii de derogare semnate de președintele ANAF, 8 vizează fie pe TMK Artrom SA, fie TMK Assets SRL.
Ordinele au vizat doar șapte companii cu acționariat rusesc din care trei făcând parte din grupul TMK, iar alte două vizau aceeași companie, MMK Metalurji Sanay Ticaret ve Liman Isletmecigili AS din Turcia. Deciziile de derogare și de deblocare a sancțiunilor s-au referit doar la două companii cu acționariat rusesc: cele din grupul TMK și transportatorul aerian rusesc, Aeroflot. Un ultim tip de sancțiuni aplicate de ANAF se referă la blocarea unor credite acordate de bănci românești unor companii cu acționariat rusesc.
Este vorba de trei ordine de președinte al ANAF: două la sfârșitul lui martie prin care erau blocate două acreditive (credite) acordate de Eximbank SA companiilor Metaloinvest Trading AG din Elveția, trader de minereuri, și MMK Metalurji Sanay Ticaret ve Liman Isletmeciligi A.S. din Turcia, producător din industria metalelor, și încă un acreditiv similar emis de Banca Transilvania tot în favoarea ultimei companii enunțate mai sus.
La fel se întâmplase și cu reprezentanța companiei rusești Aeroflot. Pe 16 martie 2022, la trei săptămâni de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina: ”Se dispune blocarea fondurilor deținute de entitatea AEROFLOT – Reprezentanță CUI 6320110, controlate indirect de persoanele fizice listate Vitaly Gennadyevich Savelyev, Igorevich Poluboyarinov și Sergey Viktorovich Chemezov, respectiv următoarele conturi bancare la banca Raiffeisen Bank SA”, se arăta în ordinul semnat de președintele ANAF. La două săptămâni de la ordinul de blocare a venit decizia 2/30/03.2022 președintelui ANAF de derogare a acesteia de la sancțiunile aplicate.

Alții naționalizează
Unele state europene au decis sau se gândesc să naționalizeze temporar active deținute de oligarhi ruși sau de statul rus pe teritoriul lor. A făcut-o Germania prin naționalizarea activelor Gazprom, iar oficialii italieni au declarat că iau în calcul naționalizarea activelor rafinăriei Lukoil.
În România, oficialii ANAF susțin că nu au informații care să ducă la o asemenea decizie: “Referitor la faptul dacă există sau nu perspectiva naționalizării temporare a activelor (n.r. deținute de oligarhii ruși sau companiile rusești supuse sancțiunilor UE), vă comunicăm că la nivelul ANAF nu sunt disponibile astfel de informații”, afirmă reprezentanții ANAF pentru Newsweek România. După ce o companie este supusă sancțiunilor, statul român prin ANAF trebuie să desemneze un administrator special, însă deocamdată nu a fost făcut acest pas: “De asemenea, vă comunicăm că nu au fost desemnați administratori speciali pentru companiile românești, dar, la momentul formulării prezentei, în conformitate cu prevederile art. 8 din OUG nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, a fost desemnat un supraveghetor pentru o societate românească“.
Oficialii ANAF nu au menționat nici numele acestui supraveghetor și nici compania pentru care a fost desemnat, însă, după natura activității companiilor supuse oficial sancțiunilor în România, este vorba, cel mai probabil, de grupul TMK Artrom SA.
Conform datelor de la Oficiului Național al Registrul Comerțului (ONRC), pe teritoriul României activau 380 de companii deținute sau controlate de cetățeni ruși. Dintre acestea cele mai importante afaceri erau Lukoil România, Alro Slatina, TMK Artrom Reșița etc
“În calitate de autoritate competentă în cazul sancțiunilor de blocare a fondurilor sau a resurselor economice, ANAF pune în aplicare prevederile regulamentelor, deciziilor, poziții comune, acțiuni comune şi alte instrumente juridice ale Uniunii Europene. Având în vedere contextul internațional, precum și noile reglementări internaționale în materia sancțiunilor internaționale, ANAF derulează proceduri specifice pentru identificarea persoanelor listate în Regulamente/Decizii europene. După efectuarea cercetărilor necesare, ANAF dispune fără întârziere, prin ordin al președintelui, blocarea fondurilor sau a resurselor economice care se află în proprietatea, sunt deținute de sau se află sub controlul, direct sau indirect, al persoanelor fizice ori juridice care au fost identificate ca fiind persoane sau entități desemnate”, se arată într-un răspuns al ANAF pentru Newsweek România.
Conform deciziei Regulamentului UE 269/2014, la acest moment, un număr de 1175 de persoane fizice și 101 companii sunt supuse sancțiunilor pentru că sunt apropiate sau sprijină regimul de la Moscova care a decis să ocupe ilegal Crimeea în 2014 și să invadeze după 24 februarie 2022 Ucraina.
Sursa: Newsweek Romania
Lista tuturor persoanelor fizice și juridice supuse sancțiunilor UE poate fi consultată aici chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:02014R0269-20220604&from=EN.
Anchete
Cutremur la Tribunalul Mehedinți: Judecătorul și procuroarea unui dosar DIICOT, recuzați la pachet după o vizită „de taină” în birou înainte de ședință
O situație tensionată, care pune sub semnul întrebării imparțialitatea actului de justiție, a izbucnit recent la Tribunalul Mehedinți. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, avocatul Alin Cismaru a declanșat o procedură rară în practica judiciară: cererea de recuzare simultană a judecătorului Laurențiu-Marius Grecu și a procuroarei DIICOT Maria-Magdalena Mișa. Miza? O presupusă întâlnire neoficială între cei doi magistrați, desfășurată cu ușile închise, chiar înainte de strigarea unei cauze vizând un grup infracțional organizat.
„Vizita de la ora 14:00”: Suspiciuni de nerespectare a egalității armelor în birourile magistraților
Incidentul care a dus la depunerea cererilor de recuzare s-a petrecut miercuri, 22 iulie 2026. Conform susținerilor avocatului Alin Cismaru, citate de Lumea Justiției, procuroarea de ședință ar fi fost observată deplasându-se în grabă prin zona de acces restricționată către biroul judecătorului cauzei, exact în momentul în care părțile așteptau începerea procesului.
Apărarea invocă art. 64 lit. f din Codul de procedură penală, argumentând că o astfel de întrevedere neoficială, într-un spațiu inaccesibil avocaților, este de natură să creeze „o îndoială legitimă asupra aparenței de imparțialitate”. Deși avocatul precizează că nu cunoaște conținutul discuției, acesta subliniază că simpla existență a unei întâlniri private între acuzator și judecător, înaintea ședinței, aruncă o umbră asupra obiectivității instanței.
Proba video: Avocatul cere vizionarea imaginilor surprinse de sistemul de supraveghere al Tribunalului
Situația a fost sesizată inițial de unul dintre inculpați, Mihăiță-Daniel Cernea, care ar fi observat ieșirea procuroarei din zona biroului magistratului Grecu. Pentru a clarifica aceste „elemente factuale”, apărarea solicită oficial conservarea și vizionarea înregistrărilor video de pe coridoarele Tribunalului Mehedinți.
„Pozițiile acuzării, cererile și chestiunile referitoare la probe trebuie dezbătute în cadrul procesual, în condiții de contradictorialitate”, se arată în solicitarea depusă de Alin Cismaru. Acesta insistă că o „întâlnire neoficială” este incompatibilă cu standardele unui proces echitabil, indiferent de subiectul discutat între cei doi magistrați.
Tensiuni pe „notele grefierului”: Acuzații de refuz al accesului la înregistrările audio ale ședințelor
Contextul acestei duble recuzări este unul mai amplu și vizează dificultăți de comunicare între instanță și apărare. Avocatul a reclamat faptul că, deși a solicitat copii ale înregistrărilor audio ale tuturor ședințelor și notele grefierului pentru a verifica corectitudinea declarațiilor, instanța a refuzat parțial cererea.
Conform publicației Lumea Justiției, apărarea a primit doar notele de la un singur termen de judecată, acestea fiind descrise ca fiind „imposibil de descifrat” în porțiuni esențiale. Mai mult, deși avocații au depus suporturi optice (DVD-uri) la solicitarea grefierului, înregistrările audio nu le-au fost puse la dispoziție, fapt ce a sporit gradul de nemulțumire și suspiciune privind transparența procedurilor în acest dosar complex (nr. 474/101/2021).
Concluzii: O „întrevedere neoficială” care ar putea bloca dosarul
Această dublă recuzare pune Tribunalul Mehedinți într-o postură delicată. Dacă suspiciunile se confirmă prin înregistrările video, echilibrul procesului ar putea fi iremediabil afectat, forțând înlocuirea completului de judecată și a reprezentantului parchetului. Mesajul transmis de apărare este clar: într-un stat de drept, justiția nu trebuie doar să fie imparțială, ci să și pară astfel în ochii unui observator obiectiv (Irinel I.).
Anchete
Justiția blochează „userizarea” PNL: Înfrângere definitivă pentru gruparea Bolojan la Curtea de Apel București
Tabăra condusă de Ilie Bolojan primește o lovitură decisivă în instanță, într-un moment de maximă tensiune pentru viitorul Partidului Național Liberal. Publicația Lumea Justiției dezvăluie că magistrații au pus capăt, cel puțin temporar, încercării de preluare a controlului total asupra partidului de către gruparea care susține o orientare controversată a formațiunii. Curtea de Apel București a tranșat marți, 21 iulie 2026, litigiul care viza legalitatea structurilor de conducere impuse în urma unui congres contestat.
Decizie fără echivoc la Curtea de Apel: Suspendarea congresului condus de Ilie Bolojan devine definitivă
Instanța de apel a respins marți, ca nefondat, apelul formulat de gruparea Bolojan împotriva ordonanței președințiale emise inițial de Tribunalul București. Prin această soluție, decizia judecătoarei Oana-Evelina Vîlcu rămâne definitivă, confirmând suspendarea hotărârii prin care fusese convocat Congresul Național Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026.
Conform minutei publicate de Lumea Justiției, instanța a stabilit clar: „Respinge apelul ca nefondat. Definitivă”. Această hotărâre blochează juridic efectele reuniunii în care opozanții lui Ilie Bolojan fuseseră eliminați din funcțiile de conducere, punând sub semnul întrebării legitimitatea actualelor structuri de putere din interiorul PNL.
Cronologia unei execuții politice suspendate: Magistrații invalidează „curățenia” din rândul liberalilor
Bătălia juridică a scos la iveală detalii despre modul în care s-a încercat „executarea” vocilor critice din partid. Pe data de 8 iulie 2026, judecătoarea Mihaela Luciani de la Tribunalul București dispusese deja suspendarea tuturor hotărârilor adoptate la congresul din iunie, până la o soluționare definitivă a fondului cauzei.
Printre deciziile lovite de nulitate temporară se numără realegerea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte, dar și înlocuirea vechilor lideri cu personaje considerate apropiate de zona #rezist, precum Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu. Mai mult, instanța a blocat și hotărârea prin care se dispunea excluderea acelor liberali care au susținut învestirea unui guvern sub conducerea lui Adrian Veștea, demonstrând că epurările politice nu pot trece peste rigorile legii.
Rezistența vechii gărzi: Lista liderilor care luptă împotriva „userizării” partidului
Acțiunea în instanță nu este un demers izolat, ci o ofensivă coordonată a unora dintre cele mai sonore nume din PNL. Lista celor care au solicitat anularea actelor adoptate sub egida grupării Bolojan îi include pe Monica Anisie, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Sorin Câmpeanu, Andrei Baciu, Ionuț Stroe și Adrian Veștea, alături de numeroși alți parlamentari și lideri de filiale.
Acești lideri, reprezentați de o echipă de avocați de elită coordonată de Ana-Roxana Tudose (fostă judecătoare ICCJ) și Marta-Claudia Cliza, susțin că demersul lor este unul de salvare a identității liberale în fața unei tentative de transformare a PNL într-o anexă a ideologiei USR. Victoria de la Curtea de Apel București reprezintă un punct de cotitură care ar putea duce la restabilirea vechii ordini în partid și la anularea definitivă a „reformelor” impuse de tabăra Bolojan. (Irinel I.).
Anchete
Revoluție digitală la Parchetul General: Cristina Chiriac „schimbă la față” Ministerul Public
O surpriză de proporții vine de la vârful Ministerului Public, unde noua șefă a instituției, Cristina Chiriac, demonstrează o dorință neașteptată de a-și pune amprenta nu doar asupra dosarelor, ci și asupra imaginii instituționale. Publicația Lumea Justiției dezvăluie detaliile unei transformări care vizează modernizarea comunicării în sistemul judiciar.
O amprentă managerială neașteptată: Dincolo de actele de urmărire penală
Cristina Chiriac, noul Procuror General al României, pare hotărâtă să spargă tiparele unei conduceri rigide. Pe lângă gestionarea riguroasă a activității curente a Ministerului Public, Chiriac și-a îndreptat atenția către un capitol adesea neglijat de predecesorii săi: percepția publică și transparența instituțională.
Potrivit jurnaliștilor de la Lumea Justiției, proactivitatea noii șefe a PÎCCJ este una remarcabilă, aceasta fiind dornică să aducă instituția în era modernității, oferindu-i o nouă identitate vizuală și funcțională.
Modernitate și eficiență: mpublic.ro trece la nivelul următor
Elementul central al acestei schimbări este lansarea noului site al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Platforma online, accesibilă la adresa mpublic.ro, a fost complet refăcută, oferind acum o experiență utilizator mult îmbunătățită.
Analiza publicată de Lumea Justiției subliniază faptul că noul portal nu doar că „arată bine” din punct de vedere estetic, dar se remarcă și printr-o viteză de reacție superioară. Această investiție în infrastructura digitală este interpretată ca un semnal clar că mandatul Cristinei Chiriac va fi marcat de o deschidere tehnologică și de o grijă sporită pentru modul în care Ministerul Public interacționează cu cetățenii și reprezentanții mass-media.
Imaginea, prioritate strategică pentru vârful magistraturii
Decizia de a prioritiza modernizarea canalelor de comunicare oficiale indică o strategie de management pe termen lung. Într-un sistem adesea criticat pentru lipsa de transparență, inițiativa Cristinei Chiriac de a „schimba la față” PÎCCJ reprezintă, în viziunea sursei citate, un pas important spre o justiție care nu doar se înfăptuiește, ci se și comunică eficient.
Rămâne de văzut dacă această dorință de a lăsa o „amprentă” vizibilă va fi urmată și de alte reforme structurale în interiorul Ministerului Public. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 3 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 4 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 4 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 3 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum 24 de oreHipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor
-
Exclusivacum 24 de oreO nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”
-
Exclusivacum 2 zile„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale
-
Exclusivacum 24 de oreFurtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene



