Featured
De la locotenentul Securității la locotenentul lui Orban
Având în vedere precedentul cu așa-zisa revoluție anticomunistă din 1956, după declanșarea crizei din Polonia socialistă la începutul anilor „80, bătrânul și hârșitul aparatcik comunist Janos Kadar, care a condus țara vecină peste trei decenii ca marionetă a Moscovei, a pregătit succesiunea la conducerea Ungariei inclusiv pentru eventualitatea destructurării sau metamorfozării regimului comunist, în contextul evenimentelor periculoase din Polonia și al reformelor inițiate în Uniunea Sovietică de către liderii comuniști Iuri Andropov (anterior cel mai longeviv, inteligent și reformist șef al KGB) și Mihail Gorbaciov ( care a continuat, amplificat și aprofundat reformele inițiate de predecesorul său, prin glasnost și perestroika).
În acest scop, a fost înființat Colegiul Bibo din Budapesta, la care au fost racolați pe sprînceană 60 dintre cei buni studenți de la facultățile de drept și de economie din Ungaria. Pentru acest colegiu au fost selectați tineri care proveneau din medii muncitorești, care au deținut functii în organizația comunistă de tineret și care aveau părinții sau alte rude apropiate membri și adepți devotați ai partidului comunist maghiar (MSZMP), cum a fost în cazul premierului Viktor Orban și al principalilor săi colaboratori, Laszlo Kover și Zsolt Nemeth.
Orban senior-lider comunist, Orban junior-lider utecist
Spre exemplificare, tatăl actualului premier al Ungariei, Gyozo Orban, a fost un membru înfocat de partid și un fan al gulaș-comunismului promovat de liderul suprem Janos Kadar în ultima parte a domniei sale de 32 de ani. De profesie inginer agronom, Orban senior a fost șef de partid la cooperativa agricolă din satul Felcsut (în care a copilărit Viktor Orban), iar ulterior a devenit activist de partid și a primit un ordin similar cu Ordinul Muncii Socialiste din Republica Socialistă România. Pentru atașamentul dovedit față de cauza socialistă, a fost răsplătit, în anii „80, prin trimiterea la muncă în străinătate, respectiv în Libia, pentru care avea nevoie de aprobarea Securității. Orban junior a fost șef (secretar) al organizației comuniste de tineret in liceu, iar, după absolvirea în 1987 a Facultății de Drept și Științe Sociale a Universitații Eotvos Lorand din Budapesta, a beneficiat de un post călduț de sociolog ( probabil un post de acoperire) la Institutul de Pregătire Managerială (un fel de CEPECA românesc) din cadrul Ministerului Agriculturii și Alimentației. Astfel de institute se aflau, în fostele țări socialiste, sub controlul strict al organelor de partid și de securitate. Cert și suspect, în același timp, este că, deși a absolvit o facultate de drept, Viktor Orban nu a practicat niciuna din profesiile juridice cunoscute (avocat, procuror, judecător, notar, consilier juridic).
După 1990, tot mai vehementul anticomunist Viktor Orban a recunoscut la un moment dat că, până la satisfacerea stagiului militar (în perioada 1981-1982), a fost „un suporter naiv și fidel” al regimului comunist. În anii „90, FIDESZ-ul fondat de trioul Orban-Kover-Nemeth s-a declarat partid de centru-stânga, de factură democrat-liberală, și a devenit membru al Internaționalei Liberale. După circa un deceniu, FIDESZ a virat spre dreapta, declarându-se partid popular și devenind membru al Partidului Popular European. În ultimii ani, partidul de guvernământ din Ungaria a alunecat spre extrema dreaptă, devenind un partid conservator, ultranaționalist și xenofob, cu o tentă religioasă.
Sluga principală a noului regent de la Budapesta
Laszlo Kover a fost și este un fel de aghiotant al lui Viktor Orban, devenind principalul său sfetnic și executor în probleme interne, și fiind considerat sluga sa cea mai de încredere, mai docilă și mai obedientă. Cei doi au fost colegi de facultate și de cămin, precum și la Colegiul Bibo, astfel că-i leagă o veche prietenie. Orban a absolvit Facultatea de Drept și Științe Sociale după patru ani de studii, cât era durata normală, însă Kover a absolvit-o după șapte ani de studii, efectuați în perioada 1979-1986, cea ce înseamnă că a repetat trei ani din patru. Acest semidoct fudul, care va rămâne probabil în istorie doar prin mustața furculiță purtată, și-a permis să-i eticheteze pe români și pe guvernanții de la București „necivilizați”, „isterici” și „barbari”, Kover și-a făcut stagiatura în organizația comunistă de tineret și a fost supraveghetor de cămin studențesc în timpul facultății, calitate in care trebuia să colaboreze cu Securitatea si Miliția. Kover a fost fondator al FIDESZ, alături de Orban și Nemeth, și tustrei au beneficiat de burse Soros la Universitatea Cambridge, în anii dinaintea căderii regimului comunist. După absolvirea facultății în 1986, Kover a lucrat ca sociolog (ca și Orban) la Institutul de Studii Sociale de pe lângă Comitetul Central al partidului comunist maghiar (MSZMP). În vara anului 1989, Orban și Kover au participat, în calitate de reprezentanți ai opoziției anticomuniste, la masa rotundă organizată de liderii comuniști pentru realizarea tranziției spre democrație și organizarea de alegeri libere.
Marele și vehementul anticomunist Laszlo Kover provine dintr-o familie cu o lungă tradiție comunistă. Bunicul său patern s-a numărat printre fondatorii partidului bolșevic din Ungaria și a activat în armata sovietică a lui Bela Kun. A fost un activist comunist de frunte atât înaintea cât și după al doilea război mondial. Pentru merite deosebite, a primit Ordinul Patriei Socialiste. Un frate al tatălui lui Kover, precum și o soră și doi frați ai săi au fost membri devotați ai partidului comunist maghiar. Deputat în Parlamentul Ungariei din 1990 până în prezent, Laszlo Kover a ocupat și ocupă, cu sprijinul lui Orban, care l-a transformat în marioneta sa de serviciu, functii de prim rang în partid și în stat, După ce FIDESZ a ajuns în 1998, pentru prima oară, la guvernare, Orban l-a numit pe Kover ministru fără portofoliu însărcinat cu coordonarea tuturor serviciilor secrete maghiare. Principala sa sarcină era să verifice documentele privind activitățile desfășurate de serviciul secret maghiar în timpul regimului Kadar, pentru a peria sau dosi eventuale dosare ce-i i-ar fi privit pe liderii FIDESZ. Tot atunci, după ce a devenit premier, Orban l-a uns pe Kover președinte al FIDESZ. Dupa ce FIDESZ a revenit în opozitie în 2002, Kover a preluat funcția de șef al facțiunii FIDESZ din Parlament. Din 2010, Kover ocupă funcția de președinte al Parlamentului de la Budapesta, devenind al doilea om în stat după premier, în condițiile în care președintele Ungariei are doar un rol simbolic. În cursul anului 2012, marioneta lui Orban a detinut circa o lună, și funcția de președinte intermar. al Ungariei.
De la locotenentul Securității la locotenentul lui Orban
Versatul si revanșardul politician Zsolt Nemeth îl secondează de peste trei decenii pe Viktor Orban, fiindu-i atât sfetnic de taină pe probleme externe cât și camarad de acțiune. Născut în același an cu Orban (1963), Nemeth este licențiat in economie si sociologie la Universitatea de Științe Economice Karl Marx din Budapesta, pe care a absolvit-o în 1987. În timpul facultății a fost cooptat și el în Colegiul Bibo, iar, după absolvirea acesteia, a activat în perioada 1987-1990 la Institutul de Cercetare al Academiei de Științe, tot ca sociolog, unde s-a ocupat de problema naționalismului. Nemeth este suspectat ca ar fi fost ofițer acoperit al serviciului secret maghiar, care are din timpul regimului comunist o secțiune având ca obiect de activitate repararea consecințelor Tratatului de la Trianon. Un intelectual român care, în 1988, a trecut fraudulos frontiera în Ungaria, pe raza județului Satu Mare, pentru a ajunge în Occident, mi-a relatat că ar fi fost interogat la Budapesta de un tînăr ofițer din Securitatea maghiară, care s-ar fi prezentat ca fiind locotenentul Zsolt Nemeth. Este deosebit de interesant că Nemeth a fost prezent in zona Mures-Harghita-Covasna in data de 27 decembrie 1989, la numaicinci zile după răsturnarea lui Ceaușescu, în perioada constituirii UDMR. Cu acest prilej, acesta a inițiat Tabara de vară de la Balvanyos (Covasna), la care au participat reprezentanți ai maghiarilor din toată lumea și la care a fost prezent, ca principal organizator, la 30 de ediții, împreună cu Viktor Orban, în perioada 1990-2019. În anii 2020 și 2021, tabăra și universitatea de vară de la Balvanyos au fost suspendate din cauza pandemiei de coronavirus, fiind reluate săptămâna trecută. Și la a 31-a ediție capetele de afiș au fost Viktor Orban și Zsolt Nemeth, care au fost secondați de vicepremierul Zsolt Semjen și de mai mulți miniștri din guvernul FIDESZ, cum ar fi cel al Finanțelor și cel al Agriculturii.
Așa cum am arătat, Zsolt Nemeth este membru fondator si vicepreședinte al FIDESZ si are din 1990 calitatea de deputat in Parlamentul Ungariei, în care a deținut si funcția de lider adjunct al facțiunii FIDESZ din 2002 până in 2010 si din 2014 până in prezent. Pe plan statal, a deținut funcția de secretar de stat pentru afaceri politice in Ministerul de Externe de la Budapesta in perioadele 1998-2002 si 2010-2014. În această calitate, a coordonat si Biroul pentru maghiarii din străinatate, principala sa preocupare fiind situația minorităților maghiare din țările vecine. În toată această perioadă a fost perceput drept eminența cenușie a diplomației ungare. În pofida relației sale apropiate și vechi cu Viktor Orban, precum și competenței sale indiscutabile, Nemeth a evitat să-și asume funcția de ministru de Externe, probabil că din cauza trecutului său tenebros. In perioada 2002-2010 a fost președintele Comisiei pentru politică externă din Parlamentul Ungariei, funcție pe care a repreluat-o din 2014 până în prezent. Totodată, din 2014 este membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și șeful delegației Ungariei in Consiliul Europei.
De la obstrucționarea României la criticarea Occidentului
Timp de peste trei decenii, Zsolt Nemeth a cutreierat Transilvania în lung și în lat, făcând cu amicul Viktor Orban si câte 20 de peripluri ardelene într-un an. Nemeth a fost unul din principalii promotori ai teoriei drepturilor colective a minorităților naționale, îndeosebi a dreptului la autonomie teritorială a minorității maghiare din Transilvania, începând cu autonomia așa-zisului . În 1996 a fost unul din cei mai vehemenți opozanți din Parlamentul Ungariei față de încheierea Tratatului de stat cu România. Ca și Viktor Orban, a fost un susținător apropiat și înfocat al episcopului Laszlo Tokes, pe care l-a instigat împreună cu șeful guvernului de la Budapesta să proclame in 1999, după atacarea Serbiei de către forțele NATO, în contextul conflictului din Kosovo, autonomia teritoriala a așa-zisului Ținut Secuiesc (incluzând județele Harghita si Covasna și o parte din județul Mureș) și a așa-zisului Ținut Partium (incluzând o mare parte din județele Bihor, Satu Mare si Sălaj) la forumurile convocate în acest scop la Cernatu de Jos (Covasna), respectiv la Valea lui Mihai (Bihor), care au avut însă o audiență minoră, astfel că inițiatorii au rămas doar cu proclamatul. Orban si Nemeth au fost inițiatorii Legii dublei cetățenii care permite acordarea cetățeniei maghiare etnicilor maghiari din statele vecine cu Ungaria, care sunt cei mai numeroși în țara noastră. Nu în ultimul rând, Orban și Nemeth au căutat, prin diverse mijloace, să împiedice sau să întârzie accederea României în NATO și în Uniunea Europeană, iar, de câțiva ani, încearcă să împiedice accederea țării noastre în Spațiul Shengen și în OCDE.
De-a lungul timpului, Viktor Orban și locotenenții săi au lansat, în premieră, la Universitatea de Vară de la Balvanyos mai multe mesaje incitante și provocatoare, multe cu tentă revizionistă sau iredentistă, cu obiectivele, doleanțele sau marotele mai vechi și mai noi ale guvernanților de la Budapesta și/sau ale minorității maghiare din România, începând cu drepturile colective ale minorităților naționale, autonomia personală, autonomia culturală și autonomia teritorială a membrilor și comunităților maghiare din România, cel mai mult pedalându-se pe autonomia teritorială a așa-zisului Ținut Secuiesc, și continuă cu acordarea dublei cetățenii, respectiv și a cetățeniei ungare, cetățenilor români de naționalitate maghiară. Tot la Balvanyos, la Universitatea de Vară din 2014, care a avut loc după anexarea peninsulei Crimeea de către Federația Rusă, premierul Orban a rostit primul discurs prin care anunța trecerea la „iliberalism”, pornind de la modelul de organizare politică și de dezvoltare economică aplicat în China, Rusia, Turcia, India și Singapore. La actuala ediție, principalii vorbitori veniți de la Budapesta (Orban, Nemeth, Semjen, miniștrii Finanțelor și Agriculturii ) și-au axat discursurile pe decăderea Occidentului, pe care-l proslăveau în anii „90, pe criticarea Uniunii Europene și a Statelor Unite ale Americii, menajând și chiar apărând însă Rusia, mai mult sau mai puțin insidios.
Valer Marian
Administratie
Bereasca, vizată de o nouă tentativă de abandonare a deșeurilor: amenzi de 4.500 de lei
Prinsă în drum spre locul unde urma să lase gunoiul
O femeie a fost depistată de polițiștii locali în timp ce transporta, cu un cărucior, deșeuri menajere, vegetale și ambalaje pe strada Albăstrelelor din cartierul Bereasca. Potrivit Poliției Locale Ploiești, aceasta se îndrepta spre strada Drumul Serii și intenționa să abandoneze deșeurile pe domeniul public.
Incidentul a avut loc marți, 17 noiembrie 2026, în timpul unei patrulări desfășurate într-o zonă în care, conform instituției, sunt semnalate frecvent depozitări ilegale de deșeuri.
Două sancțiuni, pentru două abateri
Femeia a primit o amendă de 2.500 de lei pentru încălcarea regulamentului de salubrizare aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 676/2024.
În urma verificărilor, polițiștii locali au constatat și că imobilul la care locuia nu avea contract cu un operator autorizat pentru ridicarea deșeurilor menajere. Pentru această abatere a fost aplicată o a doua amendă, de 2.000 de lei. Valoarea totală a sancțiunilor se ridică la 4.500 de lei.
21 de amenzi aplicate în prima jumătate a lunii
Controalele desfășurate în municipiul Ploiești în prima jumătate a lunii noiembrie s-au soldat cu 21 de sancțiuni pentru încălcarea legislației de mediu, în valoare totală de 25.000 de lei, potrivit Poliției Locale Ploiești.
Instituția le reamintește locuitorilor că abandonarea deșeurilor pe domeniul public este interzisă și se sancționează conform legii. (Paul D.).
Administratie
378 de milioane de lei pentru modernizarea drumului dintre Gura Vitioarei și Valea Doftanei
Consiliul Județean Prahova a semnat contractul de finanțare pentru modernizarea a 41,16 kilometri de drum județean, pe un traseu care străbate cinci comune. Investiția se ridică la 378,24 milioane de lei, cu TVA, și va fi susținută din fonduri europene și de la bugetul județean, potrivit comunicatului de presă al Consiliului Județean Prahova.
Contract semnat, lucrări planificate pe 30 de luni
Documentul a fost semnat marți, 17 noiembrie 2026, la sediul administrației județene, de președintele CJ Prahova, Virgil Nanu, și directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, Liviu Mușat. La eveniment au participat și reprezentanți ai administrațiilor locale din Gura Vitioarei, Vărbilău, Aluniș, Bertea și Valea Doftanei.
Potrivit documentației tehnico-economice, execuția este estimată să dureze 30 de luni. Valoarea eligibilă a proiectului este de 316,74 milioane de lei.
Poduri, consolidări și 195 de podețe
Planul prevede construirea unui sistem rutier nou de-a lungul întregului traseu, ridicarea a șapte poduri și reabilitarea altor patru. Sunt incluse și 195 de podețe, consolidări pe o lungime de peste 12 kilometri, ziduri de sprijin și lucrări pentru stabilizarea versanților.
Proiectul mai cuprinde aproape 14 kilometri de trotuare, 38 de stații de autobuz și iluminat LED la trecerile de pietoni și în intersecții. Vor fi amenajate 188 de intersecții cu drumurile locale, două treceri la nivel cu calea ferată și 10 parcări de tranzit.
Acces mai bun spre școli, servicii și zone turistice
Traseul traversează comunele Gura Vitioarei, Vărbilău, Aluniș, Bertea și Valea Doftanei. Modernizarea urmărește să faciliteze deplasarea localnicilor către școli, servicii medicale și locuri de muncă, precum și transportul de mărfuri și accesul către obiectivele turistice din nordul județului.
Virgil Nanu a prezentat semnarea contractului drept un pas inițial, subliniind că proiectul trebuie dus la bun sfârșit și că infrastructura rezultată trebuie să răspundă pe termen lung nevoilor celor cinci comunități.
Finanțare europeană și contribuție județeană
Investiția va primi finanțare prin Programul Regional Sud-Muntenia 2021–2027, în cadrul Priorității 4, „O regiune mai accesibilă”, precum și din bugetul Consiliului Județean Prahova.
Contractul se referă la prima etapă a proiectului de modernizare, reabilitare și extindere a traseului Azuga–Bușteni–Gura Vitioarei, inclusiv a drumurilor județene DJ102I, DJ101T, DJ102 și DJ100G, prin accesibilizarea golului alpin din Munții Baiului.onsiliul Județean Prahova a semnat contractul de finanțare pentru modernizarea a 41,16 kilometri de drum județean, pe un traseu care străbate cinci comune. Investiția se ridică la 378,24 milioane de lei, cu TVA, și va fi susținută din fonduri europene și de la bugetul județean, potrivit comunicatului de presă al Consiliului Județean Prahova.
Contract semnat, lucrări planificate pe 30 de luni
Documentul a fost semnat marți, 17 noiembrie 2026, la sediul administrației județene, de președintele CJ Prahova, Virgil Nanu, și directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, Liviu Mușat. La eveniment au participat și reprezentanți ai administrațiilor locale din Gura Vitioarei, Vărbilău, Aluniș, Bertea și Valea Doftanei.
Potrivit documentației tehnico-economice, execuția este estimată să dureze 30 de luni. Valoarea eligibilă a proiectului este de 316,74 milioane de lei.
Poduri, consolidări și 195 de podețe
Planul prevede construirea unui sistem rutier nou de-a lungul întregului traseu, ridicarea a șapte poduri și reabilitarea altor patru. Sunt incluse și 195 de podețe, consolidări pe o lungime de peste 12 kilometri, ziduri de sprijin și lucrări pentru stabilizarea versanților.
Proiectul mai cuprinde aproape 14 kilometri de trotuare, 38 de stații de autobuz și iluminat LED la trecerile de pietoni și în intersecții. Vor fi amenajate 188 de intersecții cu drumurile locale, două treceri la nivel cu calea ferată și 10 parcări de tranzit.
Acces mai bun spre școli, servicii și zone turistice
Traseul traversează comunele Gura Vitioarei, Vărbilău, Aluniș, Bertea și Valea Doftanei. Modernizarea urmărește să faciliteze deplasarea localnicilor către școli, servicii medicale și locuri de muncă, precum și transportul de mărfuri și accesul către obiectivele turistice din nordul județului.
Virgil Nanu a prezentat semnarea contractului drept un pas inițial, subliniind că proiectul trebuie dus la bun sfârșit și că infrastructura rezultată trebuie să răspundă pe termen lung nevoilor celor cinci comunități.
Finanțare europeană și contribuție județeană
Investiția va primi finanțare prin Programul Regional Sud-Muntenia 2021–2027, în cadrul Priorității 4, „O regiune mai accesibilă”, precum și din bugetul Consiliului Județean Prahova.
Contractul se referă la prima etapă a proiectului de modernizare, reabilitare și extindere a traseului Azuga–Bușteni–Gura Vitioarei, inclusiv a drumurilor județene DJ102I, DJ101T, DJ102 și DJ100G, prin accesibilizarea golului alpin din Munții Baiului.
Exclusiv
Spiritism constituțional pe 197,33 lei: Cum au așteptat șapte polițiști șase ani jumate ca să afle că muncesc pe bază de voluntariat, iar CCR folosește Internet Explorer
Dacă mai avea cineva impresia că Justiția din România se mișcă încet, Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” vine cu dovada științifică a faptului că, în sălile noastre de judecată, timpul nu doar că stă pe loc, dar curge direct înapoi, până prin anul de grație 2008.
Șapte polițiști de frontieră de la Giurgiu au îndrăznit, în februarie 2020, să întrebe statul român de ce salariul lor este calculat după niște legi decedate, îngropate și cu parastasul făcut de mai bine de un deceniu. După șase ani și jumătate de suspans demn de o telenovelă indiană – din care cinci ani și jumătate dosarul a zăcut în comă indusă pe la Curtea Constituțională –, Tribunalul Dolj le-a trântit recent în brațe Sentința nr. 1314/2026: circulați, nu e nimic de văzut, sărăcia voastră este sută la sută constituțională!
Cireașa de pe coliva juridică? Cei peste cinci ani de așteptare la ușa CCR au fost complet degeaba. Curtea dăduse deja exact același răspuns încă din februarie 2021, cu nouă zile înainte ca Tribunalul Dolj să trimită întrebarea la București. Practic, timp de cinci ani și jumătate, nouă judecători constituționali au stat pe salarii cât bugetul unei comune ca să dea Copy-Paste dintr-un fișier pe care îl aveau deja pe desktop, după care le-au mai trebuit încă cinci luni (aprilie – septembrie 2026) doar ca să trimită textul la Monitorul Oficial. Probabil l-au expediat prin porumbel călător șchiop.
Zombii legislativi din fluturașul de salariu și miracolul de la 484,17 lei
În centrul acestei comedii absurde tronează o cifră magică, aproape mistică pentru contabilii Ministerului Afacerilor Interne: 197,33 lei. Aceasta este celebra „valoare de referință sectorială”, născută în 2008 printr-o ordonanță simplă (OG nr. 8/2008), abrogată expres la 1 ianuarie 2010 și, ca să fie sigură toată lumea că e moartă definitiv, respinsă în întregime de Parlament în 2012.
În lumea oamenilor normali, o lege abrogată și respinsă nu mai există. În universul paralel al MAI, însă, contabilitatea se face prin ședințe de spiritism: ori de câte ori un polițist se muta pe o funcție, finanțiștii ministerului aprindeau lumânări, invocau fantoma anului 2009 („încadrare ipotetică la 31 decembrie 2009”, cum recunoaște negru pe alb IPJ Ilfov!) și îi înmulțeau viața cu 197,33 lei. Și nu pe ascuns, ci recunoscut senin, cu ștampilă și semnătură, de IGPR, Poliția Capitalei, MAI și inspectoratele județene, ba chiar băgat și în ordine secrete de ministru!
Desigur, fantoma lui 2008 îi bântuie doar pe „fraierii” din stradă și din frontieră. Între timp, salariul minim pe economie sărea de la 600 la 1.900 de lei (umflând automat indemnizațiile demnitarilor), iar pentru magistrați – inclusiv judecătorii militari – aceeași valoare de referință nu doar că a fost ținută în viață printr-o derogare specială, dar a crescut frumos, din pix judecătoresc în pix judecătoresc, de la 291,98 lei până la 484,17 lei. Adică de două ori și jumătate mai mult decât la polițiști! Cu alte cuvinte, când își calculează propriile lefuri, magistrații descoperă inflația, matematica superioară și echitatea europeană; când judecă fluturașul polițistului de la Giurgiu, descoperă brusc „marja de apreciere a legiuitorului” și frumusețea austerității din 2008.
Schizofrenia în robă vișinie: Salariul nu ține de statut, polițistul lucrează din pasiune!
Dacă așteptarea de cinci ani pentru un Copy-Paste ține de lene instituțională, motivarea din Decizia CCR nr. 420/2026 intră direct în patrimoniul mondial al umorului involuntar.
Ca să scape Guvernul de acuzația că a măcelărit salarizarea polițiștilor printr-o biată ordonanță simplă (deși Constituția cere lege organică pentru statutul funcționarilor publici), Curtea Constituțională a emis o cugetare epocală, cu unanimitate de voturi: salarizarea NU ține de statutul polițistului!
Ați citit bine. În viziunea înalților prelați ai Constituției, cetățeanul român nu se face polițist ca să aibă din ce își plăti ratele și mâncarea copiilor, ci strict din dragoste platonică pentru chitanțier, bocanci și frigul din vamă. Faptul că în chiar Legea nr. 360/2002 (Statutul polițistului!), la capitolul „Drepturi”, primul punct trecut la art. 28 este fix „dreptul la salariu lunar”, iar art. 22 spune că salarizarea se stabilește prin lege? Detalii plictisitoare pentru cine nu are chef să citească legea despre care își dă cu părerea!
Dar partea cu adevărat savuroasă este gimnastica mentală a aceleiași Curți în timp:
- Iunie 2005 (Decizia 289): Șapte judecători CCR scriu negru pe alb că „sistemul de salarizare ține de statutul lor” și cere lege organică.
- Noiembrie 2005 (Decizia 645): Exact aceiași șapte judecători se trezesc peste nici șase luni, pe aceeași ordonanță, și decid fix invers: salarizarea nu ține de statut!
- 2019 (Decizia 318): Procurorul încearcă duma cu „salariul nu ține de statutul polițistului”, iar CCR îl ignoră suveran și le dă dreptate polițiștilor.
- 2026 (Decizia 420): CCR dezgroapă teza procurorului din 2019 și decizia convenabilă din toamna lui 2005, prefăcându-se că decizia din vara lui 2005 nici nu a existat vreodată, deși sindicatul i-o pusese sub nas!
Și, ca să închidă cercul absurdului în aceeași hârtie, la paragraful 23 judecătorii CCR recunosc candid că „în fapt” salariile se calculează tot după legile de dinainte de 2010, ca doar patru paragrafe mai jos să jure cu mâna pe Constituție că legea nouă nu trimite la acte abrogate și are un conținut „clar și predictibil”. E ca pisica lui Schrödinger în variantă bugetară: cifra de 197,33 lei îți mănâncă jumătate din salariu pe fluturaș în fiecare lună, dar când se uită CCR în lege, nu există nicăieri!
Tribunalul Dolj și arta de a te spăla pe mâini: „Cereți ordinul secret pe care CCR l-a interzis deja!”
Întors din excursia de cinci ani pe la București, dosarul a aterizat pe masa Tribunalului Dolj, care s-a grăbit să rezolve în câteva pagini tot ce mai rămăsese în picioare, cu o eleganță de buldozer.
Ați cerut egalizare salarială pe Decizia CCR 794/2016 și recalcularea sumelor compensatorii? Pardon, au picat la pachet cu primul capăt, nu ne mai obosim să motivăm separat!
Ați cerut compensația de risc și pericol deosebit de până la 30%? Aici logica instanței devine o capodoperă de cinism birocratic. În 2019 (Decizia 318), CCR stabilise deja că e profund neconstituțional ca ministrul să împartă acest drept după ureche, prin ordine clasificate „secret de serviciu”, pe care polițistul nu are voie să le citească, pentru că drepturile salariale se stabilesc doar prin lege. Ce le transmite însă Tribunalul Dolj polițiștilor în 2026? Că nu le poate da banii direct, fiindcă sub noua lege trebuia emis… un ordin de ministru! Adică: „Băieți, ați greșit cererea! Nu trebuia să cereți banii, trebuia să ne rugați frumos să-l obligăm pe ministru să mai scrie încă un ordin din ăla pe care CCR tocmai a zis că n-are voie să completeze legea!”
Iar la majorarea salarială de 7,5%, tribunalul a încurcat complet borcanele juridice, tratând o creștere a salariului de funcție (lămurită deja de Înalta Curte prin Decizia 75/2024 și recunoscută chiar și pe sub masă de Ministerul Muncii ca fiind parte din baza salarială, nu spor înghețat!) ca pe o pomană oprită magic la granița zilei de 1 ianuarie 2019, fără măcar să verifice dacă după acea dată s-a calculat corect.
Concluzia? Mai băgați o fisă la recurs!
După șase ani și jumătate de plimbat hârtii între Giurgiu, Craiova și București, cei șapte polițiști de frontieră au rămas cu o lecție usturătoare de drept constituțional românesc: în țara asta, o ordonanță abrogată acum 16 ani este mai vie decât Constituția, ordinele secrete bat legea publică, iar salariul tău nu are nicio legătură cu meseria ta.
Vestea bună este că sentința nu e definitivă și urmează recursul, în 15 zile. Vestea proastă e că, la viteza de croazieră a justiției patriei, s-ar putea ca decizia definitivă să le vină băieților direct pe talonul de pensie – calculat, firește, tot prin încadrare ipotetică la 31 decembrie 2009 și înmulțit cu nemuritorul 197,33 lei! (Cristina T.).
-
Exclusivacum 2 zileAvocatul din Cătina: pistol la brâu, toga pe umeri. Fabrica de bani și bolnavi «pe 4 ore» a lui Alexandru Fulgeanu, fost primar la Cătina (Buzău) – (I)
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova, sezon nou, aceeași mizerie. Agent rutier cu permisul suspendat trimis să păzească… la volanul autospecialei
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova și „Cartierul General Plopeni”: republica șpăgii cu poliție de decor și primărie de familie
-
Exclusivacum 2 zile„MAESTRUL BOROBOAȚELOR” LOVEȘTE DIN NOU! Cum s-a prăbușit în instanță încă o capodoperă „cusută cu ață albă” a procurorului Eduard Stasie și cum un judecător cu coloană vertebrală i-a predat o lecție usturătoare de Drept!
-
Exclusivacum 5 zileTribună fantomă, buget ninja și excursii exotice: cum arată „buna guvernanță” la Brebu – Prahova, văzută prin lupa Curții de Conturi
-
Exclusivacum 17 oreCroitorii orbi din fruntea pușcăriilor: Cum vrea statul să reformeze penitenciarele înainte să afle câte paturi are în ele
-
Featuredacum 3 zileLideri de Facebook, penitenciare de decor: like-uri multe, rezultate zero
-
Exclusivacum 4 zileM.A.I. – Weekendul, premiu pentru sănătoși. Bolnavii, la colț! Cronica unui șef cu stetoscop imaginar




