Administratie
In timp ce Croatia adera la Euro (si Bulgaria), oare de ce Romania prin BNR (in principal) si prin ceilalti urmaresc mai degraba aderarea la rubla?
Poti sa il contrazici? Nu, nu poti. Mai ales ca in mai 2021 – articolul mai jos – va (re)avertizam exact despre asta: Cat timp Manole va fi sef la BNR, Romania va face exact asta: se va indeparta, poate pentru totdeauna, de zona Euro. Si se va apropia, poate pentru totdeauna, de politica geamana de dobanzi a Rusiei, dezvaluie analistul economic Radu Teodor Soviani.
Dobanzile platite de Romania sunt mai mari decat dobanzile INSUMATE a altor 22 de state europene.
Am arătat încă din noiembrie 2020 că în primele 11 luni de guvernare (noiembrie 2019- octombrie 2020), guvernul Romaniei a indatorat populatia și companiile cu imprumuturi MAI MARI decât în primii 19 ani de la Revoluție, respectiv cu 18 miliarde de Euro (față de 17,2 miliarde de Euro imprumuturile cumulate in perioada 1990-2008).
Între timp, la datoria publica s-au mai adaugat:
- 28 de miliarde de lei datorie nouă în noiembrie și decembrie 2020, adică încă 5,7 miliarde Euro;
- 14,6 miliarde lei datorie nouă în ianuarie-martie 2021, adică încă 3 miliarde de Euro.
Ceea ce a majorat datoria publică cu aproape 27 de miliarde de Euro, în 17 luni. Adică:
- de 41 de ori mai mult decât a încasat statul român pe Petrom;
- de 540 de ori mai mult decât a încasat statul român pentru Petromidia;
- de 350 de ori mai mult decât a încasat statul român pentru Sidex
Estimativ, creșterea datoriei publice în 17 luni (din noiembrie 2019 până în martie 2021) a reprezentat de peste 5 ori mai mult decât tot ceea ce a încasat statul român prin privatizările de după 1990. Decât tot (petrol, gaze, energie, bănci, asigurări, industrie).
Cum se finanțează această îndatorare? Nu numai cel mai scump din Uniunea Europeană. Dar costurile de împrumut ale României sunt mai mari decât costurile de împrumut ale altor 22 de state, însumate.
Datele Băncii Centrale Europene sunt fără echivoc. Costurile de împrumut ale României sunt în aprilie 2021, de 2,84% pe an, mai mari decât costurile de împurmut INSUMATE ale 22 de state din Uniune.
- Costurile INSUMATE ale celor 19 state din Zona Euro, sunt, în aprilie 2021, de 2,23% pe an, 8 state împrumutându-se la dobânzi negative.
- Adăugând din statele non-Euro Bulgaria (care se împrumută la 0,14% pe an – de 20 de ori mai ieftin decât România), Danemarca (dobândă zero) și Suedia (dobânză 0,37%), rezultă că România se împrumută la prețuri mai mari decât dobânzile însumate ale 22 de state din Uniunea Europeană (2,84% România vs. 2,74% însumat cele 22 de state din UE).
- Mai scump decât noi nu se împrumută nimeni.
- Polonia, a cărei Banca Centrală este condusă de un fost membru al Solidaritatea (și NU decătre un turnător al Securității, ca în România), se împrumută la costuri de 1,55% pe an. Croatia la 0,5% pe an.
Acum vă este clar de ce Mugur Isărescu și toate guvernele de după 2015 au făcut tot posibiliul pentru a ne îndepărta de zona Euro?
Ca să elimine singurul avantaj financiar pe care îl mai avea în România, în mod real: datoria publică MICĂ, care ar fi permis printre cele mai mici costuri de finanțare din UE (chiar mai jos decât Bulgaria ). Prin gestionarea crizei de sănătate publică și a celei subsecvente, s-au asigurat că acest criteriu se subțiază și dispare.
Acum vă este clar de ce turnătorul Securității Manole a fost doar declarativ pentru ,,aderarea la Zone Euro”, când în fapt, alături de celelalte guverne, a făcut tot posibilul să îndepărteze România de zona Euro și de dobânzile mici?
Acum vă este clar al doilea motiv pentru care a recompensat-o pe Viorică Dăncilă prin postul de consilier la BNR? Primul a fost pentru că i-a mai asigurat încă un mandat (și peste 1,2 milioane de Euro, bani albi, pentru încă un mandat de 5 ani guvernator). Al doilea, pentru că prin politicile aplicate, a îndepărtat România de zona Euro.
Politicile aplicate în mandatul ei de prim-ministru de Dăncilă și preferatul Teodorovici au îndepărtat România de îndeplinirea criteriilor de convergență pentru aderarea la zona Euro, și de dobânzile mici, Cum să o iei consilier pentru ,,aderare la Zona Euro”, în condițiile în care, sub mandatul ei a îndepărtat România de criteriile de aderare și de dobânzile mici?
Despre al treilea, motiv, în curând.
Dar până atunci, vă întreb direct: voi cum va pregatiti pentru cresterea economica a Romaniei din anul 2021, de 9%? Eu mi-am pus adidasii aia noi, sa nu ratez startul.
Florin a declarat la Radio Guerilla: ,,Am reusit intr-un an de zile sa recuperam tot ce s-a pierdut din cauza pandemiei. Suntem ,,cam” singura tara din Uniunea Europeana. Media Europeana arata ca in UE avem o scadere in primul trimestru. Romania nu numai ca a avut cea mai mare crestere economica, dar celelalte tari au avut un trimestru negativ, pe scadere. (…) Economia va crește în acest an mult peste așteptări, între 6 și 9%”. Doar 3 comentarii:
Unu: pentru mine, faptul ca raportarea statistica (,,pe surse alternative” ale INS) indica divergenta fata de toata Uniunea Europeana, se concretizeaza un semnal de alarma, nu de euforie. Ceva este in neregula, de fapt multi ceva sunt in neregula.
Doi: In trimestrul IV (cand Romania a raportat crestere economica de +4,6% față de trimestrul anterior), analistii financiari bancari estimau o crestere de 0,5-1%, si a fost de 10 ori mai mare. Au innebunit brusct TOTI analistii financiari-bancari sau ceva este in neregula?
Trei: In trimestrul I 2021, aceiasi analisti au estimat o crestere de 0,5-1%. A iesit de 2,8%. De pana la 6 ori mai mare decat anticipatiile. Multi ceva este in neregula. Si inca ceva: Premierul Florin, care imprumuta Romania la cele mai mare dobanzi din Uniunea, ne spune sa ne pregatim pentru o crestere economica de 9%, pentru ca ei au reusit sa recupereze ,,tot ce s-a pierdut”. Ei. Populația?
Și despre alte declarații ale premierului care vede creștere economică de 9%. Declarații simptomatice.
Am preluat dintr-un articol mai vechi din 2015 (despre domnul Tăriceanu) câteva manifestări clinice ale stării de delirium tremens simptome care par să găsească în discursul actual al premierului:
- o stare de confuzie care se instalează rapid (care este urmare în general a renunțării la ceva). Florin Cîțu, 26 mai 2021: ,,Vreau ca românii să urce pe autostradă la Constanța și să ajungă la Viena să bea o cafea”. De ce nu pe lună dacă tot ar alege cineva să plece de la Constanța cu mașina ca să bea cafeaua la Viena?
- oamenii afectați de delirium tremens pot vedea și auzi uneori lucruri pe care alții nu le văd și nu le aud. Exemplu: ,,economia va crește în acest an, mult peste așteptări, între 6 și 9%) – Florin Cîțu, 25 mai 2021; ,,cred că urmează cea mai bună perioadă de creștere economică din ultima sută de ani” – Florin Cîțu 26 mai 2021
- perturbări intense ale percepțiilor vizuale – imaginarea unor insecte, șerpi sau șobolani – Florin Cîțu, 26 mai, către ziariști: ,,nu v-ați civilizat în 30 de ani de zile. În orice țară normală declarațiile se dau într-un cadru normal” (Sava N.).
O delegație oficială din Germania s-a întâlnit cu reprezentanții Consiliului Județean Prahova, în cadrul Adunării Generale a Asociației Naționale a Autorităților Teritoriale de Ordine Publică, desfășurată în județ între 21 și 24 octombrie 2026. Discuțiile au vizat prevenția, siguranța comunităților și consolidarea cooperării dintre instituțiile române și germane.
Reprezentanți ai poliției și ai instituțiilor locale, la aceeași masă
La întrevedere au participat președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu-Daniel Nanu, și delegații din Bonn: Frank Hoever, președintele Poliției Bonn, Nils Suchetzki, președintele Consiliului Consultativ al Poliției din Bonn, și Celine Hefterich, reprezentantă a instituției. A fost prezent și Ioan-Alexandru Dan, atașat de afaceri interne la Consulatul General al României din Bonn.
Din partea autorităților române au luat parte, între alții, președintele ANATOP, generalul de brigadă în rezervă Doru Dumitrescu, președintele ATOP Prahova, Rareș Dan Enescu, șefii Poliției, Inspectoratului pentru Situații de Urgență și Inspectoratului de Jandarmi Județean, precum și reprezentanți ai DGASPC și ai Inspectoratului Școlar Prahova.
Un posibil protocol, cu accent pe prevenție și protecție
Participanții au discutat despre schimbul de experiență și identificarea unor măsuri care să poată fi aplicate în comunitățile locale. Printre temele centrale s-au numărat prevenirea riscurilor, protejarea cetățenilor și colaborarea dintre instituțiile cu atribuții în domeniu.
Potrivit informațiilor transmise de Consiliul Județean Prahova, este avută în vedere încheierea unui protocol între ATOP Prahova, Inspectoratul Școlar Județean, DGASPC și partenerii instituționali germani. Semnarea documentului depinde de obținerea aprobării părții germane. Protocolul ar urma să faciliteze proiecte comune și schimburi de bune practici privind prevenția, siguranța publică și sprijinirea persoanelor vulnerabile.
Reuniunea ANATOP aduce în județ reprezentanți din țară și din Germania
În semn de apreciere și deschidere pentru continuarea dialogului, Virgiliu-Daniel Nanu le-a oferit oaspeților o plachetă din partea ATOP Prahova.
Adunarea Generală ANATOP reunește în aceste zile reprezentanți ai autorităților teritoriale de ordine publică din mai multe județe. Programul include întâlniri de lucru, discuții cu omologii germani și vizite la obiective din Prahova, menite să promoveze patrimoniul și potențialul turistic al zonei. Consiliul Județean afirmă că susține parteneriatele internaționale ca mijloc de îmbunătățire a serviciilor publice și de consolidare a siguranței comunităților.
Administratie
Două instanțe dau dreptate polițiștilor în disputa privind sporul pentru condiții grele în concediul de odihnă
Sindicatul „Diamantul” anunță două hotărâri favorabile polițiștilor ale căror indemnizații de concediu au fost calculate fără sporul pentru condiții grele de muncă. Una dintre decizii este definitivă, iar cealaltă poate fi atacată cu recurs.
Sporul, plătit la muncă, dar exclus din indemnizația de concediu
Problema îi afectează pe polițiștii care primesc lunar spor pentru condiții grele de muncă, dar constată că acesta nu este inclus în calculul indemnizației de concediu. Potrivit Sindicatului „Diamantul”, astfel, zilele de odihnă ajung să le reducă veniturile.
Pe 21 octombrie, două instanțe au pronunțat soluții favorabile în acțiuni prin care s-a cerut recalcularea indemnizațiilor cu includerea sporului.
Curtea de Apel Iași: decizie definitivă în dosarul unui membru al sindicatului
În dosarul nr. 287/89/2026, Curtea de Apel Iași a respins ca nefondat recursul Inspectoratului General al Poliției Române. Hotărârea este definitivă.
Anterior, Tribunalul Vaslui, prin Sentința nr. 177 din 30 aprilie 2026, obligase I.G.P.R. să recalculeze indemnizația de concediu a unui membru al sindicatului, incluzând sporul pentru condiții grele de muncă.
Recalcularea vizează perioada 1 iulie 2025 – 11 februarie 2026, precum și concediile viitoare. Diferențele trebuie actualizate cu inflația și achitate cu dobândă legală penalizatoare, calculată de la scadența fiecărei indemnizații până la plata efectivă.
Tribunalul Dolj: acțiune admisă pentru un polițist de la Imigrări
În dosarul nr. 3949/63/2026, Tribunalul Dolj a admis în întregime acțiunea formulată pentru un polițist al Inspectoratului General pentru Imigrări.
Instanța a obligat I.G.I. să recalculeze indemnizațiile de concediu pentru perioada 24 iunie 2023 – 21 octombrie 2026, incluzând sporul de care polițistul beneficia înainte de concediu. Pe viitor, indemnizațiile urmează să fie calculate în același mod, atât timp cât acesta lucrează în condițiile care îi dau dreptul la spor.
Diferențele trebuie actualizate cu inflația și poartă dobândă legală penalizatoare. Sentința nu este definitivă: I.G.I. poate declara recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Sindicatul anunță sprijin pentru alți membri
Ambele acțiuni au fost formulate de S.P.R. „Diamantul” în numele membrilor săi, în baza Legii nr. 367/2022 a dialogului social.
Sindicatul le transmite membrilor care primesc spor pentru condiții grele și au avut, în ultimii trei ani, concedii plătite fără includerea acestuia că se pot adresa organizației pentru a solicita sprijin în demersuri judiciare. (Sava N.).
Administratie
Sindicatul Europol face apel la solidaritate pentru Raluca, o fetiță de 6 ani care are nevoie de sprijin
O intervenție chirurgicală în Polonia i-ar putea îmbunătăți mobilitatea mâinilor și i-ar putea aduce mai multă independență. Pentru ca tratamentul să poată fi realizat, familia mai are nevoie de 129.000 de euro.
Gesturile simple, o provocare pentru Raluca
Să ținem pe cineva de mână, să ne îmbrăcăm singuri, să ne jucăm sau să îmbrățișăm o persoană dragă — sunt gesturi pe care mulți dintre noi le facem fără să ne gândim. Pentru Raluca, fiica în vârstă de numai 6 ani a colegei noastre Andreea Buțan, acestea pot însemna însă provocări importante, transmite Sindicatul Europol.
La vârsta la care copilăria ar trebui să fie despre joacă și descoperire, Raluca se confruntă cu o luptă dificilă. Ea are nevoie de intervenții chirurgicale în Polonia, care i-ar putea îmbunătăți mobilitatea mâinilor și i-ar putea oferi șansa la mai multă independență.
Mai sunt necesari 129.000 de euro
Pentru ca intervențiile să poată avea loc, familia trebuie să strângă încă 129.000 de euro. Este o sumă considerabilă, dar fiecare donație poate contribui la apropierea de obiectiv și la șansa Ralucăi de a trăi mai ușor momentele simple ale copilăriei.
Sindicatul Europol face apel la cei care pot să sprijine familia printr-o contribuție, indiferent de valoare. Cei care nu pot dona sunt încurajați să distribuie povestea fetiței, astfel încât aceasta să ajungă la cât mai mulți oameni.
Cum poate fi ajutată Raluca
Transfer bancar – lei (RON)
Beneficiar: Buțan Maria Andreea
IBAN: RO80BTRLRONCRT0541420401
Transfer bancar – euro (EUR)
Beneficiar: Buțan Maria Andreea
IBAN: RO30BTRLEURCRT0541420401
Revolut
Beneficiar: Buțan Maria Andreea
Cont RON/EUR/USD: RO84REVO0000158677003496
SWIFT/BIC: REVOROBB
Telefon: +40 770 720 589
Revtag: @andreemofn
PayPal: iliescuandreea1991@gmail.com
„Uneori, cele mai mari schimbări încep cu un gest mic”, transmite Sindicatul Europol, invitând publicul să fie alături de Raluca și familia sa. (Paul D.).
CURTEA DE CONTURI CONFIRMĂ: BINGO–ROSAL (“BINGO PENAL”) A JEFUIT CETĂȚENII DIN PRAHOVA! INCISIV DE PRAHOVA – SINGURUL ZIAR CARE A DEZVĂLUIT, ÎN EXCLUSIVITATE, FURTUL CELOR 65.000 DE BUNURI DE RETUR! (DOCUMENTE)
INCISIV DE PRAHOVA LOVESTE DIN NOU: CURTEA DE CONTURI NE DA DREPTATE! SINGURUL ZIAR CARE A ARĂTAT, ÎN EXCLUSIVITATE, CUM...
Arhitectura dezmatului (II). Urbanism cu scaunul în valiză: Raduna are hotărâre definitivă, Pandele și Polițeanu au de dat explicații
Primăria a proiectat îndepărtarea. Instanța i-a prăbușit construcția pe procedură Cronica unui abuz administrativ la Ploiești a ajuns în punctul...
Strict secret: cum își ascund șefii M.A.I. abuzurile sub ștampilă
Polițistul care n-a avut voie să-și vadă propriul dosar În România anului 2026, ai voie să aperi legea, dar nu...
Camere, tăcere și confidențialitate la kilogram: cum își filmează MAI polițiștii, iar ANSPDCP se uită în altă parte
În aproape patru ani, Ministerul Afacerilor Interne și inspectoratele din subordine au transformat camerele de supraveghere în instrument de control...
M.A.I. – „Strict secret”: cum îți pierzi uniforma cu o notă pe care n-ai voie s-o vezi, dar trebuie s-o respecți
În România, poți fi dat afară din Poliție pentru ce-ai spus la televizor și pe site-ul sindicatului, în timp ce...
I.P.J. Prahova – „Boala Alzheimer” în uniformă (Episodul 6). Burlan Marius-Daniel – ecoul care minte în loc să clarifice
I.P.J. Prahova – Memoria de serviciu: funcționează numai în interesul echipajului Episodul 6. Burlan Marius-Daniel – ecoul cu antet și...
Protejat: I.P.J. Prahova, „filiala” Băicoi (III): Cum se spală imaginea, se bat oameni și se servesc combinații în oraș
Nu există niciun rezumat deoarece acesta este un articol protejat.
Cursanți pe banii lor, șefi pe banii statului. Cum a inventat M.A.I. „alocarea anterioară” ca să nu-și trimită polițiștii acasă, dar să-i trimită sigur în instanță
Bilet doar dus: spre curs, nu și spre casă Cine a spus că drumul spre „perfecționare profesională” e greu, n-a...
I.P.J. Prahova – „Doamna Treabă Mare” își caută turnătorii: SRPCIV Prahova, de la permise la normă la vânătoare de „dușmani ai poporului”
Vânătoare de „șopârle”: după scandal, nu se caută vinovații, ci sursele ziarului Ca urmare a articolului de investigație publicat de...
Concediu pe hard mode: polițistul la șanț, sporul la sertar, iar IPJ-ul la bătut câmpii
Curtea de Apel Târgu Mureș: „IPJ Bihor, luați loc, nota 4. Refaceți indemnizațiile!” Curtea de Apel Târgu Mureș a dat...
Dosarul Antigrindină – Partea a XV‑a – Cum a devenit hârtia scut balistic pentru iodură. Minciunile oficiale ale „Mafiei Antigrindină”, sub protecția Gărzii de Mediu și a APM Prahova. Documente!
Investigație proprie realizată în exclusivitate de ziarul de investigații Incisiv de Prahova. În România, iodura de argint nu cade doar...
I.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 5). Dumitrache & Stanciu – corul „așa zice șefu’, așa declar și eu
După ce i-am trecut prin bisturiu pe: Picior Florin-Alexandru – agentul-spray prins de propriul body-cam, Mataiche Marian – Rambo de...
IPJ Prahova, „filiala” Băicoi (II). Comandanta care urlă la victime: Elena-Laura Bulei, șefa Poliției Băicoi cu gura mai mare decât legea
Grădinița de cadre – ediția Baicoi: bătaie, botezuri și băi de „apă vie” la Poliția lui Pinochio & prietenii (aici)...
I.P.J. Prahova? MITREA, „DOAMNA TREABA MARE”, LA COMANDĂ: CUM SE FABRICĂ HAOSUL LA SRPCIV PRAHOVA
SRPCIV Prahova, structură care ar trebui să fie un pilon al siguranței rutiere, funcționează, potrivit relatărilor interne și investigatiilor Incisiv...
I.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 4). Achim Petronel – șeful care ține lacătul pe ușa legii
După ce i-am așezat pe masa de disecție pe: agentul-spray Picior Florin-Alexandru (Episodul 2), „Rambo” de serviciu Mataiche Marian (Episodul...
-
Exclusivacum 4 zile
I.P.J. Prahova? MITREA, „DOAMNA TREABA MARE”, LA COMANDĂ: CUM SE FABRICĂ HAOSUL LA SRPCIV PRAHOVA
-
Exclusivacum 4 zile
IPJ Prahova, „filiala” Băicoi (II). Comandanta care urlă la victime: Elena-Laura Bulei, șefa Poliției Băicoi cu gura mai mare decât legea
-
Exclusivacum 2 zile
Protejat: I.P.J. Prahova, „filiala” Băicoi (III): Cum se spală imaginea, se bat oameni și se servesc combinații în oraș
-
Exclusivacum 4 zile
I.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 5). Dumitrache & Stanciu – corul „așa zice șefu’, așa declar și eu
-
Exclusivacum 4 zile
Dosarul Antigrindină – Partea a XV‑a – Cum a devenit hârtia scut balistic pentru iodură. Minciunile oficiale ale „Mafiei Antigrindină”, sub protecția Gărzii de Mediu și a APM Prahova. Documente!
-
Exclusivacum 2 zile
I.P.J. Prahova – „Doamna Treabă Mare” își caută turnătorii: SRPCIV Prahova, de la permise la normă la vânătoare de „dușmani ai poporului”
-
Exclusivacum o zi
CURTEA DE CONTURI CONFIRMĂ: BINGO–ROSAL (“BINGO PENAL”) A JEFUIT CETĂȚENII DIN PRAHOVA! INCISIV DE PRAHOVA – SINGURUL ZIAR CARE A DEZVĂLUIT, ÎN EXCLUSIVITATE, FURTUL CELOR 65.000 DE BUNURI DE RETUR! (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum o zi
Arhitectura dezmatului (II). Urbanism cu scaunul în valiză: Raduna are hotărâre definitivă, Pandele și Polițeanu au de dat explicații