Featured
Principalele motive pentru care plătim o energie mai scumpă sunt schimbările climatice, pandemia şi războiul din Ucraina
Preşedintele Centrului Român al Energiei spune că tranziţia la energie regenarabilă va dura, iar până când aceasta va deveni eficientă din punct de vedere al costurilor, va trebui să scoatem mai mulţi bani din buzunar pentru facturi.
Corneliu Bodea avertizează că această trecere la energie regenerabilă va depinde de gradul de acceptare al populaţiei, deoarece presupune costuri sociale, iar măsurile de tranziţie trebuie să ţină cont de acest aspect.
Preşedintele Centrului Român al Energiei mai spune că România are încă resurse energetice proprii semnificative, dar subliniază că ele trebuie puse dispoziţia partenerilor din Europa şi atrage atenţia că independenţa energetică este un obiectiv greşit în contextul actual, fiind mai degrabă vorba despre securitatea energetică a ţării.
Redăm principalele declaraţii ale preşedintelui Centrului Român al Energiei, Corneliu Bodea, sâmbătă seara, la emisiunea InSecuritate, de la Aleph News:
Corneliu Bodea: Cu siguranţă exista o criză a energiei de dinainte şi aş califica această criză pe trei paliere. Unul este al luptei împotriva schimbărilor climatice. Noi aveam o luptă pe care România a început deja să o resimtă înainte de apariţia pandemiei şi a războiului, o luptă de a identifica surse de producere a energiei care să fie prietenoase cu mediul, dar, aşa cum toată lumea constată, din păcate, simţim pe propria piele, schimbările climatice sunt o realitate şi ne afectează pe noi toţi şi economia mondială. De aceea principalul motiv care a alimentat creşterea preţurilor, în general global, dar preponderent pe România, a fost acela al alinierii la obiectivele de luptă împotriva schimbărilor climatice.
„Nu există o soluţie miraculoasă şi trebuie să fim pregătiţi de perturbări economice”
Corneliu Bodea: Al doilea palier este cel al pandemiei. Pandemia a contribuit substanţial la această criză, la exacerbarea creşterii preţurilor la energie prin aceea că a introdus o scădere nepregătită a consumului în perioadele de reducere a activităţii economice lucru ce a generat o problemă în ceea ce înseamnă alinierea între producţie şi consum. Desigur că aceste lucruri au acţionat diferit. Diferit în ceea ce înseamnă energia eletrică, petrolul sau gazul. Dar dacă vorbim de energie în general, pe de o parte, oprirea bruscă, nepregătită a consumului sau încetinirea consumului, pe de altă parte revenirea neaşteptat de rapidă la nivelurile de consum anterior, unii chiar au prevăzut-o, dar majoritatea au fost circumspecţi, a făcut ca, într-un anume moment, cererea de energie să-şi revină mult mai repede decât a putut să urmeze producţia. Motiv care a dus la această creştere în perioada de sfârşit a anului 2021, lucru care era anterior războiului din Ucraina.
Corneliu Bodea: Desigur că, pe lângă cele două paliere a intervenit al treilea, şi anume agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, un război care are o componentă energetică extrem de complexă. (…) Cu siguranţă nu există o soluţie miraculoasă la aceste probleme şi trebuie să fim pregătiţi de perturbări în general economice, în particular, în energie şi în perioada următoare.
Corneliu Bodea: Lupta împotriva schimbărilor climatice are la bază identificarea unor surse noi de energie, îndepărtarea de resursele şi combustibilii fosili. Motiv pentru care, chiar dacă aceste surse se vor dovedi într-un final mai puţin costisitoare, mai eficiente, decât utilizarea combustibililor fosili, în această etapă în care noi trebuie să investim extrem de mult, să facem această tranziţie de la energia bazată pe combustibili fosili la energie regenerabilă, pentru a acoperi volumul de investiţii în această tranziţie este nevoie să plătim o energie mai scumpă. (…) Asta va însemna că va trebui să trăim cu o energie mai scumpă, cel puţin o perioadă bună de timp, eu estimez că cel puţin 15 ani de acum încolo, până la un moment în care vom găsi un alt echilibru. Noi, printr-o obişnuinţă care nu s-a dovedit a fi neapărat bună pentru noi, am învăţat să consumăm energie poate într-un mod ineficient, să consumăm energie fără să avem grijă de economisirea acesteia.
“Rusia a avut o strategie în care dependenţa de rutele de transport aflate pe teritoriul Ucrainei era extrem de mare”
Corneliu Bodea: Mare parte din conflictele armate din lume şi chiar confruntările care nu ajung în forma asta au legătură în general cu resursele şi în mod special cu resursele energetice. Tocmai de aceea criza pe care o traversăm acum are implicaţii extrem de profunde pentru că economia noastră este bazată esenţial pe utilizarea într-un anumit mod a energiei. Rusia a avut o strategie în care dependenţa de rutele de transport aflate pe teritoriul Ucrainei era extrem de mare. Practic, peste 60-70% din exportul Rusiei depindea de trasee care traversau Ucraina. Tocmai de aceea, pentru Rusia era extrem de important să deţină controlul politic în Ucraina. În momentul în care Rusia a început să piardă acest control sau a prevăzut că în viitor urmează să piardă acest control a început să-şi creeze rute alternative. Şi aici vorbim de două rute majore Nordstream 1 şi 2, două conducte care legau direct Germania, care era unul dintre cei mai mari consumatori de gaz şi ruta prin Marea Neagră către Turcia, Turkstream.
Corneliu Bodea: Poate ceea ce UE nu a estimat corect sau dacă a făcut-o nu e evident ce a făcut pentru a preîntâmpina această situaţie a fost momentul în care Rusia a început să-şi crească capacitatea de export şi de interconectare cu China. Prin două conducte care, azi, una traversează prin estul Mongoliei, cealaltă prin vestul Mongoliei, alimentează cu gaz China. Aceasta creează o alternativă Rusiei. Această alternativă face posibil ca Rusia să-şi permită economic să reducă cantitatea de gaze. Pe măsură ce timpul trece, Rusia îşi diversifică exportul către alte zone decât UE şi devine din ce în ce mai periculos fenomenul de reducere a exporturilor către UE, ceea ce pune UE… trebuie să fim sinceri, cu toate declaraţiile politice optimiste, într-un moment extrem de delicat şi estimarea mea este că nu poate să facă faţă econmic şi social la o întrerupere totală a importului de gaz. Dar să nu uităm că nu este vorba numai despre gaz, ci despre petrol şi
„România este avantajată în comparaţie cu alte state din regiune”
Corneliu Bodea: România este avantajată în comparaţie cu alte state din regiune, din restul UE prin faptul că deţinem încă resurse semnificative. Desigur că aceste resurse trebuie să le punem la dispoziţia partenerilor din Europa şi nu numai, şi aici va trebui pe de o parte să ne asumăm angajamentele luate şi să avem grijă de interesul naţional. (…) Este un obiectiv greşit independenţa energetică în contextul în care ne aflăm astăzi. Am observat declaraţiile din ultimul timp al unor oficiali români legat de acest obiectiv de independenţă energetică şi eu cred că este probabil prost explicat pentru că mă îndoiesc că aceasta este ceea ce vor să transmită de fapt. România se află în UE şi a semnat angajamente ferme din multe puncte de vedere. Ideea conform căreia noi am fi independenţi energetic presupune faptul că noi am produce energie suficientă, cel puţin cât să consumăm noi, în interiorul României. Realitatea economică din UE nu sprijină astfel de obiective deoarece ideea este aceea de a fi dependenţi energetic şi aş spune că obiectivul ar trebuie să fie acela al securităţii energetice mai degrabă decât al independenţei deoarece independenţa ar însemn că noi am reţine pentru consumul României resursele energetice fără să avem respect pentru piaţa liberă.
Corneliu Bodea: Este greşit să avem această abordare, să considerăm că resursele noastre sunt naţionale şi am putea să introducem reguli ca acestea să nu potă fi pusă în niciun fel într-un circuit economic. Ar fi contraproducţiv şi riscant în acelaşi timp pentru că am putea ca la anumite categorii de resurse să fim mai scumpi decât alţii ceea ce ar fi o lipsă de eficienţă economică a României, pe de o parte. Pe de altă parte, noi nu vom putea să ne atingem obiectivele asumate de ţinte de energie regenerabilă, de eficienţă energetică fără a beneficia de investiţii care au legătură cu bani europeni alocaţi de UE prin PNRR sau prin alte programe sau cu bani privaţi care vin din investiţii străine.
Corneliu Bodea: Ceea ce este discutabil în acest moment sunt exact regulile pieţei pentru că, în mod normal, nu ar trebui să abordăm astfel de teme pentru că ar fi un răspuns extrem de simplu: există o piaţă liberă, cerere şi ofertă. Desigur că atunci când vorbim de energie, mai ales de energie electrică, există nişte restricţii cu caracter tehnic care fac ca piaţa liberă să funcţioneze discutabil sau cu limite. Este şi motivul pentru care se vorbeşte atât de mult despre cât de potrivit este modelul de piaţă pentru întreaga UE pentru mai multe lucruri, inclusiv lupta împotriva schimbărilor climatice. Dar, altfel vorbind, piaţa liberă rezolvă aceste probleme.
Corneliu Bodea: Noi ne aflăm însă într-o situaţie de criză. Desigur că într-o astfel de situaţie de criză, în care unul dintre principalii furnizori de resursă energetică poate întrerupe furnizarea acesteia, atunci trebuie să ne gândim la situaţii care depăşesc regulile pieţei. Tocmai de aceea la nivelul UE este organizat un task force care are ca obiectiv reducerea dependenţei de importurile energetice din Federaţia Rusă, iar pe termen scurt, de a se asigura că toate statele membre ale UE, dar nu numai, pentru că interconectarea energetică depăşeşte graniţa UE, vor avea sificiente resurse pentru a face faţă iernii care urmează.
„Schimbările climatice sunt în acest moment principalul risc la existenţa omenirii”
Corneliu Bodea: Este bine să luptăm împotriva schimbărilor climatice. Schimbările climatice sunt în acest moment principalul risc la existenţa omenirii pe de o parte, pe de altă parte cred că scăderea dependenţei de Federaţia Rusă este un obiectiv corect pe termen mediu şi lung. Sunt convins că, pe de o parte inventivitatea, creativitatea şi tehnologia vestică să spunem, pentru că este vorba aici atât de cea vest europeană, central europeană, cât şi de cea nord europeană, vor găsi resursele financiare şi tehnologice pentru a face, probabil în următorii 10 -15 ani, acest pas decisiv.
Corneliu Bodea: Va fi o tranziţie în primul rând dureroasă şi, dacă e să găsesc o piedică majoră, aceea este gradul de acceptare al populaţiei pentru că toată această tranziţie va costa. Asta va însemna că resursele utilizate nu vor fi neapărat ieftine şi trebuie să ne asigurăm că facem această tranziţie într-un ritm care este acceptabil la nivelul populaţiei pentru că altminteri eu, personal, consider că acesta este obiectivul, nici măcar ascuns al agresiunii lui Putin: stimularea neliniştii sociale, a unor evenimente care poate să destabilizeze ţările democratice şi, de ce nu, chiar să aducă la putere partide extremiste, partide care ar putea să schimbe această orientare politică care merge departe de Federaţia Rusă.
Corneliu Bodea: Şi, această oportunitate, extrem de importantă de a instala reactoare modulare, reactoare mici, există deja o locaţie aleasă, la Doiceşti, este o idee bună. Desigur există puţină controversă în legătură cu cât de încercată sau dovedită este această tehnologie. Eu am încredere, de altfel, aceste reactoare sunt în uz comercial, nu sunt o noutate. Ele sunt utilizate în regim militar de mulţi ani, e o tehnologie bună, stabilă, care ar putea să-i mai ia din zâmbet lui Putin, precum şi tranziţia în general spre energia regenerabilă o să-i anuleze din optimism.
„Mersul spre energie regenerabilă va fi grăbit, nu încetinit”
Corneliu Bodea: Zâmbetul lui Putin va trece repede pentru că, deşi UE, pentru situaţii de urgenţă, pe termen scurt, s-a întors într-adevăr la a utiliza combustibili fosili, mersul spre energie regenerabilă va fi grăbit, nu încetinit. În consecinţă, este o problemă de un an, doi, poate de trei, în care va trebui, probabil, să creştem puţin dependenţa de combustibilii fosili, nu să o scădem, dar această direcţie este, după părerea mea, fără întoarcere.
Corneliu Bodea: Sunt două lucruri pe care le pot face oamenii şi companiile. În primul rând şi cel mai important este să devină eficienţi, să reducă consumul, să economisească, să devină eficienţi energetic. O pot face pur şi simplu având grijă să închizi luminile în casă, să reduci temperatura iarna, să nu porneşti atât de des aerul condiţionat, să utilizezi aparatura electrică din casă într-un mod eficient. Deci, este pe de o parte un obiectiv personal, pe care ar trebui să-l aibă fiecare pentru a-şi reduce expunerea faţă de costurile crescânde ale energiei, pe de altă parte, este un obiectiv general la care ar trebui toată lumea să adere, acela de a reduce dependenţa de importurile ruseşti sau reducerea cererii de energie. În al doilea rând, pot instala surse de generare de energie, pe programele finanţate de stat sau, pur şi simplu, prin investiţie proprie, pentru a deveni prosumator, adică un consumator care şi produce energie.
“Pe termen scurt preţurile nu au motive să scadă, şi anul viitor rămâne mari”
Corneliu Bodea: În acest moment, practic toată România, atât la gaz, cât şi la energie electrică, cu excepţia marilor consumatori, preţurile sunt plafonate şi sprijinite de stat. Această schemă de suport este extrem de generoasă, eu o calific ca fiind cea mai generoasă din UE în acest moment şi am dubii că statul va putea, pe termen mediu măcar, inclusiv anul viitor să suporte acest nivel. De aceea este previzibil că, încet, încet, statul va reduce acest suport, şi de aceea economia în general, companiile, dar şi persoanele fizice vor fi expuse la preţuri din ce în ce mai mari. În acest moment preţurile sunt plafonate, dar cu preţul unui suport din partea bugetului statului pe care eu îl estimez la peste 50 de miliarde lei în cursul unui an, poate chiar 60 de miliarde de lei. Ceea ce înseamnă o sumă enormă.
Corneliu Bodea: În consecinţă, trebuie să ne aşteptăm, pe de o parte, la faptul că pe termen scurt preţurile acestea nu au motive să scadă, şi-atunci anul viitor preţurile la energie vor rămâne mari, poate chiar mai mari dacă acest conflict energetic cu Federaţia Rusă se va înrăutăţi, reducând în continuare livrările, şi suportul statului, pe măsură ce va trece timpul va scădea. În consecinţă, populaţia, dar şi companiile vor fi expuse la preţuri din ce în ce mai mari (…) Nu ne vom întoarce la ceea ce a fost anterior pandemiei. (…) Aş prefera ca armatele lumii să dispară, omenirea să nu aibă nevoie de armate, asta ar fi idealul. Cred că pentru a trece la un transport independent de combustibilii fosili avem nevoie de circa 20 de ani şi sunt sigur că acest lucru se va întâmpla în acest interval. (Gabriela Antoniu).
Sursă foto: Mediafax
Exclusiv
Furtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene
România, primul cobai electoral aruncat sub roțile algoritmilor
În decembrie 2024, România a intrat în istoria politică mondială nu printr-o reformă curajoasă și nici printr-un lider vizionar, ci printr-un spectacol grotesc: Curtea Constituțională a anulat integral primul tur al alegerilor prezidențiale. Motivul oficial: TikTok s-a transformat, potrivit autorităților, în armă de manipulare hibridă în favoarea candidatului suveranist Călin Georgescu.
Nu mitinguri fraudate, nu saci de voturi dispăruți, nu buletine tipărite în garaj. Nu. Algoritmi, boți și „actori ostili externi”.
Democrația românească nu ar fi căzut la urne, ci în feed-ul de TikTok.
Documentele declasificate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și rapoartele SRI, SIE, STS au completat tabloul oficial: mecanismele de moderare ale TikTok au eșuat în a marca și trata corect conținutul electoral, permițând o amplificare artificială, disproporționată, a unui singur candidat în raport cu restul.
Întrebarea care arde însă dincolo de comunicate și rapoarte este simplă:
Când aperi democrația și când, de fapt, o confisți în numele „securității naționale” și al „integrității procesului electoral”?
Bruxelles-ul moralist: „Vă protejăm de voi înșivă, prin algoritmi curați”
Versiunea oficială de la București și Bruxelles este bine împachetată: România ar fi fost victima unei operațiuni hibride, iar statul – ghidat de lumina regulamentelor europene și a Actului privind Serviciile Digitale (DSA) – ar fi intervenit eroic.
Pe limbaj de pamflet, rețeta arată așa:
– algoritmul devine noul bau-bau;
– DSA devine noua bâtă de „igienizare a discursului”;
– iar cetățeanul este considerat prea slab pentru a discerne singur, deci trebuie „protejat” prin ștergeri, limitări, etichetări și, la nevoie, prin anularea votului.
Așa se naște doctrina de „democrație defensivă”: dacă nu iese cine trebuie, înseamnă că au greșit algoritmii, nu partidele.
Washington-ul nervos: Congresul descoperă „exportul de cenzură” made in UE
Ceea ce părea o criză internă românească a devenit, peste ocean, probă într-un dosar mult mai mare. Sub conducerea lui Jim Jordan (R-OH), președintele Comisiei Judiciare a Camerei Reprezentanților, Congresul SUA a început să scormonească în culisele relației dintre Comisia Europeană și giganții tech.
Din scrisorile oficiale și citațiile transmise către TikTok, Meta și celelalte mari platforme online (a se vedea corespondența publicată de Comisia Judiciară a Camerei Reprezentanților), reiese, potrivit lui Jordan, că:
- companiile de tehnologie au pus la dispoziția Congresului mii de documente interne și comunicări cu Comisia Europeană și cu statele membre ale UE;
- aceste documente indică, în viziunea Comisiei Judiciare, amploarea unei campanii globale de cenzură orchestrate de Bruxelles;
- UE ar fi constrâns platformele să elimine discurs legal, să-și rescrie politicile de moderare la nivel global și să impună restricții de exprimare nu doar pentru europeni, ci și pentru utilizatorii americani;
- în loc să-și revizuiască abordarea, Comisia Europeană ar părea că își dublează eforturile de cenzură, încercând în același timp să le ascundă de public;
- până în prezent, Comisia Europeană nu a reușit să formuleze, în percepția anchetatorilor din Congres, o respingere convingătoare a dovezilor prezentate.
În acest decor, România devine cazul-șoc:
țară membră UE, alegeri anulate, rețea socială chineză, „actori ostili externi” – o combinație perfectă pentru a arăta cum se îmbină cenzura politică, geopolitica și ingineria algoritmică.
Mesajele care se autodistrug: „transparența” UE intră pe Signal și dispare
În martie 2026, ancheta Congresului SUA a făcut un salt exploziv. Au fost emise citații oficiale (subpoenas) către TikTok, Meta, Alphabet, Microsoft, OpenAI, xAI și alți giganți, după ce a apărut numele lui Prabhat Agarwal, șeful echipei de aplicare a DSA în cadrul Comisiei Europene.
Potrivit documentelor invocate public de Comisia Judiciară, Agarwal le-ar fi sugerat colegilor să folosească aplicații de mesagerie criptată cu funcții de auto-ștergere (precum Signal) atunci când se comunică dispoziții sensibile către reprezentanții platformelor online și către responsabili de la nivel național din statele membre.
Concluziile provizorii formulate de Comisia Judiciară a Congresului SUA:
- Obstrucționarea anchetei: oficiali europeni ar fi încercat să-și șteargă urmele, făcând dificilă reconstituirea presiunilor puse pe companiile tech;
- Cenzura extrateritorială: prin amenințarea cu amenzi până la 6% din cifra de afaceri globală, DSA devine, din perspectiva Congresului, o ghilotină financiară care împinge platformele să limiteze discursul politic inclusiv pentru utilizatorii americani, ocolind Primul Amendament.
Pe scurt: reglementăm în numele „transparenței”, dar vorbim pe canale care își șterg singure memoria. Iar România este primul loc unde efectele acestui dans opac se văd direct în urne.
România, prinsă la mijloc între două dogme care nu se suportă
Dincolo de jargonul juridic, conflictul este de fapt unul între două dogme politice ireconciliabile:
- Dogma Bruxelles-ului: „Democrația trebuie apărată, dacă e nevoie, chiar de deciziile propriilor cetățeni, cu ajutorul experților, al regulatorilor și al algoritmilor controlați.”
- Dogma Washington-ului (aripa Jordan): „Libertatea de exprimare este aproape absolută; cine controlează moderarea și penalizează discursul face cenzură politică, nu protecție democratică.”
Cazul alegerilor din România este transformat în afiș de campanie pentru ambele tabere:
- Pentru Comisia Europeană și autoritățile de la București, România devine demonstrația practică a faptului că, fără intervenție fermă, algoritmii și campaniile obscure pot deturna votul.
- Pentru Congresul SUA, România este proba vie că, sub pretextul „combaterii dezinformării”, un aparat birocratic poate legitima anularea votului popular atunci când rezultatul nu convine.
Utilizatorul român, captiv într-o bulă filtrată, cu buletin și buletin de vot
Pentru România, efectele se simt pe trei niveluri majore:
- Credibilitate instituțională: Rapoartele serviciilor secrete și decizia Curții Constituționale se află sub lupa unei investigații externe. Dacă ancheta Congresului SUA va sugera că deciziile de moderare ale TikTok au fost influențate sau deturnate de canale neoficiale ale unor oficiali europeni, legitimitatea anulării alegerilor riscă să se prăbușească, transformând „apărarea democrației” în abuz transnațional de putere.
- Subordonare tehnologică: Platformele sociale aplică deja setări și filtre speciale pentru spațiul european. Utilizatorul român riscă să trăiască într-o bulă informațională puternic filtrată, în care ceea ce nu trece de grila reglementatorilor nu mai apare în feed – nu pentru că nu există, ci pentru că a fost etichetat ca „risc”, „dezinformare”, „conținut problematic”.
- Precedent electoral periculos: Reluarea alegerilor deschide o cutie a Pandorei. De acum înainte, de fiecare dată când un candidat „neconvenabil” obține o victorie organică prin canale alternative, narațiunea „interferenței algoritmice” poate fi scoasă din sertar pentru a cere invalidarea rezultatului.
Cine stăpânește algoritmul, stăpânește democrația
Anularea alegerilor din România nu este un accident izolat, ci primul mare seism produs de coliziunea dintre:
- legile statelor naționale,
- regulamentele Uniunii Europene,
- algoritmii platformelor globale,
- și ambițiile politice de la Washington și Bruxelles.
În timp ce Bruxelles-ul invocă „securitatea națională” și „integritatea alegerilor”, Washington-ul acuză apariția unui aparat global de cenzură. La mijloc rămâne cetățeanul român – primul alegător dintr-o democrație declarată matură căruia i s-a spus, practic:
„Votul tău e valabil… până când algoritmii și birocrații decid că nu mai este.”
Cenzura nu mai poartă uniformă, nu mai închide tipografii și nu mai confiscă ziare de pe tarabe. Cenzura de azi vine cu logo de platformă, interfață prietenoasă, politici de „siguranță”, mesaje criptate care se auto-șterg și, la final, cu puterea de a reseta urnele.
2026-03-16-jdj-to-meta-zuckerberg-re-preservation 2026-03-16-jdj-to-tiktok-custodian-of-records-re-preservation
Tabel sintetic: Războiul narativelor pe spinarea României
| Aspect | Bruxelles și București – „Democrație defensivă” | Congresul SUA (Jim Jordan & co.) – „Libertate vs. cenzură” |
|---|---|---|
| Interpretarea cazului România | Protecție a securității naționale și a integrității alegerilor | Exemplu de abuz de reglementare și anulare a votului sub pretext digital |
| Rolul DSA | Cadru legitim de transparență și responsabilizare a platformelor | Pârghie de șantaj financiar și export de cenzură la nivel global |
| Rolul TikTok și al platformelor | Vinovate de încălcarea normelor electorale și de amplificare nejustă a unui candidat | Victime ale presiunii politice a UE, forțate să limiteze discurs legal |
| Algoritmii | Vector de dezinformare și risc de securitate ce trebuie controlați | Pretext comod pentru intervenții politice și control asupra opoziției |
| Anularea alegerilor | Măsură „excepțională, dar necesară” pentru a salva democrația | Semn de capturare a procesului electoral de către birocrați și regulatorii UE |
| Poziția României | Stat „protejat” în războiul informațional | Cobai într-un experiment de cenzură transnațională |
| Mesaj către cetățean | „Te apărăm de manipulare, ai încredere în instituții și în reguli stricte” | „Ți-au anulat votul în numele unei corectitudini algoritmice foarte discutabile” |
(Cristina T.).
Exclusiv
O nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”
Când arestul devine risc profesional: „Diamantul” sună alarma la IPJ Sibiu
Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a ajuns să facă ceea ce instituția ar fi trebuit să facă din oficiu: să sesizeze încălcarea normelor de securitate și sănătate în muncă la Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al IPJ Sibiu.
Acolo unde, pe hârtie, ar trebui să existe „condiții optime de lucru pentru personalul MAI”, în realitate polițiștii își desfășoară activitatea zilnic într-un mediu care le pune în pericol sănătatea și siguranța. Nu vorbim despre mofturi, ci despre un amestec de neglijență, indiferență și dispreț față de cei care duc, efectiv, greul muncii de zi cu zi.
O adresă și un dosar: așa arată „grija” sistemului față de propriii oameni

Demersul sindicatului nu a putut fi îngropat sub preș. Prin adresa nr. 915163/2026, Direcția Control Intern a Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) comunică faptul că, în urma sesizărilor formulate de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”, conducerea IPJ Sibiu a dispus declanșarea cercetării prealabile privind respectarea obligațiilor legale la Centrul de Reținere și Arestare Preventivă.
Tradus din birocrată în română: după ce polițiștii au tras semnalul de alarmă prin sindicat, IPJ Sibiu s-a văzut obligat să mimeze, deocamdată, trezirea. S-a descoperit, brusc, că poate ar trebui verificat dacă nu cumva normele de securitate și sănătate în muncă sunt călcate în picioare chiar acolo unde polițiștii își riscă sănătatea.
Condițiile de muncă ale polițistului nu sunt moft: dar sistemul le tratează ca pe o glumă proastă
„Diamantul” repetă răspicat un adevăr care, în mod normal, ar trebui să fie banal: condițiile de muncă ale polițistului nu sunt un moft, ci o obligație a instituției.
Realitatea însă arată altfel:
– polițistul e bun la intervenții, la reținerea infractorilor, la asumat riscuri;
– dar când vine vorba de aer respirabil, spații sigure, igienă și respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, brusc totul devine „vedem”, „analizăm”, „cercetăm prealabil”.
Acolo unde condițiile sunt încălcate, sindicatul este obligat să facă ceea ce ar trebui să fie reflex instituțional: să sesizeze, să insiste și să urmărească până la capăt. Fără presiunea sindicatelor, multe „centre de reținere” ar rămâne, liniștite, centre de risc maxim pentru propriii polițiști.
Vocea din teren versus zidul de beton din birouri: cine chiar apără polițistul?
Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” își exprimă deschis recunoștința față de colegii care au semnalat situațiile de la Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al IPJ Sibiu. Ei sunt cei care văd zilnic realitatea: infiltrații, igrasie, instalații precare, spații improprii, norme de securitate și sănătate în muncă tratate ca niște recomandări opționale.
„Sunteți vocea din teren, iar noi vă suntem scutul” – transmite sindicatul. O frază care sună frumos, dar care, din păcate, spune și altceva: fără vocea din teren și fără „scutul” sindical, instituția i-ar lăsa pe polițiști exact unde sunt acum – între pereți care crapă și rapoarte care mint.
Scut sindical, armură de hârtie instituțională: cât valorează o viață de polițist într-un centru de arest?
Faptul că a fost nevoie de sesizarea Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul” și de o adresă oficială a Direcției Control Intern, cu număr de înregistrare și formulări seci, arată cât de puțin contează, în practică, sănătatea și siguranța polițistului.
Instituția funcționează după principiul:
– până nu există sesizare, „nu știm”;
– până nu există scandal, „nu e problemă”;
– până nu se cer hârtii, „merge și-așa”.
Iar când, în sfârșit, se mișcă ceva, totul începe cu „cercetare prealabilă”, nu cu „remediere imediată”.
Până când normele de securitate și sănătate în muncă vor fi aplicate pentru polițiști cu aceeași strictețe cu care sunt aplicate legea și regulamentele pentru cetățeni, rămâne valabilă formula amar de exactă a „Diamantului”:
polițiștii sunt vocea din teren, sindicatul le este scutul.
Instituția, în schimb, prea des rămâne doar un zid rece, pe care se lipește o adresă cu număr și semnătură. (Cristina T.).
Exclusiv
O frână de mână trasă la Palatul Victoria: instanța transformă „marea reformă a salarizării” în spectacol cu martori asistenți
Consultarea publică „la mișto” este oprită cu acte în regulă
Consultarea publică pe Legea salarizării a fost suspendată de instanță, dezvăluie Sindicatul Europol. În mai puțin de patru zile de la momentul în care ministrul interimar al muncii a aruncat în „transparență decizională” proiectul noii Legi a salarizării – la solicitarea Președintelui României, ca să se bifeze frumos și la capitolul „implicarea Cotrocenilor” – Guvernul a ajuns în postura penibilă de a fi redus la rangul de „martor asistent” în propriul circ legislativ.
Executivul, care se visa mare reformator al sistemului bugetar, a ajuns să privească de pe tușă cum instanța îi scoate siguranțele de la panoul de comandă chiar pe tema de care se lăuda mai tare: „noua Lege a salarizării”.
Curtea de apel București trage cablul din priză: consultarea este suspendată oficial
Totul a pornit de la o acțiune în instanță introdusă de Federația Sanitar, care a decis să nu mai înghită „consultarea publică” făcută în stil „repede, prost și pe tăcute”. Ca urmare a acestei acțiuni, Curtea de apel București a emis o ordonanță președințială prin care:
- suspendă procedura de consultare publică a proiectului Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice;
- stabilește că măsura produce efecte până la soluționarea cauzei pe fond.
Cu alte cuvinte, tot mecanismul de consultare publică, așa cum a fost el șmecherește pus în mișcare de Guvern, a fost pus pe pauză, cu ștampilă de instanță. Nu s-a mai mers pe clasicul „lasă, că merge și-așa”, ci pe „stop, vedem întâi dacă e legal ce încercați să vindeți drept reformă”.
Guvernul primește lecția de bază: nu reformezi bugetarii călcând legea în picioare
În funcție de modul în care va fi soluționată cauza pe fond, Guvernul României riscă să primească, negru pe alb, un mesaj pe care nici cel mai talentat consilier de imagine nu-l poate parfuma:
- nu poți pretinde că reformezi sistemul bugetar ignorând legea;
- nu poți mima consultarea publică bifând niște proceduri formale;
- nu poți impune decizii cu impact asupra a sute de mii de angajați din sectorul public fără un dialog real.
După cum subliniază Sindicatul Europol, orice reformă serioasă trebuie:
- construită transparent;
- făcută cu respectarea cadrului legal;
- bazată pe un dialog real cu organizațiile sindicale, nu pe simulări administrative și consultări de fațadă, puse pe site cât să treacă de ochiul neavizat.
Spectacolul de „democrație de carton”, în care Guvernul întreabă de formă și decide de fapt, a ajuns în fața instanței, iar instanța a decis să dea cu decorul de pereți până se lămurește dacă piesa respectă sau nu legea.
„Marea reformă” parcată la dosar: întregul traseu al legii este în aer
Ca efect direct al ordonanței președințiale emise de Curtea de apel București, întregul parcurs de adoptare a noii Legi a salarizării este suspendat. Proiectul care trebuia să regleze salariile personalului plătit din fonduri publice a fost trimis, elegant, la colț, să aștepte.
Decizia nu este definitivă:
- hotărârea Curții de apel București poate fi atacată cu recurs;
- termenul pentru recurs este de 5 zile de la comunicare.
Până una-alta, Guvernul nu mai poate continua, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, procedura de consultare publică pe care a încercat să o ruleze pe modul „formal, rapid și, dacă se poate, pe șest”.
De la „reformă istorică” la „martor asistent”: anatomia unei aroganțe birocratice
Situația de azi, așa cum reiese din informațiile făcute publice de Sindicatul Europol și din acțiunea Federației Sanitar, arată un Executiv care a încercat să:
- dea impresia că ascultă societatea, dar să evite dialogul real cu sindicatele;
- treacă pe repede înainte o lege cu impact uriaș asupra a sute de mii de bugetari;
- se ascundă în spatele formulei „transparență decizională”, fără să respecte spiritul ei: participarea efectivă a celor afectați.
Rezultatul: Guvernul se vede obligat să asiste, ca un figurant cu obligație de prezență, la derularea unui proces care îi verifică tocmai corectitudinea „consultării” cu care se lăuda. Din mare jucător, a devenit spectator de categorie „martor asistent”.
Justiția decide, sindicatele veghează, Guvernul așteaptă cu pixul în aer
Parcursul procesului va fi urmărit pas cu pas de organizațiile sindicale – Federația Sanitar, care a inițiat acțiunea, și Sindicatul Europol, care a dezvăluit public blocajul. Acestea anunță că vor informa în dinamică privind finalitatea cauzei, mai ales în condițiile în care decizia Curții de apel București poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Până la o soluție pe fond și până la eventuala judecare a recursului, Legea salarizării stă cu frâna trasă, iar Guvernul are o ocazie rară: să priceapă că „reforma” făcută prin mimă, prin șmecherii de calendar și prin consultări de fațadă nu trece testul unei instanțe care chiar citește legea. (Cerasela N.).
-
Exclusivacum 3 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
-
Exclusivacum 5 zileCum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară
-
Exclusivacum 4 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 4 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 3 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum 2 zile„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale
-
Exclusivacum 21 de oreHipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor



