Anchete
REVOLTA POLIȚISTILOR DE PENITENCIARE A INCEPUT LA GHERLA!
Angajații reclamă, printre altele, o complicitate a unor șefi la planificarea in serviciu cu scopul ascuns de a-i favoriza pe unii, lucru care nu este singular și nu doar la Gherla.
Apropiatii și obedienții conducerilor sunt planificați să facă sute de ore suplimentare, cu prioritate Sâmbăta si Duminica, pentru că aici este grosul, in timp ce altii , care nu pupă mâna șefilor, nu sunt planificati, iar dacă inregistrează ceva ore din planificarea normală in tură, sunt băgați in recuperări, așa ca in sistem avem niște anomalii, cunoscute până la cel mai inalt nivel, generate de unii agenti, care au stat pe la umbră toată viată, iar când ies la pensie, au pensii mai mari decât unii directori de unităti. Este o complicitate care ruinează sistemul și generează astfel de revolte ca la Gherla.
Azi la Gherla, in curând in toată țara!

Imaginea de mai sus este simbolul care ar trebui să le dea de gândit coruptilor!
Orele suplimentare, majorările de 50% in sistemul penitenciar , nu sunt elemente de recompensare si motivare a personalului ci doar elemente prin care functionează sistemul obedientei.
Incepând cu directorul general al ANP si terminând cu directorul celui mai indepartat penitenciar , toti schimbă regulile stabilite printr-un ordin de ministru, adaptându-le propriilor interese.
Cred că mare majoritate a liderilor sindicali cunosc mesajele trimise de catre dg pe grupul de whatapp al directorilor , in care le recomandă ferm sa evite să acorde majorări salariale de 50% pe doua trimestre consecutive, insă, in fapt, incepând cu directorul general, toti incalcă regula când vine vorba de interesul lor si al celor pe care ii protejeaza, fiind situatii in care cei care stabilesc regula au acordat si câte 3 trimestre consecutive si, pentru a-si ajuta protejatii, fac trafic si de prietenie pe langă cei in drept, cu recomandari despre cine să ia, sau nu, in teritoriu.
Regulile sunt doar pentru marea masă de fraieri, după cum ii apreciază ei, pentru privilegiatii, au reguli separate, ale lor.
La fel se intâmplă si in cazul orelor suplimentare: sotia, cumnatul, sotul, amanta etc, la momentul oportul sunt schimbati din functii, duși in zona in care se fac cele mai multe ore suplimentare, cu prioritare Sâmbăta si Duminica, chemati chiar si de acasă in timpul liber, chipurile pentru vasta experienta, apoi, după ce curg cele 6 luni, brusc se imbolnăvesc, pentru că unitatea au abuzat de ei si nu le-a oferit timp de odihnă pentru refacerea capacitătii de muncă, și urmeaza pensionarea, pe caz de boală.
Cei de bună credința, râmân pe metereze, muncesc dublu, ca să suplinească lipsa pensionarului anticipat, este trimis cu forta si in recuperari, iar cand vrea sa-si concediu de studii, sau de odihna, nu se poate pentru că nu sunt oameni, cei planificati sa faca ore suplimentare la greu, sunt epuizati și stau cam 3 luni in medicale ca să isi revină, cam cât este necesar pentru a fi trimis la comisia de expertiza a capacitătii de muncă.
Să nu vă ingrijorati că cei in drept să ia măsuri nu stiu. Stiu toti, de jos până sus, dar nu fac nimic pentru că se supără amanta, nepoata, sotia, fiul, cumătrul, vărul, că doar astia sunt in cauză, nu plebea.
Există o aplicatie de pontaj la care decidentii au acces oricând. Când vor o accesează, când vor să se facă că nu vad, uită de ea.
Pentru o situatie cu acordarea unui majorări salariale de 50% directorul general a disponibilizat in zona ditamai Directia Inspectie Penitenciara să verifice activitatile indicate ca lucrari de exceptie si misiuni speciale, pe zile, ore, minute, iar in alte cazuri , pentru a fi siguri că oamenii lor primesc, trimit exsive către directori, cu recomandare fermă cui si in ce trimestru să-i acorde majorare de 50%.
Gherla e doar inceputul revoltei oamenilor de bună credinta. La nivel de sistem existând o revoltă generala cu privire la modul in care se gestionează orele suplimentare si cum se acorda majorarile salariale de 50%.
” Un protest spontan, care a durat două ore, a avut loc vineri dimineață între orele 7,30-9,30 la Penitenciarul Gherla, când plutonul 2 de supraveghetori – deținuți, 50 de persoane în total, a refuzat să între în serviciu, iar întreaga conducere a instituției a fost chemată la discuții. Cei din paza perimetrului stau câte 10 – 12 ore în foișor și sunt nevoiți sa își facă necesitățile fiziologice în pungi de plastic. Nu sunt lăsați sa își ducă într-o plasa sau într-un rucsac apa și mâncare, plus hârtie igienică cu ei în postul de pază, fiind obligați să și le ducă în mână”, au relatat surse din cadrul Penitenciarului Gherla.
Supraveghetorii deținuților au mai reclamat ilegalități la planificarea celor care își fac cele 6 luni de pensie, astfel că există angajați din sectorul operativ care nu depășesc 72 de ore suplimentare intrate în plată si unii de la administrativ care au fost planificați în cele 6 luni aproape în fiecare sâmbătă și duminică în serviciu. Unul are 503 ore efectuate numai de sâmbătă și duminică și sărbători legale și unul are 380. Conform legii, își pot alege 6 luni din 5 ani pentru calculul pensiei și atunci unii își umflă sumele ca să aibă pensie mai mare, ceea ce nu este corect”, au mai spus supraveghetorii.
Sursa: https://cluj24.ro/supraveghetorii-detinutilor-de-la-penitenciarul-gherla-obligati-sa-isi-faca-necesitatile-in-pungi-refuz-de-intrare-in-serviciu-125150.html
Anchete
Dominic Fritz își află verdictul la Înalta Curte pe 18 iunie în dosarul de incompatibilitate ANI
Ultimul termen la ICCJ în procesul primarului Timișoarei
Primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, urmează să afle pe 18 iunie 2026 dacă va rămâne sau nu în funcție, în urma contestației depuse împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI), care l-a declarat în stare de incompatibilitate.
Potrivit publicației Lumea Justiției, la Înalta Curte de Casație și Justiție a avut loc vineri, 5 iunie 2026, ultimul termen în procesul în care Fritz contestă sentința Curții de Apel Timișoara, instanță care a menținut raportul ANI.
Fritz, prezent la Înalta Curte
Conform aceleiași surse, Dominic Fritz s-a prezentat personal la ICCJ, încercând să-i convingă pe judecătorii instanței supreme să îi admită recursul și să obțină o soluție favorabilă care să infirme constatările Agenției Naționale de Integritate.
Dosarul poartă numărul 699/1/2026 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Magistrații ICCJ au rămas în pronunțare
Completul de judecată format din magistrații Alexandru-Răzvan-George Popescu, Ionel Barbă și Vasile Bîcu a rămas în pronunțare, stabilind data de 18 iunie pentru anunțarea deciziei finale în acest dosar.
Hotărârea ICCJ va avea un impact direct asupra mandatului lui Dominic Fritz la Primăria Timișoara, în condițiile în care o confirmare definitivă a stării de incompatibilitate ar putea atrage pierderea funcției. (irinel I.).
Anchete
Decizie crucială la Curtea Constituțională: OUG 21/2026 privind programul SAFE și reforma administrativă a fost declarată constituțională
Într-un context politic tensionat, magistrații de la București au oferit o victorie neașteptată executivului condus de Ilie Bolojan. Hotărârea validează un pachet masiv de investiții în industria de apărare și modificări administrative profunde, respingând criticile conform cărora un guvern demis nu ar avea legitimitatea de a emite ordonanțe de urgență.
Magistrații CCR resping obiecțiile opoziției și validează pachetul de măsuri pentru securitatea Europei
Joi, 4 iunie 2026, Curtea Constituțională a României (CCR) a tranșat una dintre cele mai disputate spețe juridice ale anului. Cu o majoritate de voturi, judecătorii au respins obiecția de neconstituționalitate formulată de un grup de 53 de deputați împotriva Ordonanței de urgență nr. 21/2026. Această reglementare vizează implementarea instrumentului european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și consolidarea industriei de apărare, oferind cadrul legal pentru contracte de înarmare și achiziții publice de anvergură. Conform comunicatului oficial, instanța supremă a constatat că actul normativ respectă legea fundamentală, în ciuda suspiciunilor privind forțarea limitelor constituționale.
Argumentele Curții pentru evitarea blocajelor: Prioritatea maximizării absorbției fondurilor PNRR în anul 2026
Pentru a-și justifica decizia, Curtea a invocat necesitatea imperioasă de a evita pierderea fondurilor europene. Magistrații au stabilit că obiectivele OUG 21/2026 se subsumează unui interes public major: prevenirea blocajelor administrative într-un interval de timp limitat. În motivarea sa, CCR subliniază că sincronizarea calendarului național cu reglementările Uniunii Europene și maximizarea absorbției prin PNRR reprezintă „scopuri legitime” care justifică urgența legiferării. Mai mult, instanța a considerat că măsurile de întărire a capacității administrative la nivel local sunt esențiale pentru implementarea proiectelor de infrastructură și securitate asumate de România pentru anul 2026.
Critici dure din partea publicației Lumea Justiției privind competențele unui executiv demis
În ciuda verdictului favorabil de la Palatul Parlamentului, decizia a stârnit un val de reacții virulente în spațiul public. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, hotărârea CCR ar ignora propria jurisprudență și prevederile Codului administrativ, care restricționează dreptul unui guvern demis de a adopta ordonanțe de urgență. Publicația citată acuză Curtea că a făcut abstracție de statutul precar al cabinetului Bolojan în momentul emiterii actului normativ, generând un precedent periculos pentru separarea puterilor în stat. Criticii susțin că invocarea „urgenței” pentru a valida cheltuieli de miliarde de euro în domeniul înarmării reprezintă o deraiere de la rigorile constituționale.
Controlul parlamentar și integrarea europeană: Pilonii validării juridice a programului SAFE
Dincolo de controversele politice, CCR a punctat faptul că instituirea unui control parlamentar prin comisiile reunite asigură celeritatea necesară proiectelor din domeniul apărării, fără a diminua rolul legislativului. Decizia, care este definitivă și general obligatorie, subliniază că adaptarea legislației naționale la Regulamentul (UE) 2025/1106 este în deplin acord cu obligațiile României rezultate din procesul de integrare europeană. Astfel, drumul pentru investițiile masive în securitate rămâne deschis, sub protecția juridică oferită de magistrații constituționali, chiar dacă legitimitatea politică a demersului rămâne un subiect aprins de dezbatere. (Irinel I.).
Anchete
Justiția la terapie intensivă: Al șaptelea strigăt de disperare al CSM către un executiv „surd” la colapsul sistemului
Într-un gest de o gravitate fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat miercuri, 3 iunie 2026, cel de-al șaptelea apel de urgență din acest an către Guvernul României. Mesajul este unul de o duritate extremă: sistemul judiciar se află în pragul unui „colaps sistemic”, în timp ce puterea executivă este acuzată de politici iresponsabile care subminează statul de drept.
Conform informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, forul suprem al magistraturii somează Palatul Victoria să deblocheze imediat mecanismele de supraviețuire ale instanțelor și parchetelor. CSM solicită imperativ reluarea concursurilor de admitere în magistratură, suplimentarea schemei de grefieri și înființarea posturilor de asistent al judecătorului, măsuri vitale fără de care actul de justiție riscă să devină o simplă formalitate pe hârtie.
Hemoragia de personal: Magistratura între un deficit istoric și blocaje birocratice
Situația resurselor umane a atins cote alarmante. Din cauza blocajelor legislative impuse în ultimii doi ani, recrutarea directă a judecătorilor a fost practic anihilată. În prezent, instanțele românești se confruntă cu un vacuum de peste 800 de judecători, deficitul național apropiindu-se periculos de pragul de 16%.
Deși CSM a transmis încă din luna aprilie un memorandum pentru deblocarea concursurilor, Guvernul refuză sistematic avizarea acestuia. Această pasivitate a executivului este văzută de Consiliu ca o formă de destabilizare directă a puterii judecătorești, lăsând instanțele să lupte cu un val de dosare fără precedent, în timp ce porțile de intrare în sistem rămân ferecate.
Sufocați de dosare: România rămâne campioană la litigii, dar codașă la resurse
Statisticile prezentate în apelul CSM sunt de-a dreptul îngrijorătoare pentru orice cetățean care așteaptă dreptate în instanță. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de cauze înregistrate, volumul de muncă crescând cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cu aproximativ 2,4 milioane de dosare aflate în diverse faze procesuale, judecătorii sunt lăsați fără sprijin logistic. Deși există o nevoie acută de aproape 5.000 de grefieri, promisiunile guvernamentale din ultimii șase ani au rămas la stadiul de vorbe goale: niciun post din cele 600 asumate pentru perioada 2021-2023 nu a fost alocat în realitate. Mai mult, solicitarea pentru înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului este ignorată cu desăvârșire, deși legea prevede clar existența acestora.
Executivul vs. statul de drept: O ofensivă sistemică împotriva independenței justiției
Dincolo de criza de personal, CSM acuză Guvernul de un atac frontal asupra independenței financiare a magistraților. Noua lege a salarizării, aflată în pregătire, este privită ca un instrument de subminare a statutului magistratului, perpetuând o tendință de marginalizare a puterii judecătorești observată în ultimii doi ani.
Refuzul dialogului constructiv și lipsa de asumare instituțională a executivului transformă accesul cetățenilor la o justiție eficientă într-o iluzie. Prin acest al șaptelea apel, Consiliul Superior al Magistraturii nu cere doar posturi și bugete, ci reclamă respectarea echilibrului constituțional. Mesajul este clar: fără măsuri imediate și încetarea atacurilor legislative „iresponsabile”, justiția din România se îndreaptă rapid către un punct din care întoarcerea va fi aproape imposibilă. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zileDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum o ziPata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum o ziPermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 3 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 3 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 2 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 3 zileEXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA
-
Exclusivacum 3 zileANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp



