Administratie
Ministerul Finanţelor a supus dezbaterii publice Ordonanța de urgență privind amânarea ratelor la bănci
Actul normativ se aplică persoanelor fizice sau juridice, iar amânarea se poate face pentru cel mult 9 luni.
Ministerul Finanţelor a supus, luni, dezbaterii publice proiectul Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului privind acordarea unor facilităţi pentru creditele acordate de bănci şi instituţii financiare nebancare anumitor categorii de debitori.
Actul normativ are în vedere creşterea accelerată a preţurilor pentru produsele energetice şi, implicit, a cheltuielilor cu utilităţile înregistrate la nivel companiilor şi gospodăriilor, dar şi invazia militară a Rusiei în Ucraina.
Schimbări preconizate:
1. Moratoriul se adresează atât persoanelor juridice, cât şi persoanelor fizice afectate de această criză şi prevede posibilitatea amânării la plată pe baza solicitării adresate de debitor către creditor pe o perioadă limitată de până la 9 luni,
2. Obligaţia de plată a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi şi comisioane, acordate debitorilor de către creditori până la data de 30 aprilie 2022, se suspendă la cererea debitorului pentru o perioadă de cel mult 9 luni,
3. Pentru debitorii persoane juridice se prevede prezentarea unei declaraţii pe propria răspundere (i) privind afectarea, în sensul scăderii, cu minimum 25%, a mediei rezultatelor lunare pe ultimele 3 luni anterioare solicitării suspendării obligaţiilor de plată comparativ cu perioada similară a anului 2021.
În situaţia debitorilor care nu au o perioadă similară de raportare în anul 2021, fiind înfiinţaţi cu mai puţin de 1 an în urmă, analiza se va realiza prin raportare la media rezultatelor de la înfiinţare, (ii) privind angajamentul de a nu distribui/plăţi dividende şi de a nu acorda sau rambursa credite către acţionari pe perioada aplicării facilităţii de amânare la plată cu excepţia întreprinderilor publice aşa cum sunt definite în Ordonanţa de urgenţă nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările şi completările ulterioare (iii) şi privind faptul că nu înregistrează un nivel al activului net sub nivelul unei valori egale cu jumătate din capitalul social.
De asemenea, creditorii trebuie să se asigure că respectivii debitori nu au înregistrat incidente de plată la Centrala Incidentelor de Plăţi în legătură cu bilete la ordin sau cecuri, în ultimele 6 (şase) luni anterioare datei solicitării precum şi că nu înregistrează un nivel al activului net sub nivelul unei valori egale cu jumătate din capitalul social, potrivit situaţiilor financiare anuale la 31.12.2021.
4. Pentru debitorii persoane fizice se prevede prezentarea declaraţiei pe propria răspundere cu privire la faptul că au înregistrat o creştere cu minimum 25% a cheltuielilor medii lunare, ca urmare a creşterii preţurilor în contextul crizei actuale, în ultimele 3 luni anterioare solicitării suspendării obligaţiilor de plată comparativ cu perioada similară a anului 2021;
5. Debitorii, atât persoane fizice, cât şi persoane juridice, pot solicita amânarea la plată doar pentru creditele pentru care nu au înregistrat restanţe în ultimele 6 luni înainte de data solicitării suspendării obligaţiei de plată şi nu înregistrează restanţe nici la data solicitării de suspendare a obligaţiilor de plată şi pentru care nu beneficiază, la data solicitării, de o soluţie/ un plan de restructurare a datoriilor agreat de comun acord cu creditorul în ultimele 3 luni (care corespund perioadei de declanşare a crizei actuale, pentru a nu evita dublarea măsurilor de sprijin);
6. Debitorii, atât persoane fizice, cât şi persoane juridice, nu trebuie să se afle în insolvenţă/incapacitate de plată la data solicitării amânării la plată şi nu a fost începută o procedură de executare silită de către un alt creditor. Această condiţie, în plus faţă de cea care prevede lipsa restanţelor la plată se justifică prin faptul că în starea de insolvenţă debitorul a beneficiat deja de un plan de restructurare a datoriilor calibrat pe măsura posibilităţilor de rambursare specifice acestei situaţii nefavorabile;
7. Proiectul stabileşte capitalizarea dobânzii la soldul creditului existent la finele perioadei de suspendare, singura excepţie prevăzută fiind pentru dobânzile amânate la plată aferente creditelor ipotecare acordate persoanelor fizice prin programul Noua Casă, cu modificările şi completările ulterioare aduse programului.
Această prevedere se justifică prin necesitatea direcţionării garanţiei statului doar către persoanele cele mai vulnerabile din punct de vedere al evoluţiei venitului disponibil;
8. Referitor la comisioanele amânate la plată, în sold la finele perioadei de suspendare, se prevede ca acestea să se plătească conform graficului revizuit, ulterior perioadei de suspendare;
9. Prelungirea, prin efectul legii, a perioadei de valabilitate a garanţiilor aferente creditelor, corespunzător perioadei cu care se prelungeşte creditul ca urmare a amânării la plată.
În cazul creditelor garantate, inclusiv al celor garantate în cadrul programelor guvernamentale, toate garanţiile aferente contractului de credit se menţin. Efectele modificării contractelor de credit potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă se extind, prin efectul legii, asupra oricăror codebitori, garanţi, inclusiv fideiusori, care au garantat obligaţia debitorului, precum şi oricăror altor părţi ale contractului de credit astfel modificat, şi devin opozabile acestora fără încheierea de acte adiţionale şi fără acceptul expres al acestora.
Fiecare creditor informează o singură dată, cel târziu în data de 30 august 2022, garantul cu privire la creditele garantate de acesta, care fac obiectul amânării la plată conform prezentei ordonanţe de urgenţă ;
10. Limitarea aplicării moratoriului în sensul acordării posibilităţii de a beneficia de amânare la plată o singură dată pentru obligaţiile aferente unui credit contractat de un debitor. Această limitare nu afectează posibilitatea solicitării de amânare la plată de către un debitor pentru toate împrumuturile în sold;
11. Stabilirea datei de referinţă faţă de care se calculează termenul până la care creditorul transmite modificarea clauzelor contractuale, în funcţie de data la care aceasta a fost aprobată în baza documentaţiei complete transmise de debitor;
12. Excluderea din categoria tranzacţiilor vizate de moratoriu a facilităţilor revolving. În cazul facilităţilor de tip revolving nu există grafic de rambursare a principalului.
Deşi există obligaţia de plată a dobânzii, cuantumul acesteia este nesemnificativ, dat fiind că dobânda se calculează la un sold actualizat zilnic, care ţine cont atât de eventualele plăţi cât, şi de eventuale încasări care nu pot fi previzionate. Astfel, nu se justifică aplicarea moratoriului din perspectiva beneficiului adus debitorului;
13. În contextul creditelor ,,Noua Casă’’, ale căror dobânzi au făcut/fac obiectul unei duble amânări la plată, atât conform prezentei ordonanţe de urgenţă, cât şi conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2020, au fost introduse prevederi prin care să se precizeze, distinct, tratamentul privind plata amânată şi garanţiile aferente, pentru a se evita o posibilă dublă garantare de către stat a acestor creanţe, cu impact în subevaluarea indicatorilor prudenţiali (cum ar fi: provizioanele şi cerinţele de fonduri proprii);
14. Prin prezentul act normativ se reglementează sursa de plată a garanţiilor acordate de FNGCIMM IFN SA, recuperarea creanţelor bugetare si calculul obligaţiilor fiscale accesorii de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală în baza Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.
Administratie
Revoluție verde la vârful administrației: Palatul Administrativ din Ploiești trece pe energie solară
Într-un demers curajos către independență energetică, inima administrativă a județului Prahova se pregătește să devină un model de sustenabilitate. Potrivit datelor furnizate de Agenția pentru Eficiență Energetică și Energii Regenerabile „AE3R Ploiești-Prahova”, clădirea simbol a orașului ar putea fi alimentată direct de la soare, marcând o schimbare de paradigmă în gestionarea resurselor publice.
Independență energetică „sub sigiliul” soarelui: 80 kWp pe acoperișul județului
Tranziția de la bune intenții la soluții tehnice concrete a fost făcută odată cu finalizarea studiului de prefezabilitate realizat de specialiștii AE3R. Documentul propune o transformare radicală a acoperișului Palatului Administrativ din Ploiești prin instalarea unui sistem fotovoltaic on-grid performant. Cu o putere instalată de 80 kWp, acest sistem este proiectat să transforme radiația solară în energie pură, destinată exclusiv consumului propriu al instituției.
Conform raportului întocmit de AE3R Ploiești-Prahova, această investiție nu este doar o declarație de imagine, ci un calcul matematic riguros: aproximativ 98 MWh de energie verde ar putea fi generați anual. Această producție va permite Consiliului Județean Prahova — membru fondator al agenției — să își reducă semnificativ dependența de rețeaua națională și să optimizeze costurile de funcționare ale clădirii.
Eficiență chirurgicală: Facturi mai mici și emisii reduse
Cifrele prezentate în studiu sunt elocvente pentru impactul pe care tehnologia verde îl are asupra sectorului public. Implementarea acestui proiect ar asigura aproximativ 16,3% din necesarul anual de energie electrică al clădirii. Dincolo de economiile financiare imediate, proiectul reprezintă un pas ferm în direcția atingerii obiectivelor asumate de România și Uniunea Europeană în lupta împotriva schimbărilor climatice.
Sursa citată subliniază că astfel de inițiative sunt vitale pentru diminuarea amprentei de carbon și accelerarea tranziției către o economie cu emisii reduse. Prin producția locală de energie regenerabilă, Palatul Administrativ încetează să mai fie doar un consumator pasiv, devenind un actor activ în gestionarea resurselor sustenabile.
AE3R: Motorul sustenabilității în județul Prahova
Realizarea acestui studiu de prefezabilitate reconfirmă rolul strategic pe care AE3R Ploiești-Prahova îl joacă în regiune. Agenția nu se limitează la consultanță tehnică, ci acționează ca un partener activ al administrațiilor locale, identificând soluții care să facă județul mai competitiv și mai sigur din punct de vedere energetic.
Într-un context global marcat de volatilitatea prețurilor la energie, viziunea promovată de AE3R oferă o foaie de parcurs clară: independența energetică a instituțiilor publice nu mai este un lux, ci o necesitate administrativă. Prin astfel de proiecte, Prahova își consolidează statutul de județ orientat către viitor, unde eficiența energetică devine coloana vertebrală a dezvoltării durabile.
Administratie
Captură impresionantă la granița de nord: Peste 38 de kilograme de canabis, „sigilate” în plafonul unei dube
O tentativă de trafic de droguri de proporții a fost zădărnicită de autoritățile române la punctul de trecere a frontierei Petea. Un bărbat de 31 de ani a fost reținut după ce anchetatorii au descoperit o cantitate record de substanțe interzise ascunse ingenios într-o autoutilitară.
Flagrant la frontieră: Droguri de risc destinate pieței negre
Vigilența polițiștilor de frontieră din cadrul ITPF Sighetu Marmației, sub stricta coordonare a procurorilor DIICOT – Biroul Teritorial Satu Mare, a dus la scoaterea din circuit a unei cantități impresionante de stupefiante. Potrivit datelor oficiale furnizate de autorități, un tânăr de 31 de ani a încercat să introducă în țară, prin fostul Punct de Trecere al Frontierei Petea, peste 38 de kilograme de canabis.
Întreaga operațiune de prindere în flagrant a fost rezultatul unei colaborări strânse între Serviciul Teritorial al Poliției de Frontieră Satu Mare și Sectorul Poliției de Frontieră Petea, marfa fiind destinată, conform anchetatorilor, „punerii în consum” pe teritoriul României.
Stratagema „plafonul”: Marfă porționată în peste 100 de pungi
Metoda de disimulare aleasă de traficant nu a reușit să păcălească ochiul format al agenților. În urma unui control amănunțit asupra autoutilitarei cu care se deplasa inculpatul, polițiștii au descoperit că plafonul vehiculului fusese transformat într-un adevărat depozit clandestin.
În spațiul special amenajat au fost găsite nu mai puțin de 100 de pungi sigilate, conținând drogurile de risc. Această captură subliniază ingeniozitatea traficanților, dar și capacitatea de reacție a structurilor de combatere a criminalității organizate din județul Satu Mare.
Mandat de arestare și cooperare inter-instituțională
Consecințele legale nu au întârziat să apară. În cursul zilei de ieri, 20 iulie, procurorii DIICOT au dispus reținerea inculpatului pentru infracțiunile de introducere în țară și trafic de droguri de risc. Ulterior, acesta a fost prezentat judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Satu Mare cu propunere de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile.
Succesul acestei acțiuni a fost garantat și de sprijinul ofițerilor din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate (SCCO) Satu Mare, care au lucrat alături de polițiștii de frontieră pentru documentarea activității infracționale.
Notă: Pe parcursul întregului proces penal, persoana cercetată beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de Procedură Penală, precum și de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei decizii definitive. (Sava N.).
Administratie
Ofensivă fără precedent la frontierele României: Creștere de aproape 30% a capturilor de produse contrafăcute în primul semestru
Poliția de Frontieră Română a intensificat lupta împotriva pirateriei comerciale, înregistrând cifre record în primele șase luni ale anului. Zeci de mii de produse de lux, cosmetice și articole vestimentare, care ar fi trebuit să ajungă pe piața neagră, au fost indisponibilizate în urma unor operațiuni de amploare ce vizează protejarea drepturilor de proprietate intelectuală.
Bilanț alarmant la graniță: Peste 200.000 de articole de contrabandă confiscate de autorități
Conform datelor oficiale furnizate de Poliția de Frontieră Română, primul semestru al anului a fost marcat de o activitate intensă în punctele de trecere și în zonele de competență. Sursa citată precizează că polițiștii, în colaborare cu autoritatea vamală, au reușit să identifice și să scoată de pe piață o cantitate impresionantă de bunuri susceptibile a fi contrafăcute. Printre acestea se numără 128.000 de articole de îmbrăcăminte, 64.000 de produse cosmetice și mii de perechi de încălțăminte sau jucării care purtau însemnele unor mărci internaționale protejate.
Eficiența acțiunilor este confirmată de statistici: în perioada analizată, au fost constatate 231 de infracțiuni la regimul drepturilor de proprietate intelectuală. Această cifră reprezintă o creștere fulminantă de peste 28% față de aceeași perioadă a anului trecut, demonstrând atât o amplificare a fenomenului ilegal, cât și o vigilență sporită a organelor de control.
Operațiunile Spring Migration și Blitz: Capturi de milioane de lei pe drumul spre Capitală
Un rol central în acest bilanț l-au jucat polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu. Aceștia au desfășurat acțiuni operative de succes pe DN5, una dintre cele mai tranzitate artere pentru transportul de mărfuri. În luna aprilie, în cadrul acțiunii „Spring Migration”, autoritățile au descoperit mărfuri contrafăcute estimate la peste 2,5 milioane de lei.
Presiunea asupra traficanților a continuat în luna martie prin operațiunile de tip „Blitz”. În urma verificărilor efectuate asupra mai multor mijloace de transport, au fost indisponibilizate produse a căror valoare de piață, dacă ar fi fost originale, ar fi depășit suma de 3,2 milioane de lei. În toate aceste cazuri, persoanele implicate nu au putut prezenta documente de proveniență, bunurile fiind ridicate imediat în vederea continuării cercetărilor penale.
Siguranța consumatorului înainte de toate: Dosare penale și toleranță zero pentru pirateria comercială
Poliția de Frontieră Română a reiterat faptul că lupta împotriva contrafacerii nu este doar o problemă economică, ci și una de siguranță publică. Bunurile de slabă calitate, în special cosmeticele și jucăriile contrafăcute, pot pune în pericol grav sănătatea consumatorilor. Sursa citată menționează că pentru toate capturile realizate au fost întocmite dosare penale sub aspectul punerii în circulație a produselor purtând mărci identice sau similare cu mărci înregistrate.
Instituția își menține angajamentul ferm de a colabora cu autoritățile naționale și internaționale pentru a destructura rețelele de distribuție a produselor piratate. Prin aceste acțiuni, Poliția de Frontieră nu doar că protejează titularii de mărci, dar asigură și un mediu economic echitabil, eliminând concurența neloială generată de comerțul ilicit la scară largă. (Paul D.).
-
Exclusivacum 5 zileIpj Prahova S.R.L., Grădinița de cadre -sezonul XXVII: Filozoful cu opincile de mall și neuronul de gang – Cazul Lăpădatu Lucian, între bere, bodycam și bășcălie juridică
-
Exclusivacum 5 zileClanul Incompatibililor: Cum a ajuns Cătălin Dobrescu să fie și jurist, și administrator, și „omul primarului” în același timp
-
Exclusivacum 2 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
-
Exclusivacum 4 zileCum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară
-
Exclusivacum 3 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 3 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 2 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor



