Featured
Alexandru Georgescu, expert în infrastructuri critice, spune că trăim înconjuraţi de infrastructuri critice, dar am ajuns să nu ne mai dăm seama de ele
Alexandru Georgescu spune că unele infrastructuri critice sunt la vedere, dar multe dintre elementele care le compun sunt secretizate pentru a le proteja de atacuri teroriste sau pentru a contracara planurile de vulnerabilizare a unui stat de către adversari.
Alexandru Georgescu mai spune că pandemia, războiul din Ucraina sunt exemple care ne arată perfect cum este afectată funcţionalitatea infrastructurii critice într-o lume tot mai globalizată şi cu interconexiuni tot mai puternice, dar din ce în ce mai vulnerabilă.
Prezentăm principalele declaraţii ale lui Alexandru Georgescu sâmbătă seara, în emisiunea Insecuritate, de la Aleph News:
Alexandru Georgescu: Infrastructura este un sistem compus atât dintr-o parte tehnică, cât şi organizaţională, dintr-o parte legislativă, de reglementare, care produce bunuri şi servicii sau facilitează viaţa economică, socială, politică a unei ţări. Noi trăim înconjuraţi de infrastructuri critice şi nici nu le mai observăm. Mergem la magazin şi plătim cu cardul, mergem la supermarket, cumpărăm hrană şi nu ne gândim cum a ajuns hrana acolo. Infrastructura este critică dacă distrugerea sau întreruperea funcţionării sale ar afecta foarte mulţi oameni, ar cauza daune materiale semnificative, poate chiar şi pierderi de vieţi omeneşti, ar afecta încrederea în stat, ar afecta încrederea partenerilor, a aliaţilor, respectiv a investitorilor, ar afecta prestigiul naţional, şi, există la nivel european şi naţional, un cadru de protecţie a infrastructurilor critice care stabileşte nişte modalităţi de identificare şi de desemnare a acestora, pentru că nu orice infrastructură poate să fie critică. În primul rând, nu am avea banii, resursele pentru a le proteja pe toate. Noi trebuie să le identificăm pe cele mai importante ca să concentrăm resursele asupra lor şi să le protejăm atât de evenimente accidentale să zicem fenomene naturale, fenomene meteo extreme, dezastre naturale, cât şi de ameninţări deliberate, cum ar fi războiul hibrid, despre care am auzit atât de multe lucruri.
“Prosperitatea societăţii noastre vine din buna funcţionare a infrastructurii critice”
Alexandru Georgescu: Multe dintre aceste elemente legate de infrastructurile critice sunt clasificate, adică omul de rând nu află de ele. În funcţie de gradul de clasificare, dacă e să zicem secret de stat, poate că nu vei afla de ele. De ce? Pentru că ele ar fi o hartă bună pentru un terorist sau un adversar să-ţi ţintească punctele nevralgice. Toată lumea poate să-şi dea seama că centrala nucleară de la Cernavodă este o infrastructură critică, podul de la Feteşti, dar ţinând cont de complexitatea infrastructurilor critice, faptul că multe sunt distribuite geografic, precum o reţea electrică, sunt nişte puncte nevralgice pe care nu le-ai bănui, care trebuie descoperite, şi, când le-ai descoperit, trebuie să le protejezi şi să ai grijă ca alţii să nu afle despre ele sau să nu afle despre ele pe degeaba, să le faci uşoară treaba de a te ţinti.
Alexandru Georgescu: Trebuie să înţelegem că prosperitatea societăţii noastre vine din buna funcţionare a infrastructurii critice. Deci ele trebuie planificate, trebuie construite şi după aceea, prin exploatarea lor, statul, societatea devine mai prosperă, mai funcţională. Spre exemplu ai o autostradă între două oraşe, transportul mărfurilor este mai rapid, faci mai multe drumuri cu acelaşi camion, este productivitate mai mare, este profitabilitate mai mare, poate mai puţine reparaţii, mai puţine accidente, şamd. Dar noi vorbim aici de partea de securitate, felul în care noi ajungem dependenţi în mod critic de aceste infrastructuri. Şi dacă se întâmplă un dezastru natural sau vine un adversar şi încearcă să ne lovească undeva şi ţinteşte acea infrastructură, pe de o parte cum putem să ne protejăm, cum putem să prevenim aceste lucruri, cum putem să minimizăm daunele odată ce s-au produs şi cum să revenim la o funcţionare cât de cât normală, acceptabilă cu infrastructura respectivă.
„Toate aspectele vieţii noastre sunt atinse de această critică a infrastructurii”
Alexandru Georgescu: În România, avem transporturi, energie, alimentarea cu hrană, cu apă, dar şi educaţie sănătate, financiarul şi inclusiv patrimoniul cultural este inclus în multe ţări, şi în SUA, pe lista potenţialelor infrastructuri critice. Pentru impactul pe care l-ar putea avea, pentru centralitatea lor, multe dintre ele sunt în centrele oraşelor, le ţinteşti, eşti şi deznădăjduit sau afectat emoţional, dar în acelaşi timp este afectată şi zona urbană din jur dacă e vreun atac sau ceva de genul. Deci sunt multe aspecte de care trebuie să ţinem cont aici.(…) Exact, toate aspectele vieţii noastre sunt atinse de această critică a infrastructurii. Oraşele sunt aglomerări de infrastructuri critice. Servesc nu numai oraşul respectiv, ci şi regiunile din jur, şi în funcţie de importanţa oraşului respectiv, care poate să fie un hub regional de transport, de cercetare, de turism, de orice altceva, oraşul respectiv poate să aibă un impact european, poate să aibă chiar un impact global. Parisul este un oraş global, New York este un oraş global. Ce se întâmplă acolo poate afecta pieţe financiare, poate afecta şi lucruri dincolo de graniţele acelor ţări.
Alexandru Georgescu: Există o diferenţă între o perturbare temporară a unei infrastructuri critice şi un eveniment care ne afectează atât de rău încât revenirea poate dura şi câteva luni sau poate să nu existe nicio revenire. Şi atunci vorbim despre distrugerea lor fizică, într-un accident industrial sau atacuri teroriste sau o suită de alte probleme, inclusiv atacurile cibernetice care pot avea un impact major asupra infrastructurii reale. (…) Aşa este (un atac predilect pe infrastructura critică în spaţiul cibernetic). Tot mai multe infrastructuri critice sunt conectate la internet. Rezilienţa infrastructurii critice, capacitatea sa de a fi protejată este contrară aşteptărilor de eficienţă şi, în momentul în care devii mai eficient, rişti să devii şi mai vulnerabil. Eficient economic vreau să spun. Noi am conectat infrastructurile critice la internet ca să creăm noi produse şi servicii, ca să fim mai eficienţi, să comunicăm mai bine şi între timp am devenit mai vulnerabili. Am deschis Cutia Pandorei.
Alexandru Georgescu: Din ce în ce mai mult sunt atacate infrastructurile critice civile pentru a cauza pierderi unui stat, pentru a-l descuraja, pentru a-l forţa să facă ceva anume, pentru a speria cetăţenii, dar şi pentru profit, şi de multe ori ai o problemă în a atribui atacul cuiva. Auzim că x sau y a fost în spatele atacului. Este foarte greu să-ţi dai seama în spaţiul cibernetic. Şi asta înseamnă că pentru un atacator raportul cost-beneficiu este unul foarte bun. De ce să rişti să faci o bombă să te duci la o infrastructură critică, poate vei fi descoperit pe drum, când poţi să stai într-o altă ţară cu un laptop şi să exploatezi vulnerabilităţile sistemelor, să poţi să pătrunzi în sistem şi să provoci daune majore, să furi informaţii, să sabotezi sisteme, să sabotezi informaţie şi de ce nu poţi să stai acolo şi să spionezi dacă eşti şi un stat sau un criminal cibernetic, pentru că atâta timp cât nu te detectează nimeni şi nimeni nu-şi dă seama că sistemele au fost compromise, tu poţi să faci foarte multe lucruri acolo.
„Pericolul nu este nepărat de militarizare a zonei civile, ci este legat de securitizare”
Alexandru Georgescu: Este desigur un pericol. Pericolul nu este nepărat de militarizare a zonei civile, ci este legat de securitizare. Totul văzut printr-o lentilă de securitate şi atunci apar compromisuri legate de libertăţi personale, valori şi aceasta este o discuţie care are loc foarte des în contextul supravegherii cibernetice, al utilizării sistemelor automatizate pentru a supraveghea pe toată lumea, tot timpul, nu doar aşa un individ pentru că un judecător a semnat un mandat şi atunci ai voie. Tot timpul, mai ales în zona aceasta cea mai avangardistă, cu tehnologiile emergente, vorbim de inteligenţă artificială, de comunicaţii cuantice, aceste probleme de natură etică, politică şi de politici publice apar şi ele trebuie dezbătute. Până la urmă şi situaţiile de securitate reale trebuie combătute pentru că altfel devii atât de vulnerabil încât este inevitabil că societatea va suferi nişte întreruperi majore ale infrastructurii critice, cu rezultate de multe ori chiar tragice. Partea aceasta de valori, de libertăţi, drepturile individului, ale comunităţilor trebuie respectate şi este o conversaţie continuă. Vedem că a început şi la noi.
Pandemia şi efectele ei asupra infrastructurii critice
Alexandru Georgescu: Pandemia a ilustrat foarte bine tendinţa aceasta, unu, de interdependenţă de infrastructuri critice din diferite domenii şi doi, tendinţa de dependenţă critică transfrontalieră. Ce se întâmplă într-o ţară afectează şi alte ţări. Pandemia şi răspunsul la pandemie au afectat într-un mod care era mult mai puternic decât s-ar fi aşteptat factorii de decizie la nivel naţional şi global, ţinând cont de experienţele trecute. Trăim într-o lume mult mai globalizată, cu interconexiuni nu doar mult mai puternice, dar care se şi manifestă din ce în ce mai rapid. Ca să vă dau un exemplu. Există în zona aceasta a lanţului de aprovizionare o modalitate de lucru care se numeşte just in time. Asta înseamnă că pentru a reduce cheltuielile cu stocurile, cu depozitarea de materiale, tu te bazezi pe faptul că sistemul de transport global şi tot lanţul de producţie şi aprovizionare pe care te bazezi va fi atât de parolist încât atunci când ţi se vor termina stocurile din depozit, sigur va ajunge următoarea navă sau următorul camion care îţi va livra mărfurile. Şi desigur acest lucru nu s-a mai întâmplat în pandemie. Şi am observat felul în care au avut loc întreruperi ale funcţionării la nivelul infrastructurii critice şi din administraţia publică, din educaţie, sănătate şi din celelelalte domenii.
Alexandru Georgescu: În primul rând invazia rusă în Ucraina a declanşat o nouă serie de atacuri asupra infrastructurii critice. Dacă ne uităm la ce se întâmplă în Ucraina, prin capturarea centralei nucleare de la Zaporojie, prin capturarea centrelor industriale, prin blocada aplicată porturilor şi capturarea altor porturi, ţinând cont de numărul redus al efectivelor ruseşti, se încearcă o tehnică, prin preluarea infrastructuriilor critice, de a degrada capacitatea Ucrainei de a funcţiona economic şi de a pune presiune pe ea. Şi în acelaşi timp am asistat nu doar la atacuri asupra infrastructurii ucrainene, am asistat şi la atacuri cibernetice împotriva infrastructurii ţărilor europene şi ale SUA, special pentru a descuraja, pentru a arăta că şi noi suntem vulnerabili, pentru a demonstra că sistemele noastre, chiar dacă sunt mai bine puse la punct decât cele ucrainene, acest lucru nu înseamnă că ele nu sunt în continuare vulnerabile.
„Securitatea se află cu doi paşi în spatele realităţii din acest moment”
Alexandru Georgescu: De multe ori securitatea se află cu doi paşi în spatele realităţii din acest moment. Fie că vorbim despre gradul de interconectare la nivel global al infrastructurilor şi factorii de decizie sunt cu doi paşi în urmă, adică nu şi-au dat încă seama de acea vulnerabilitate sau nu şi-a dat seama cum să o rezolve sau urmează un eveniment cum a fost pandemia care demonstrează cât de vulnerabili suntem. Sau în domeniul cibernetic. Avansează mult mai mult dependenţa noastră de smartphone-uri şi utilizarea lor în viaţa de zi cu zi şi în afaceri decât capacitatea noastră şi cunoştinţele noastre de a ne proteja. Nu vorbim doar de experţi în securitate cibernetică, vorbim de omul, angajatul obişnuit, copiii angajatului obişnuit care, din când în când, mai au acces la laptopul părintelui. Şi astfel noi aproape întotdeauna suntem cu câţiva paşi în spatele realităţii de securitate. Şi de multe ori hackerilor le este mai uşor să se folosească de angajaţi cu un nivel de pregătire redus pe partea cibernetică, cu o cultură de securitate cibernetică proastă decât să încerce să spargă nişte sisteme superavansate. De ce? Se uită după angajatul acela pe pagina lui de Facebook şi vede poate numele copiilor sau data naşterii şi se gândeşte să o încerce drept parolă. Şi uitaţi că funcţionează de multe ori.
“Societatea noastră este vulnerabilă şi prin deceniile de subinvestire în mentenanţa infrastructurii critice”
Alexandru Georgescu: Vulnerabilitatea cea mai mare după părerea mea stă în două lucruri. În primul rând, cam 70% din infrastructurile critice din Europa de vest şi SUA sunt operate de entităţi private care vor să facă profit, vor să fie eficiente. Pentru ele de multe ori securitatea e un cost care trebuie minimizat. Este greu să-i convingi să fie altfel pentru că poţi aplica metoda cu barda şi dai o lege în care spui trebuie asta şi asta. Şi atunci ele vor face minimul necesar şi atât. Trebuie să există o întâlnire între cultura aceasta de securitate pe care o au autorităţile de stat şi cultura de securitate sau de insecuritate pe care de multe ori o au cei din mediul privat. De multe ori trebuie să existe şi o comunicare bună între privat şi public şi între public şi privat.
Alexandru Georgescu: Există şi vulnerabiltatea faptului că statul de multe ori are informaţii pe care nu le are mediul privat şi invers. Multe companii spre exemplu, şi nu vorbesc doar de companii private, orice entitate, dacă a fost atacată cibernetic şi ar suferi o pierdere reputaţională sau financiară ar fi dată în judecată, ar fi amendată, dar de multe ori preferă să nu anunţe că a fost atacată cibernetic, bagă totul sub preş. Dar în acealaşi timp ai şi probleme când statele, spre exemplu, nu trimit mai departe informaţiile pe care le au din vederea de ansamblu acelor entităţi operate de privaţi, care ar avea nevoie de acele informaţii pentru a fi ţinute la curent şi pentru a-şi face şi ele planificarea.
Alexandru Georgescu: În noua legislaţie care nu a fost adoptată încă, dar a fost publicată pentru a fi digerată de către public, sunt 10 domenii de infrastructuri critice europene, de la două, cât erau înainte. De ce? Pentru că în pandemie s-a observat cât de vulnerabilă a fost toată UE la efectele pandemiei. Deci tendinţa la nivel global este să recunoaştem din ce în ce mai multe infrastructuri critice, nu doar IT, transporturi, energie au un impact global, există din ce în ce mai multă cooperare, dar ai şi vulnerabilităţi crescute din cauza interconexiunilor cibernetice, a războiului hibrid şi a preferinţei pentru astfel de atacuri în locul unor metode convenţionale, de atac militar obişnuit şi în acelaşi timp noi avem o problemă legată de felul cum vom aplica tehnologiile emergente. La nivelul României, sigur noi avem obligaţia de a respecta prevederile europene, obligaţia de a ne dezvolta în plan economic, ceea ce înseamnă mai multă infrastructură critică pe care s-o creăm şi o dependenţă şi mai mare, dar în acelaşi timp trebuie să ţinem cont de faptul că societatea noastră este vulnerabilă şi prin deceniile de subinvestire în mentenanţa infrastructurii critice drumuri, poduri, centrale electrice, reţele de termoficare şi de multe ori sistemele vechi care interacţionează cu sistemele noi produc noi riscuri, vulnerabilităţi şi ameninţări.
(Gabriela Antoniu).
Sursă foto: Mediafax
Administratie
Secetă la robinet în Drăgănești: Calendarul restricțiilor care vor lăsa mii de oameni fără apă
Locuitorii comunei Drăgănești se pregătesc pentru o săptămână dificilă. Furnizorul de utilități a anunțat un program riguros de întreruperi, motivat de necesitatea igienizării infrastructurii de stocare. Deși măsura este vitală pentru sănătatea publică, disconfortul creat va fi resimțit timp de trei zile consecutive în mai multe sate.
Igienizare sub presiune: Rezervoarele intră în mentenanță
Conform unui comunicat oficial emis de HIDRO PRAHOVA S.A., măsura sistării alimentării cu apă este impusă de procesele tehnologice de spălare și igienizare a rezervoarelor de apă potabilă. Aceste intervenții sunt esențiale pentru a garanta calitatea apei distribuite către populație și pentru a asigura funcționarea optimă a rețelei pe termen lung.
Reprezentanții operatorului avertizează că, deși lucrările sunt programate pe intervale de 24 de ore, durata acestora ar putea fi prelungită în funcție de evoluția situației din teren.
Zonele vizate și calendarul restricțiilor
Restricțiile vor fi aplicate etapizat, afectând succesiv principalele localități ale comunei. Cetățenii sunt sfătuiți să își asigure rezerve minime de apă pentru consum și uz casnic conform următorului grafic:
- Satul Cornu de Jos: Apa va fi oprită de marți, 05 mai 2026 (ora 08:00), până miercuri, 06 mai 2026 (ora 08:00).
- Satul Drăgănești: Locuitorii vor rămâne fără apă de miercuri, 06 mai 2026 (ora 08:00), până joi, 07 mai 2026 (ora 08:00).
- Satul Bărăitaru: Ultima etapă a lucrărilor va avea loc de joi, 07 mai 2026 (ora 08:00), până vineri, 08 mai 2026 (ora 08:00).
Riscuri la reluarea serviciului: Turbiditate și presiune scăzută
Reluarea furnizării nu va însemna o revenire instantanee la normal. HIDRO PRAHOVA S.A. precizează că, după finalizarea lucrărilor, sistemul de distribuție va trece printr-o etapă de stabilizare.
În acest interval, consumatorii se pot confrunta cu variații de presiune sau cu modificări ale turbidității (apă cu aspect tulbure). Totodată, furnizorul recomandă monitorizarea site-ului oficial pentru orice actualizări de ultim moment privind durata intervențiilor, exprimându-și regretul pentru disconfortul creat comunității.
Exclusiv
OPERAȚIUNEA „ȘTAMPILA”: CUM SĂ FABRICI UN DOSAR PENAL ȘI SĂ TE ALEGI CU UN FIASCO JURIDIC
În laboratoarele prăfuite ale „Sistemului”, unde aburii epoleților asudați se amestecă adesea cu mirosul greu de dosare cusute cu ață albă, există o rețetă standard pentru „domesticirea” spiritelor libere. Sindicatul Diamantul a scos la lumină această doctrină de o mizerie rară: dacă ținta nu poate fi recrutată ideologic, se încearcă cumpărarea ei; dacă nu are preț, se trece la compromiterea prin dosare penale; iar dacă nici cătușele nu funcționează, se activează faza „Kompromat” – distrugerea reputațională.
Când vezi că mașinăria se oprește la ultima etapă, e semn clar că liderii vizați, precum cei de la Diamantul, sunt făcuți dintr-un material pe care rugina sistemului nu îl poate coroda.

SECRETUL LUI POLICHINELE ȘI „SPIONAJUL” PE FLUTURAȘUL DE SALARIU
Ultima tentativă de a „agăța” liderii sindicali într-un dosar penal pare desprinsă din schițele lui Caragiale, dacă n-ar fi vorba de resursele statului irosite pe vendete personale. IPJ Neamț a încercat o manevră de un ridicol absolut: transformarea unui ordin privind salarizarea (Ordinul M.A.I. S/84/2024) într-un fel de cod nuclear, doar pentru că cineva a trântit pe el ștampila „secret de serviciu”.
Logica „sistemului” este pe cât de simplă, pe atât de toxică: ascundem drepturile bănești sub preșul clasificării, iar dacă un lider de sindicat îndrăznește să spună adevărul polițiștilor despre banii lor, îi trimitem procurorul la ușă pentru „divulgare de informații secrete”.
DUȘUL RECE AL PROCURORULUI: CÂND LEGEA BATE RĂZBUNAREA
Conform documentelor oficiale emise de Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț, această tentativă de intimidare s-a fâsâit spectaculos. În Ordonanța de clasare semnată de procurorul Lucian Dieac, „specialiștii” în sesizări din oficiu au primit o lecție elementară de drept.
Procurorul a constatat negru pe alb că, pentru a exista o infracțiune, nu este suficient să te joci cu ștampila pe documente destinate salarizării. Trebuie ca acea divulgare să afecteze real interesele instituției. Or, publicarea adevărului despre cum sunt plătiți oamenii nu poate dăuna decât orgoliilor unor șefi, nu siguranței naționale. Rezultatul? Clasare pe linie: „fapta nu este prevăzută de legea penală”.
KOMPROMATUL – ULTIMA REDUTĂ A DISPERĂRII
Dacă s-a ajuns la faza în care se scot de la naftalină „sesizările din oficiu” și se tergiversează dosare de transport (unde Vitalie J. este „burușit” de probe favorabile, inclusiv de la MAI), e clar că etapele de recrutare și cumpărare au eșuat lamentabil.
Sindicatul Diamantul a demonstrat că, atunci când nu poți fi controlat, devii o „țintă”. Dar când ținta are în spate legea și documente de clasare care confirmă abuzul, „vânătorii” de sindicate nu fac altceva decât să își semneze propria condamnare la penibil. Statul plătește cheltuielile judiciare, iar „sistemul” rămâne cu buza umflată și cu imaginea șifonată, întrebându-se de ce nu mai funcționează vechile metode de dresaj. Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
GHID DE SUPRAVIEȚUIRE ÎN JUNGLA MAI: Cum să devii „pion” cu epoleți și acte în regulă
Proaspăt ieșiți de pe băncile școlilor de agenți, viitorii „stâlpi ai ordinii publice” primesc o doză de realism de la Sindicatul Sidepol (și Europol, în spiritul solidarității de breaslă). În timp ce statul le promite marea cu sarea, realitatea din teren îi așteaptă cu un dosar cu șină și o uniformă care, cel mai probabil, va transpira la unison cu drepturile lor încălcate.
„Marșul” spre glorie: De la elev la sclavul legii
Conform datelor furnizate de Sidepol, absolvenții sunt anunțați că devin „polițiști în activitate”. Sună onorant, nu? În traducere liberă, din clipa în care semnezi actul administrativ, devii proprietatea statului, cu „toate drepturile și obligațiile”. Problema e că, în MAI, obligațiile vin cu viteză de girofar, în timp ce drepturile circulă cu trotineta electrică descărcată. Ești funcționar public „cu statut special” – unde „special” înseamnă de obicei că vei munci sâmbăta, duminica și de Crăciun, în timp ce restul lumii mănâncă sarmale.
Salariul: O iluzie optică între sporuri și firimituri
Articolul ne spune că vei primi „salariu de funcție” și „indemnizații pentru muncă suplimentară”. Sună a bogăție, dar oricine a citit celebra OUG 26/2024 știe că, după ce se trag toate taxele, rămâi cu suficient cât să nu mori de foame pe drumul spre secție. Sporurile sunt ca unicornii: toată lumea a auzit de ele, dar puțini le văd integral în portofel fără să se lupte cu un munte de birocrație.
Visul imobiliar: Chiria care te ține „în lesă”
Dacă nu ți se dă locuință de serviciu (adică aproape niciodată), statul îți dă bani de chirie. Sau, mai nou, îți transformă chiria în rată la bancă. O mișcare genială prin care ești legat de sistem pentru următorii 30 de ani mai strâns decât cătușele de infractor. Ești liber să pleci din sistem, dar numai dacă îți iei și banca în spate.
Uniforma de paradă și ochelarii de „cal”
Deși legea zice că echipamentul se asigură gratuit, știm cu toții că prima dotare e adesea o loterie a mărimilor unde ori îți joacă pantalonii pe tine, ori te strânge vestonul de parcă ești în corset. Iar faza cu „decontul pentru ochelari de vedere”? Un deliciu! Probabil e singurul mod în care Ministerul se asigură că polițiștii pot vedea măcar pe unde li se scurg restul drepturilor prin degetele șefilor.
Protecția juridică: Scutul de hârtie
Sidepol ne promite „protecție juridică” pentru faptele săvârșite în timpul serviciului. E bine de știut, mai ales că, în realitate, când un polițist e târât prin tribunale pentru că și-a făcut treaba, Ministerul tinde să sufere de amnezie subită. Noroc cu sindicatul, care mai ridică vocea, că altfel avocatul din oficiu ar fi singurul „scut” între agent și celula pe care ar trebui să o păzească.
Sindicatul: Ultima redută înainte de „ghilotina” administrativă
În final, Sidepol avertizează că orice limitare a drepturilor prin „dispoziții interne” este nelegală. Este, de fapt, recunoașterea tacită a faptului că în sediile poliției, „legea” e deseori dictată de dispoziția matinală a șefului de inspectorat. Mesajul e clar: dacă nu vrei să fii „călcat în picioare” înainte să înveți unde e butonul de la stație, mai bine te înscrii în sindicat. Altfel, rămâi singur în fața unui sistem care mănâncă absolvenți pe pâine, la micul dejun. (Cerasela N.).
Sursa: Informații sintetizate din comunicările Sindicatului Sidepol privind drepturile absolvenților școlilor de agenți de poliție.
-
Exclusivacum o ziCan-can din spatele gratiilor: când decizia administrativă miroase a vendetă personală
-
Exclusivacum 4 zileOrizonturi încețoșate la IOR: Cum se lichidează industria de apărare sub „privirea oarbă” a turistului ministerial Ambrozie Darău
-
Exclusivacum 3 zileMarea bubuitură a incompetenței: Cum a dinamitat Statul Român investițiile americane pentru o Fabrică de Pulberi care există doar pe hârtie
-
Exclusivacum o ziOPERAȚIE PE PORTOFEL DESCHIS: Spitalul din București unde intri cu demnitate și ieși în izmene, ușurat de bani
-
Exclusivacum 3 zileAdio, „Secret de Stat” la budă! Sindicatul Diamantul dă stingerea paranoiei din Ministerul Afacerilor Interne
-
Exclusivacum 4 zileAPOCALIPSA INTEGRITĂȚII LA ARAD: AGENTUL CARE A REFUZAT SĂ FIE „BĂIAT DEȘTEPT” ȘI A LĂSAT UN ȘOFER CU BANII ÎN AER
-
Exclusivacum 2 zileCastelul boierilor cu epoleți și mizeria de la talpa cizmei: Noua Lege a Salarizării, un scuipat pe obrazul polițistului din stradă
-
Exclusivacum 4 zileOperațiunea „Cățeluș cu păru’ creț”: Festivalul „ghiocelul de la Interne (M.A.I.).”



