Anchete
Jandarmii stau pe străzi că sunt militari, șefii încasează sporuri de zeci de mii
De peste doi ani de zile, zeci de mii de jandarmi sunt trimiși ”carne de tun” pe străzi! Toți comandanții care s-au perindat pe la conducerea Inspectoratului General al Jandarmeriei Române nefăcând niciun efort de a încerca să recompenseze barem, pe cât se poate și financiar, aceste eforturi deja prea împovorătoare.
(Preluare National – Catalin Tache):


Că uite fix atât și-a calculat generalul Mastan că merită prestația sa din fruntea Jandarmeriei: 25.000 de lei pe lună!
Gălățene, vezi să nu te ”pupe” Cazacu!
La Inspectoratul General al Jandarmeriei Române tocmai ce a descins din nou Corpul de control al ministrului Afacerilor Interne. Oamenii directorului general, comisar șef de poliție Tiberiu Gălățeanu luând în custodie tocmai ”fișa de pontaj” a inspectorului general, Alin Mastan. De fapt, cele cu justificarea sporurilor de aproximativ 10.000 de lei lunar care i-au intrat în conturi generalului de brigadă numit de consăteanul Lucian Bode la conducerea Jandarmeriei Române. Doar pentru că ar fi prestat în propriul birou, în zilele de sîmbătă și duminică. Și cu toate că nu merită, de această dată îi mai oferim încă o dată obedientului șef al Corpului de control prezumția de nevinovăție.

Și nu publicăm încă ”fișa de pontaj” a generalului Mastan, așa cum am făcut-o în cazul predecesorului Bogdan Enescu. Însă asta doar pentru a îi acorda comisarului șef Tiberiu Gălățeanu – noi l-am anunțat că nu îl face chestor! – șansa de a se reabilita și a trimite la Secția Militară a Direcției Naționale Anticorupție dosarul cu sporurile încasate de inspectorul general al Jandarmeriei pentru pontarea zilelor de sâmbătă și duminică. Și asta chiar dacă știm foarte bine că ”prețioasele indicații” ale ministrului Lucian Bode au fost tocmai în sens contrar… Numai că, ghinion, Dosarul Mastan nu mai poate fi mușamalizat, mai ales odată intrate documentele probatorii și în posesia noastră! La fel după cum nici Dosarul Enescu nu a putut fi, în ciuda tuturor presiunilor și amenințărilor! Așa că, Gălățene tată, dă mai repede drumul la dosarul lui Mastan și trimite-l direct la DNA Militar! Să decidă procurorii militari dacă acesta și-a încasat suta de milioane lunar, peste leafă, în mod legal sau nu…

Nu de alta, dar altfel s-ar putea chiar ditamai șeful Corpului de control să fie chemat ”în spate” la Știrbei. Și cum deja am dezvăluit public cât de ”iubăreț” este procurorul Radu Mihăiță Cazacu – chiar dacă un singur pupic l-a costat apoi 1.300.000 de euro! – Gălățeanu nu trebuie să uite că tot acesta a instrumentat și dosarul lui Enescu. Chiar dacă acum se leapădă de el… Mai ales că, oricum, mandatul lui Bode la Interne este deja ”frunză în bătaia vântului” sistemului… La fel ca și cele ale ”pălincarilor” lui de încredere aduși din Sălajul natal, inspectorii generali de la IGJR și IGI, Alin Ionel Mastan și Marius Florin Mihăilă! Prietenii știu prea bine de ce!
Mastan chiar că a băut după Enescu!
”350 de milioane pe lună, leafă de jandarm”! Aceasta este ”lovitura” din 19 iulie 2020 care a dus la deschiderea anchetei penale, finalizată cu următorul comunicat oficial nr. 632/VIII/3, din 24 septembrie 2020: ”Procurorii militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari au dispus efectuarea urmăririi penale față de suspectul ENESCU BOGDAN, colonel, la data faptelor și în prezent împuternicit inspector general al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, pentru săvârșirea infracțiunii de uzurpare a funcției dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (10 acte materiale)”.
Iată însă că au trecut doi ani și noul inspector general al Jandarmeriei Române, generalul de brigadă Alin Mastan pare să fi băut și el după colonelul Bogdan Enescu. Cu toate că, după cum reiese din informațiile intrate în posesia noastră, nemaifiind pandemie, Mastan se mulțumește să ”ridice” de pe card ”doar” câte 25.000 lei lunar! Stranie ironie a sorții însă, uite că ”blestemul inspectorului general” care pare să fi lovit Jandarmeria Română nu face ravagii doar pe plan profesional. Dar și pe persoană fizică… Pentru că ”Motanul” Bogdan Enescu se închidea în birou după program, sâmbăta și duminica, încasând astfel sporuri de peste o sută de milioane de lei vechi, doar pentru a fi alături de ”Iubi”. Relația amoroasă cu juna sexy-jandarmeriță din subordine fiind în cele din urmă asumată, după seria de probe foto din ”NAȚIONAL”. Și uite că acum și pe Mastan pare să îl fi lovit ”blestemul” nu doar în cont, dar și în inimă… ”Băieții răi” – cei care nici nu se știe când ar putea face o ”nefăcută”, dând drumul la ”filmulețul din hotel” – necrezând totuși în suspinele ”după Alexandra”…

Oricum, în ciuda dorului de care încă pare a fi mistuit, generalul Mastan cel puțin își poate ”ostoi” orgoliul rănit de faptul, că, barem dacă tot oftează singur prin birou, când crede că nu îl vede nimeni, cel puțin își mai rotunjește și el veniturile cu câte 10.000 lei lunar. Ceea ce nu este chiar de colea… Mai ales că, oricât ar fi ei de sălăjeni, Lucian Bode, Alin Mastan și Marius Florin Mihăilă habar nu au câți ”șefi” ca ei sunt puși ”la uscat, în podul” Internelor, de către adevărații băieți deștepți ai sistemului. Cei a căror răbdare s-ar putea să fie limitată, dacă șeful Corpului de control al ministrului de Interne nu finalizează controlul de la IGJR, derulat strict pe orele suplimenatre ale inspectorului general al Jandarmeriei Române!
Anchete
Dominic Fritz își află verdictul la Înalta Curte pe 18 iunie în dosarul de incompatibilitate ANI
Ultimul termen la ICCJ în procesul primarului Timișoarei
Primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, urmează să afle pe 18 iunie 2026 dacă va rămâne sau nu în funcție, în urma contestației depuse împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI), care l-a declarat în stare de incompatibilitate.
Potrivit publicației Lumea Justiției, la Înalta Curte de Casație și Justiție a avut loc vineri, 5 iunie 2026, ultimul termen în procesul în care Fritz contestă sentința Curții de Apel Timișoara, instanță care a menținut raportul ANI.
Fritz, prezent la Înalta Curte
Conform aceleiași surse, Dominic Fritz s-a prezentat personal la ICCJ, încercând să-i convingă pe judecătorii instanței supreme să îi admită recursul și să obțină o soluție favorabilă care să infirme constatările Agenției Naționale de Integritate.
Dosarul poartă numărul 699/1/2026 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Magistrații ICCJ au rămas în pronunțare
Completul de judecată format din magistrații Alexandru-Răzvan-George Popescu, Ionel Barbă și Vasile Bîcu a rămas în pronunțare, stabilind data de 18 iunie pentru anunțarea deciziei finale în acest dosar.
Hotărârea ICCJ va avea un impact direct asupra mandatului lui Dominic Fritz la Primăria Timișoara, în condițiile în care o confirmare definitivă a stării de incompatibilitate ar putea atrage pierderea funcției. (irinel I.).
Anchete
Decizie crucială la Curtea Constituțională: OUG 21/2026 privind programul SAFE și reforma administrativă a fost declarată constituțională
Într-un context politic tensionat, magistrații de la București au oferit o victorie neașteptată executivului condus de Ilie Bolojan. Hotărârea validează un pachet masiv de investiții în industria de apărare și modificări administrative profunde, respingând criticile conform cărora un guvern demis nu ar avea legitimitatea de a emite ordonanțe de urgență.
Magistrații CCR resping obiecțiile opoziției și validează pachetul de măsuri pentru securitatea Europei
Joi, 4 iunie 2026, Curtea Constituțională a României (CCR) a tranșat una dintre cele mai disputate spețe juridice ale anului. Cu o majoritate de voturi, judecătorii au respins obiecția de neconstituționalitate formulată de un grup de 53 de deputați împotriva Ordonanței de urgență nr. 21/2026. Această reglementare vizează implementarea instrumentului european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și consolidarea industriei de apărare, oferind cadrul legal pentru contracte de înarmare și achiziții publice de anvergură. Conform comunicatului oficial, instanța supremă a constatat că actul normativ respectă legea fundamentală, în ciuda suspiciunilor privind forțarea limitelor constituționale.
Argumentele Curții pentru evitarea blocajelor: Prioritatea maximizării absorbției fondurilor PNRR în anul 2026
Pentru a-și justifica decizia, Curtea a invocat necesitatea imperioasă de a evita pierderea fondurilor europene. Magistrații au stabilit că obiectivele OUG 21/2026 se subsumează unui interes public major: prevenirea blocajelor administrative într-un interval de timp limitat. În motivarea sa, CCR subliniază că sincronizarea calendarului național cu reglementările Uniunii Europene și maximizarea absorbției prin PNRR reprezintă „scopuri legitime” care justifică urgența legiferării. Mai mult, instanța a considerat că măsurile de întărire a capacității administrative la nivel local sunt esențiale pentru implementarea proiectelor de infrastructură și securitate asumate de România pentru anul 2026.
Critici dure din partea publicației Lumea Justiției privind competențele unui executiv demis
În ciuda verdictului favorabil de la Palatul Parlamentului, decizia a stârnit un val de reacții virulente în spațiul public. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, hotărârea CCR ar ignora propria jurisprudență și prevederile Codului administrativ, care restricționează dreptul unui guvern demis de a adopta ordonanțe de urgență. Publicația citată acuză Curtea că a făcut abstracție de statutul precar al cabinetului Bolojan în momentul emiterii actului normativ, generând un precedent periculos pentru separarea puterilor în stat. Criticii susțin că invocarea „urgenței” pentru a valida cheltuieli de miliarde de euro în domeniul înarmării reprezintă o deraiere de la rigorile constituționale.
Controlul parlamentar și integrarea europeană: Pilonii validării juridice a programului SAFE
Dincolo de controversele politice, CCR a punctat faptul că instituirea unui control parlamentar prin comisiile reunite asigură celeritatea necesară proiectelor din domeniul apărării, fără a diminua rolul legislativului. Decizia, care este definitivă și general obligatorie, subliniază că adaptarea legislației naționale la Regulamentul (UE) 2025/1106 este în deplin acord cu obligațiile României rezultate din procesul de integrare europeană. Astfel, drumul pentru investițiile masive în securitate rămâne deschis, sub protecția juridică oferită de magistrații constituționali, chiar dacă legitimitatea politică a demersului rămâne un subiect aprins de dezbatere. (Irinel I.).
Anchete
Justiția la terapie intensivă: Al șaptelea strigăt de disperare al CSM către un executiv „surd” la colapsul sistemului
Într-un gest de o gravitate fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat miercuri, 3 iunie 2026, cel de-al șaptelea apel de urgență din acest an către Guvernul României. Mesajul este unul de o duritate extremă: sistemul judiciar se află în pragul unui „colaps sistemic”, în timp ce puterea executivă este acuzată de politici iresponsabile care subminează statul de drept.
Conform informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, forul suprem al magistraturii somează Palatul Victoria să deblocheze imediat mecanismele de supraviețuire ale instanțelor și parchetelor. CSM solicită imperativ reluarea concursurilor de admitere în magistratură, suplimentarea schemei de grefieri și înființarea posturilor de asistent al judecătorului, măsuri vitale fără de care actul de justiție riscă să devină o simplă formalitate pe hârtie.
Hemoragia de personal: Magistratura între un deficit istoric și blocaje birocratice
Situația resurselor umane a atins cote alarmante. Din cauza blocajelor legislative impuse în ultimii doi ani, recrutarea directă a judecătorilor a fost practic anihilată. În prezent, instanțele românești se confruntă cu un vacuum de peste 800 de judecători, deficitul național apropiindu-se periculos de pragul de 16%.
Deși CSM a transmis încă din luna aprilie un memorandum pentru deblocarea concursurilor, Guvernul refuză sistematic avizarea acestuia. Această pasivitate a executivului este văzută de Consiliu ca o formă de destabilizare directă a puterii judecătorești, lăsând instanțele să lupte cu un val de dosare fără precedent, în timp ce porțile de intrare în sistem rămân ferecate.
Sufocați de dosare: România rămâne campioană la litigii, dar codașă la resurse
Statisticile prezentate în apelul CSM sunt de-a dreptul îngrijorătoare pentru orice cetățean care așteaptă dreptate în instanță. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de cauze înregistrate, volumul de muncă crescând cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cu aproximativ 2,4 milioane de dosare aflate în diverse faze procesuale, judecătorii sunt lăsați fără sprijin logistic. Deși există o nevoie acută de aproape 5.000 de grefieri, promisiunile guvernamentale din ultimii șase ani au rămas la stadiul de vorbe goale: niciun post din cele 600 asumate pentru perioada 2021-2023 nu a fost alocat în realitate. Mai mult, solicitarea pentru înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului este ignorată cu desăvârșire, deși legea prevede clar existența acestora.
Executivul vs. statul de drept: O ofensivă sistemică împotriva independenței justiției
Dincolo de criza de personal, CSM acuză Guvernul de un atac frontal asupra independenței financiare a magistraților. Noua lege a salarizării, aflată în pregătire, este privită ca un instrument de subminare a statutului magistratului, perpetuând o tendință de marginalizare a puterii judecătorești observată în ultimii doi ani.
Refuzul dialogului constructiv și lipsa de asumare instituțională a executivului transformă accesul cetățenilor la o justiție eficientă într-o iluzie. Prin acest al șaptelea apel, Consiliul Superior al Magistraturii nu cere doar posturi și bugete, ci reclamă respectarea echilibrului constituțional. Mesajul este clar: fără măsuri imediate și încetarea atacurilor legislative „iresponsabile”, justiția din România se îndreaptă rapid către un punct din care întoarcerea va fi aproape imposibilă. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zileDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum o ziPata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum o ziPermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 3 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 3 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 2 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 3 zileEXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA
-
Exclusivacum 3 zileANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp



