Actualitate
CULISELE UNEI CACEALMALE DEJA FUMATE
(Preluare Inpolitics):
Face valuri mari o dezvăluire aruncată zilele astea în presă privind așa-zise puteri discreționare pe care intenționează să și le aroge SRI printr-un proiect de lege despre care nu aflăm cine l-a elaborat, cînd și cum. Multă lume indignată, pe bună dreptate. Deși indignarea cam prea rapidă a unora bate la ochi. Tot pe bună dreptate. Și asta pentru că, în opinia noastră, asistăm, iar și iar, la o strategie veche de vreo două decenii care ar trebui să poarte numele ”Cum să schimbăm totul, dar să nu modificăm nimic” în materie de legi ale serviciilor. De fapt, scenariul de acum e identic cu unele mai vechi, iar scopul rămîne același: legile siguranței să rămînă neatinse, pentru că forma lor sumară și neadecvată timpurilor permite, de fapt, enorm de mult slujbașilor sistemului.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, la finalul şedinţei CSAT, că pachetul legislativ privind securitatea naţională cuprinde şase proiecte, respectiv: legea apărării naţionale, legea privind activitatea de informaţii, contrainformaţii şi de securitate, legea sistemului naţional de management al crizelor, noile legi ale SIE şi SRI şi legea statutului ofiţerilor de informaţii.
Siteul G4media susține că ziariștii săi au consultat un proiect de modificare a legii SRI care atribuie oamenilor serviciului privilegii de neînchipuit: procurorii ar putea intra în sediile SRI doar cu aprobarea președintelui CSAT, care este șeful statului, și cu informarea prealabilă a directorului Serviciului; ofițerii SRI vor putea fi audiați, percheziționați sau reținuți pentru fapte săvârșite în exercitarea atribuțiilor de serviciu numai de procurori anume desemnați; persoanele fizice și juridice, precum și autoritățile și instituțiile publice ar putea fi obligate să acorde sprijin SRI la cerere pentru derularea operațiunilor sale; directorul SRI nu ar mai putea fi demis de parlament, ci doar de președinte; sereiștii ar avea dreptul să solicite persoanelor fizice și juridice date, indiferent de forma de stocare a acestora, informații și, după caz, obiecte.
Indignare maximă în presă și în societatea civilă. 13 ONG-uri deja au dat un comunicat de protest și vor urma și altele.
În general, asemenea vești e cît se poate de benefic să fie sancționate de societate. Somnul rațiunii/națiunii naște monștri.
În cazul de față, personal, aș alege mai degrabă un hohot de rîs în fața unei strategii deja fumate de blocare a schimbărilor la legile siguranței.
Pentru că de asta a fost lansat pe piață așa-zisul proiect de lege a SRI: ca să blocheze pe mai departe orice modificare.
Un proiect cu niște prevederi comice, de-a dreptul. Să nu mai poată fi demis șeful SRI de parlament? Păi niciun șef de serviciu nu a fost demis vreodată, de parlament ori de către președinte. Întotdeauna s-a recurs la demisie. Sedii SRI verificate de procurori doar cu acord de sus? Dar cînd ați auzit de vreo anchetă a parchetelor în sediile SRI? Dreptul SRI de a-și înființa diverse structuri? Dar pînă acum ce i-a oprit? Nu are sens să mai continuăm…
Dar nici nu e ceva nou sub soare. Toate s-au mai propus și în trecut.
Deci, să o luăm metodic.
România are o problemă de vreo două decenii.
Niciun serviciu secret nu vrea să audă de modernizarea legislației învechite, pentru că golurile ei ajută teribil la nesancționarea abuzurilor. Modernizarea legilor ar putea chiar elimina unele servicii precum STS și SPP, ba chiar ar putea fuziona SRI cu SIE.
În consecință, politicienii bine racordați la sistem ar putea pur și simplu să facă un mucles perpetuu pe subiect.
Doar că intervine un element sîcîitor: forurile de la Bruxelles cer de mulți ani modificări la legile siguranței, după ce un român, Aurel Rotaru, care s-a plîns de persecuția SRI, a obținut în 2000 o condamnare răsunătoare la CEDO a Guvernului României. Cauza Rotaru a impus, finalmente, Comitetului european de Miniştri adoptarea, în iulie 2005, a unei rezoluţii prin care au fost sancționate întârzierile pe care România le avea în modificarea cadrului legilor siguranţei naţionale.
Din acest motiv, atît Băsescu și alianța DA, cît și PSD au fost obligați, după alegerile din 2004, să mimeze preocuparea pentru subiect.
De aici, a urmat un autentic sitcom, cu nenumărate episoade ridicole.
În 2006, ziarele Adevărul și Gîndul publicau concomitent extrase din două proiecte de lege privind statutul ofiţerilor de informaţii şi funcţionarea SRI.
Conform acestora, SRI urma să capete dreptul de a primi de la autorităţi şi instituţii publice, precum şi de la organizaţii private, informaţii şi documente sau copii după acestea, pentru „realizarea” securităţii naţionale. De asemenea, lucrătorii SRI puteau efectua anechete penale ținînd de siguranţa naţională și ar fi fost exoneraţi de răspunderea penală sau civilă dacă, prin exercitarea atribuţiilor de serviciu ar fi vătămat o persoană sau ar fi adus prejudicii patrimoniului acesteia.
”Ofiţerii de informaţii beneficiază de imunitate dacă împuşcă un cetăţean pe stradă” avertiza liberalul Bogdan Olteanu, la acea vreme.
Proiectul mai prevedea că în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu, ofiţerii de informaţii nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi, fără avizul prealabil al conducătorului autorităţii informative.
În cazul în care se dorea înlăturarea unor pericole iminente pentru securitatea naţională, ofiţerii puteau folosi orice sistem de comunicare sau transport şi puteau intra în orice loc public sau privat, cu despăgubiri ulterioare.
În februarie 2006, CSAT dezbătuse în primă lectură șase proiecte de legi ale siguranței: legea apărării naţionale, legea privind activitatea de informaţii, contrainformaţii şi de securitate, legea sistemului naţional de management al crizelor, noile legi ale SIE şi SRI şi legea statutului ofiţerilor de informaţii. Textele fuseseră secretizate pentru că, explica președintele Băsescu, nu e de dorit ca noile prevederi ”să se transforme în subiecte de dezbatere publică fără nici o finalitate”.
O lună mai tîrziu, cum spuneam, ”secretizatele” se scurseseră misterios în presă, dînd startul unui scandal apocaliptic.
Dezbaterile aprinse din clasa politică, societatea civilă, presă și chiar organisme internaționale au dus la o amînare sine die a legilor. Care, între timp, se multiplicaseră, ajungînd să fie trei-patru pachete distincte: unul propus de liberali, unul de guvernul PNL-PD, unul de pesediști și un al treilea făcut de servicii și pasat președinției, care nici măcar nu avea drept de inițiativă legislativă, dar încerca că recurgă la tot felul de artificii pentru a susține pachetul.
Parlamentari din comisiile de resort răcneau public că proiectele sunt scrise de idioți și ageamii; guvernul și CSAT se războiau pe proceduri: cine avizează primul legile, unii sau alții? De aici, un meci de tenis cu pachetul, aruncat de la unii la alții.
Război era și pe avizele ministerelor și ale serviciilor, care le blocau adesea timp îndelungat. La dezbateri publice nici nu ne amintim să se mai fi ajuns.
În octombrie 2006, guvernul Tăriceanu reușea să adopte un pachet de legi în guvern, fără ca asta să însemne finalul sitcomului.
Pe mai departe s-a jonglat politico-civic cu legile siguranței; în general, ce mulțumea pe unii deranja profund pe alții și tot așa.
PNL voia înglobarea SPP și STS în alte structuri, directorul SRI, George Maior, trăgea pentru absorbția SIE etc.
Iar timpul trecea.
După ce ne-am văzut cu sacii aderării la UE în căruță, discuțiile s-au domolit, brusc.
În 2010, Victor Ponta anunța relansarea discuțiilor despre legile siguranței. La fel Klaus Iohannis, după 2014. În 2018 se înființa o comisie parlamentară specială pentru legile siguranței, dar o desființa Curtea Constituțională, pe motiv că o comisie parlamentară „nu poate avea rol de inițiator al propunerilor legislative”.
În martie anul acesta, parlamentul a înființat o comisie identică. Din 2018 pînă azi s-a uitat cazul precedentei. Evident, noua comisie nu doar că nu a lucrat un minut, dar nici nu are structura completată.
Premierul Nicolae Ciucă trîntește, senin, zilele trecute, o grozăvie: ”Legile siguranței naționale au fost elaborate la nivelul fiecărei instituţii responsabile în parte, pachetul în deplinătatea sa se află la nivelul fiecărui partid astfel încât comisiile de specialitate să poată să analizeze iar cred că nu mai târziu de o săptămână să putem să avem pachetul spre analiză şi aprobare la nivelul Guvernului astfel încât să fie înaintat Parlamentului”.
Doar că România are niște prevederi constituționale clare, astfel că legile pot fi făcute de către guvern, parlament ori prin inițiative cetățenești; cum o fi cu ”fiecare instituție responsabilă”? Să înțelegem că fiecare serviciu secret și-a elaborat propria lege?
De la decizia CEDO în cazul Rotaru au trecut 22 de ani. De la rezoluția Bruxelles-ului privind necesitatea imperioasă a schimbării legilor siguranței naționale au trecut 17 ani.
În tot acest interval am avut tragedia de la World Trade Center, atentatele teroriste din Spania, de la Paris etc, războaiele din Irak, Afganistan, Georgia, invaziile ruse din Ucraina și multe alte evenimente majore care implicau responsabilitatea serviciilor de informații și a celorlalți factori privind securitatea națională.
Nimic din toate astea nu a putut împinge clasa politică spre cea mai măruntă modificare a legislației. Pentru că sistemul nu vrea asta. Punct!
De cîte ori se pune ceva mai apăsat problema, în presă se scurg misterios texte de lege teribile – intenționat concepute astfel! -, care încing nervii publici, iar scandalurile iminente – naturale ori artificiale – nu fac decît să îngroape, iar și iar, modernizarea legilor. Cum, previzibil, se va întîmpla și acum.
Actualitate
Traficul online din România își încetinește scǎderea, iar AI accelerează: ce arată datele actualizate pe trafic.dwf.ro
Prima actualizare a dashboard-ului public trafic.dwf.ro aduce și primele date comparabile de la lansare și arată cum a evoluat piața digitală românească într-o singură lună.
București, 10 septembrie 2026 – Lansat de DWF în august 2026, dashboardul agregă anonim date din proprietăți Google Analytics 4 monitorizate direct de agenție. Datele actualizate acoperă 784 de site-uri românești, cu 145,7 milioane de sesiuni și 829.000 de tranzacții pe luna august. Dashboardul este disponibil gratuit, fără cont.
Ce s-a schimbat față de luna anterioarǎ
Primul set, bazat pe datele lunii iulie, arăta o scădere a tuturor canalelor clasice, în timp ce traficul din asistenți AI era singurul aflat pe creștere. O singură lună nu confirmă un trend, dar datele din august arată că ipoteza „toate canalele clasice scad” nu mai descrie piața la fel de clar.
Paid și Social au revenit pe creștere, scăderea Search s-a temperat, iar traficul din asistenți AI a crescut cu 154% într-un an. În eCommerce, veniturile sunt cu 17,7% mai mari.
| Canal | Sesiuni (August) | Evoluție YoY (Iulie) | Evoluție YoY (August) |
|---|---|---|---|
| Trafic total | 145,7 mil. | −10,7% | −7,1% |
| Search | 39,3 mil. | −20,0% | −18,3% |
| Paid | 44,0 mil. | −1,7% | +7,0% |
| Social | 3,5 mil. | −1,0% | +9,8% |
| Direct | 27,3 mil. | −12,9% | −10,9% |
| Asistenți AI | 995.000 | +47,6% | +154,4% |
Notă metodologică: cohorta se recompune la fiecare ediție, iar variațiile year over year sunt calculate pe luni calendaristice complete. Volumele absolute din fiecare lunǎ nu sunt comparabile direct de la o ediție la alta; procentele de evoluție sunt.
AI: creșterea s-a triplat între două ediții consecutive
Traficul din asistenți AI a ajuns la 995.000 de sesiuni în august, în creștere cu 154,4% YoY față de 47,6% în primul set de calcul pe iulie. Este a 14-a lună consecutivă în care canalul depășește nivelul anului anterior.
Ponderea AI a crescut de la 1,43% la 2,53% din traficul Search, dar rămâne la doar 0,68% din traficul total. Canalul este dominat de ChatGPT, care generează acum 98,5% din traficul AI, față de 97,1% în ediția precedentă. Claude și Gemini au câte 0,6%, iar Copilot 0,2%.
„AI-ul înseamnă 0,7% din tot traficul și 0,8% din veniturile magazinelor. Dacă te uiți doar la volum, nu e nimic de discutat. Eu mă uit și la rata de creștere, și la ce face vizitatorul acela când ajunge pe site: convertește de 1,3 ori mai des decât cel din Google organic și lasă un coș cu 28% mai mare. Iar banii aduși de AI magazinelor din studiu sunt de peste trei ori mai mari decât anul trecut, în fiecare dintre ultimele șase luni.” – Radu Mărcușu, Search Director DWF
Scade interesul informațional, dar crește e-commerce-ul
Piața digitală se împarte în două direcții: traficul total din august 2026 este cu 7,1% sub nivelul din august 2025, în timp ce traficul către magazinele online din cohortă este cu peste 19% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Veniturile eCommerce cresc cu 17,7%, comenzile cu 13,2%, iar valoarea medie a coșului cu 4%.
Față de iulie, lunǎ în care traficul total era cu 10,7% sub nivelul aceleiași perioade din 2025, scăderea s-a temperat. În eCommerce, creșterea veniturilor s-a accelerat de la 9,8% la 17,7%.
SEO: mai puține vizite, mai mulți bani
Decuplarea dintre trafic și valoare se vede cel mai clar în traficul organic către magazinele online: sesiunile scad cu 15,9% față de anul trecut, dar veniturile cresc cu 6,9%, față de -0,7% în prima ediție.
Diferența vine din calitatea traficului: rata de conversie a crescut cu 13,5%, iar valoarea medie a comenzii cu 12%. Cu alte cuvinte, SEO aduce mai puține vizite, dar un trafic mai orientat spre cumpărare.
Paid crește mai repede decât investiția
În eCommerce, Paid a adus cu 24,2% mai multe sesiuni și cu 24,8% mai multe venituri față de anul trecut, în timp ce investiția în Google Ads a crescut cu 17,6%. Veniturile au crescut, astfel, mai repede decât bugetele.
Și costul traficului s-a redus: CPC-ul mediu a scăzut cu 8,6%, la 0,69 lei, față de o creștere în prima ediție. Pe doi ani, CPC-ul rămâne însă cu aproximativ 10% peste nivelul din 2024, ceea ce arată că scăderea recentă corectează doar parțial creșterea anterioară.
Ce se întâmplă la checkout
Comparate pe aceleași magazine, canalele se comportă diferit în momentul cumpărării:
| Canal | Rată de conversie | Coș mediu | Valoare / sesiune |
|---|---|---|---|
| Paid | 2,44% | 264 lei | 6,4 lei |
| Asistenți AI | 2,35% | 377 lei | 8,9 lei |
| Organic | 1,81% | 293 lei | 5,3 lei |
| Direct | 1,15% | 411 lei | – |
Traficul din AI convertește de 1,3 ori mai des decât Google organic și generează un coș mediu cu 28% mai mare. Față de iulie, avantajul de conversie s-a redus de la 1,5x, pe fondul îmbunătățirii conversiei în organic.
AI rămâne canalul cu cea mai rapidă creștere și una dintre cele mai mari valori per vizită. Veniturile atribuite AI au ajuns la 2,1 milioane de lei în august, dintre care 97,5% provin din ChatGPT.
Rezerva de măsurare
GA4 identifică doar o parte din traficul AI. Estimări independente indică faptul că aproximativ 70% rămâne neatribuit (sursa: Loamly.ai, februarie 2026), ceea ce ar însemna, pentru august, circa 3 milioane de sesiuni AI și o pondere estimată de 7,6% din traficul Search, față de 4,29% în prima ediție.
Este o estimare, nu o măsurătoare directă.
Cifre cheie, pe scurt
- Piața pierde trafic mai lent: −7,1%, față de −10,7% în iulie.
- Paid și Social au revenit pe creștere, după o perioadă de scădere ușoară.
- AI-ul și-a triplat ritmul, de la +47,6% la +154,4%, rămânând sub 1% din traficul total.
- Veniturile din SEO au trecut de la stagnare la creștere, deși traficul organic continuă să scadă puternic.
- Volumul și valoarea nu se mai suprapun. Un canal poate pierde vizite și câștiga bani în același timp – sau invers.
Pentru companii, concluzia practică ține de instrumentarul de raportare: câtă vreme cele două curbe merg în direcții diferite, un singur indicator de volum nu mai poate descrie performanța unui cana
DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.
trafic.dwf.ro este gratuit, nu necesită înregistrare și se actualizează lunar. Cifrele prezentate sunt aferente lunii august.
Actualitate
Angola primește șase elicoptere navale fără pilot pentru misiuni de supraveghere maritimă
Livrarea face parte dintr-un contract de peste un miliard de euro
Grupul de apărare EDGE din Emiratele Arabe Unite a livrat Marinei angoleze șase elicoptere autonome HT 100 NAVAL. Transferul face parte dintr-un acord în valoare de aproximativ un miliard de euro, semnat în 2023.
Aeronavele fără pilot au fost predate după finalizarea testelor de acceptanță din fabrică, desfășurate la sfârșitul lunii august în Elveția, la facilitățile companiei ANAVIA. Producătorul de elicoptere este o subsidiară a grupului EDGE.
Toate sistemele au trecut testele operaționale
Evaluările au inclus primele teste de zbor operaționale pentru toate cele șase elicoptere HT 100 NAVAL. Finalizarea cu succes a acestor verificări a deschis calea livrării către Marina angoleză.
Potrivit companiei, transferul reprezintă un moment important pentru integrarea sistemelor cu corvetele BR71 MK II și pentru consolidarea capacităților Angolei în domeniul supravegherii și recunoașterii maritime.
Câte două elicoptere pentru fiecare corvetă
Contractul semnat în 2023 de Abu Dhabi Ship Building, o altă companie din grupul EDGE, include trei corvete BR71 MK II, fiecare cu o lungime de 71 de metri. Navele reprezintă componenta principală a acordului încheiat cu autoritățile navale angoleze.
Cele șase elicoptere sunt destinate operării de pe aceste corvete, câte două pentru fiecare navă. Sistemele fără pilot urmează să fie integrate complet în sistemele de management al luptei instalate la bord.
HT 100 NAVAL sunt echipate cu senzori electro-optici și infraroșii, care vor extinde raza de supraveghere și recunoaștere a corvetelor și vor sprijini identificarea și monitorizarea țintelor maritime.
EDGE mizează pe o soluție navală complet integrată
Khaled Al Zaabi, președintele diviziei de platforme și sisteme din cadrul EDGE, a declarat că proiectul reunește platforme navale și sisteme autonome într-o soluție adaptată cerințelor operaționale ale Angolei.
Colaborarea dintre EDGE, Abu Dhabi Ship Building și ANAVIA urmărește să ofere marinei angoleze nu doar nave de luptă, ci un ansamblu integrat de platforme, senzori și sisteme fără pilot.
Corvetele sunt construite în Franța și Emirate
Abu Dhabi Ship Building a subcontractat compania franceză CMN Naval pentru construcția primei și celei de-a treia corvete. Lucrările pentru aceste nave se desfășoară la șantierul naval din Cherbourg, Franța.
A doua corvetă este construită în Abu Dhabi, în cadrul capacităților industriale ale companiei emirateze.
Compania urmărește extinderea pe piețele externe
Angola nu este singura piață vizată de Abu Dhabi Ship Building. Conducerea companiei a anunțat planuri de extindere în Asia, Africa de Vest și de Est, precum și în Brazilia.
Pentru următorii ani, compania estimează că peste jumătate din portofoliul său de comenzi va proveni din contracte internaționale.
Actualitate
General Atomics dezvăluie „Wildfire”, drona concepută să înlocuiască MQ-9A Reaper
Un aparat fără pilot destinat misiunilor de recunoaștere și atac
General Atomics Aeronautical Systems, unul dintre principalii producători americani de drone militare, a prezentat oficial Wildfire, un aparat fără pilot proiectat de la zero pentru a înlocui MQ-9A Reaper.
Compania susține că noua dronă poate fi fabricată într-un ritm accelerat și că este capabilă să depășească obiectivele stabilite de Departamentul american al Apărării pentru viitoarea platformă aeriană.
Wildfire este destinat misiunilor îndeplinite în mod tradițional de Reaper, inclusiv recunoașterii de lungă durată și atacurilor de precizie. În afara operațiunilor militare, producătorul ia în calcul și utilizări civile, inclusiv transportul de mărfuri comerciale.
Capacitate de transport sporită și noi roluri operaționale
Potrivit General Atomics, drona dispune de o capacitate de încărcare mai mare și de puncte de acroșare consolidate. Aceste caracteristici ar putea permite folosirea aparatului într-o gamă mai largă de misiuni, inclusiv pentru transportul aerian de încărcături comerciale.
Președintele GA-ASI, David Alexander, a descris Wildfire drept o platformă concepută pentru misiuni solicitante și clienți preocupați de costuri. El a subliniat că aparatul combină performanțele ridicate asociate produselor companiei cu flexibilitatea și posibilitatea de a fi fabricat la scară largă.
Wildfire intră în cursa pentru programul Massed Modular Aircraft
General Atomics propune Wildfire pentru programul Massed Modular Aircraft, lansat în luna iulie de Forțele Aeriene ale SUA și Defense Innovation Unit. Inițiativa urmărește identificarea unui succesor pentru MQ-9A Reaper.
Generalul-locotenent Christopher Niemi, responsabil de modernizarea Forțelor Aeriene americane, a declarat recent că programul a fost accelerat după pierderile considerate îngrijorătoare suferite de Reaper în operațiuni împotriva Iranului.
Obiectivul Pentagonului este dezvoltarea unei platforme mai ieftine și concepute să poată fi pierdută în luptă fără costurile extrem de ridicate asociate sistemelor sofisticate.
Pentagonul vizează un preț de aproximativ 10 milioane de dolari
În funcție de configurație, un MQ-9 Reaper poate costa până la 50 de milioane de dolari. Producția modelului a fost oprită anul trecut, însă versiunea modernizată MQ-9B SkyGuardian continuă să fie fabricată.
Pentagonul urmărește ca prețul aparatului destinat programului Massed Modular Aircraft să fie de aproximativ 10 milioane de dolari pe unitate, fără echipamentele de misiune.
Documentația oficială a programului stabilește, printre altele, ca viitoarea platformă să poată efectua o redislocare autonomă pe o distanță de 8.000 de mile marine și să transporte o încărcătură de cel puțin 2.800 de livre.
General Atomics afirmă că Wildfire îndeplinește sau depășește toate cerințele, oferind o rază de ferry de peste 8.000 de mile marine și capacitatea de a transporta simultan două rachete antinavă cu rază lungă de acțiune.
O platformă pregătită pentru arme, senzori și sisteme autonome
Potrivit producătorului, Wildfire poate transporta combinații variate de muniții, efecte lansate, senzori și alte echipamente de misiune.
Drona este proiectată de la început pentru un grad ridicat de autonomie și pentru operațiuni colaborative cu alte platforme aeriene. Această abordare ar permite integrarea aparatului în rețele de luptă distribuite și în misiuni desfășurate de grupuri mixte de drone și aeronave pilotate.
General Atomics promite livrări înainte de 2031
Planul inițial al Pentagonului prevedea ca sistemul Massed Modular Aircraft să devină operațional până în anul fiscal 2031, cu cel puțin 20 de drone pregătite pentru misiuni.
General Atomics afirmă însă că Wildfire ar putea fi livrat cu mai mulți ani înainte de acest termen. Compania susține, de asemenea, că în același interval ar putea produce de peste două ori mai multe aparate decât obiectivul minim stabilit inițial.
Programul ar putea urma modelul „wingmanilor” autonomi
Oficialii americani se așteaptă ca programul Massed Modular Aircraft să adopte o structură asemănătoare celei utilizate în cadrul inițiativei Collaborative Combat Aircraft, dedicată dezvoltării unor drone capabile să opereze alături de aeronave pilotate.
În acest model, platformele sunt construite pe arhitecturi deschise și dezvoltate succesiv prin mai multe „incrementuri”, care permit introducerea treptată a unor noi capabilități.
Christopher Niemi a sugerat că viitoarea aeronavă nu va integra neapărat tehnologii de ultimă generație. Cel mai probabil, aceasta va utiliza un motor turbopropulsor și o aripă cu alungire mare, soluții menite să reducă prețul și să sporească autonomia.
-
Exclusivacum 2 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
-
Exclusivacum 4 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi
-
Exclusivacum 20 de oreOrganigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
-
Exclusivacum 2 zileMAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
-
Exclusivacum 5 zileCum se prăjește dreptatea între DNA Ploiești, executorii „de casă” și culoarele serviciilor – De la microferma procurorului Lefter la justiția cu epoleți în dosarul Ivanof
-
Exclusivacum 4 zileBâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională
-
Exclusivacum 21 de ore„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
-
Featuredacum 4 zileCând sindicatul tace și muncește: de ce au apărut ‘misterios’ cursurile de cercetare disciplinară în MAI



