Administratie
Băncile sunt forţate să crească dobânzile la depozite, mai ales că politica Băncii Naţionale a devenit mai restrictivă
Inflaţia şi războiul din Ucraina încep să producă daune, populaţia nu mai economiseşte deloc în lei ci, dimpotrivă, mănâncă din economiile trecute, iar ca să-şi menţină cheltuielile, ia credite de la bancă, ceea ce va creşte gradul de îndatorare şi riscul asumat. Săptămâna trecută, o discuţie la sucursala unei bănci: Să ştiţi că avem o dobândă foarte bună la depozite, 5,5% pe 5 luni, dacă aveţi nişte bănuţi de pus deoparte. Într-adevăr dobânda este peste media pieţei.
Până acum 2-3 luni băncile nu prea erau interesate să atragă bani de la populaţie şi nici să mărească dobânzile chiar dacă inflaţia şi-a arătat colţii. Aveau prea mulţi bani în depozite faţă de cât de repede puteau plasa banii în credite, iar această situaţie ţinea de peste un deceniu.
Dar lucrurile s-au schimbat peste noapte.
Datele publicate săptămâna trecută de Banca Naţională pe luna aprilie 2022 privind indicatorii monetari, arată o nouă deteriorare a echilibrului de care se bucura sistemul bancar şi politica monetară a Băncii Naţionale.
Revenirea, şi apoi explozia inflaţiei – nimeni nu a anticipat că în mai puţin de un an vom ajunge la inflaţie de 15 %, de la 2-4%, scăderea dramatică a puterii de cumpărare în câteva luni – creşterea preţurilor nu este acoperită de majorarea salariilor – şi, nu în ultimul rând, apariţia războiului din Ucraina – care a injectat o teamă generală în rândul populaţiei, au schimbat peste noapte datele problemei.
În numai 4 luni – decembrie 2021-aprilie 2022, economisirea în lei a populaţiei a dispărut, iar românii au intrat deja în banii puşi deoparte de-a lungul anilor din două motive – să-i schimbe în euro de teamă, atât din motive de inflaţie cât şi de război în Ucraina, şi, pentru a-şi menţine puterea de cumpărare în urma creşterii preţurilor, trebuie să scoată bani din altă parte – deşi benzina a crescut cu 50%, nimeni nu vrea să renunţe la a merge cu maşina, iar cafeaua de la Starbucks trebuie băută în continuare. Pe lângă aceste lucruri se adaugă vacanţele şi chiar nunţile.
Conform datelor BNR, în aprilie 2022 soldul depozitelor în lei pentru populaţie a scăzut la 158,1 miliarde lei, de la 165 de miliarde lei în decembrie, şi 165,4 miliarde lei în ianuarie, rezultând un minus de 7,3 miliarde lei. De foarte multă vreme economiile populaţiei nu au fost în scădere.
Ceea ce este bine este că au crescut economiile în valută, de la 118,8 miliarde lei (echivalent în valută) în decembrie, la 127 miliarde lei în aprilie, rezultând un plus de 8,2 miliarde lei, adică aproape 2 miliarde euro puşi deoparte în bănci.
Dacă luăm în considerare şi depozitele companiilor, pe lângă cele ale populaţiei, din decembrie 2021 până în aprilie 2022, avem un minus de 12,4 miliarde lei.
În valută avem însă un plus de 13 miliarde de lei, de la 167 miliarde de lei, la 180 miliarde de lei.
Deci populaţia şi companiile renunţă la lei şi îşi ţin banii în valută.
Dacă ne uităm la credite, situaţia este diferită: deşi dobânzile sunt în creştere, soldul creditelor se majorează, ceea ce înseamnă că populaţia, dar şi companiile, au nevoie de bani.
De la un sold de 136,8 miliarde lei, în decembrie 2021, în aprilie 2022 soldul creditelor populaţiei a urcat la 141,4 miliarde lei, adică un plus de 4,6 miliarde lei.
Companiile au apelat mai mult la credite: dacă în decembrie soldul creditelor în lei era de 98 de miliarde de lei, în aprilie a urcat la 105,4 miliarde lei, adică un plus de 7,4%. Asta înseamnă că firmele sunt într-o scădere de cash flow şi apelează la liniile de finanţare bancară, chiar dacă ROBOR-ul s-a dublat din decembrie până acum, de la 3% la 6%.
Pe lângă acest ROBOR se adaugă şi marja băncii, marjă care este în creştere, pentru că situaţia în economie este alta faţă de acum un an.
În valută, soldul creditelor a crescut de la 89,3 miliarde lei (echivalent în valută) în decembrie, la 93 de miliarde de lei în aprilie, adică un plus de 3,7 miliarde de lei. Companiile au o creştere de 4,9 miliarde de lei a soldului creditelor în valută, în timp ce populaţia are un minus de 1,2 miliarde de lei.
Deci, în total, creditarea a crescut cu 15 miliarde de lei, între decembrie şi aprilie, atât în lei cât şi în valută, în timp ce depozitele bancare au crescut cu numai 1,3 miliarde de lei, şi asta exclusiv pe seama depozitelor în valută (de la 479,3 miliarde de lei la 480,6 miliarde de lei).
În mai, probabil că situaţia va arăta şi mai deteriorată, cu o scădere în continuare a economisirii şi o creştere a creditării, pentru că lumea are nevoie de bani.
Pentru că economiile în lei scad, băncile sunt forţate să crească dobânzile la depozite, mai ales că politica Băncii Naţionale a devenit mai restrictivă, iar piaţa bancară nu se mai scaldă în lei ca în ultimul deceniu.
Nimeni nu ştie, nici chiar Mugur Isărescu, cum va evolua inflaţia, războiul din Ucraina, preţurile la energie, scăderea puterii de cumpărare, etc.
Inflaţia, într-un caz fericit, va scădea sub 2 cifre doar peste un an, asta dacă lucrurile merg bine, iar preţurile la energie, fie scad după plafonare, fie se menţine plafonarea încă un an, dar pentru care statul trebuie să plătească încă 4 miliarde de euro, bani pe care însă nu-i are. Nu-i are nici acum, pentru primul an de plafonare.
Acum băncile oferă o dobândă de 5,5% pe an pentru un depozit pe 5 luni. Să nu ajungă să ofere chiar 5,5% pe 5 luni, adică o dobândă anuală de 12% ca să-i determine pe oameni să reînceapă să economisească.
Având în vedere cum s-a schimbat lumea în numai un an – explozia preţurilor la energie, explozia inflaţiei şi războiul din Ucraina – nu se ştie niciodată cât vor ajunge băncile să plătească pentru a avea lei.
Cristian Hostiuc
Administratie
Ministerul Culturii deschide spațiul instituțional către arta contemporană
Sediul Ministerului Culturii găzduiește, în această perioadă, expoziția „Punte vizuală”, semnată de pictorița Paula Vlădescu. Inițiativa face parte dintr-un proiect prin care instituția își transformă birourile, sălile de ședință și holurile în spații dedicate artei și dialogului cultural.
O galerie de artă în interiorul ministerului
Demersul a fost inițiat de ministrul Culturii, Demeter András István, care a invitat artiști aparținând unor generații diferite să își prezinte lucrările în sediul instituției. Prin această abordare, Ministerul Culturii își propune să devină mai accesibil publicului și să creeze noi oportunități de întâlnire între administrație, artiști și iubitorii de artă.
Înaintea expoziției Paulei Vlădescu, în spațiile ministerului au fost prezentate lucrări ale artiștilor Iulian Bisericaru și Ioana Cîrlig, în colaborare cu Anca Poterașu Gallery.
„Punte vizuală”, între generații și spații culturale
Expoziția actuală propune o călătorie vizuală între idei, geografii și generații artistice. Lucrările Paulei Vlădescu reflectă o preocupare pentru dialogul dintre experiența personală, memoria artistică și formele contemporane de expresie.
Artista este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România, iar operele sale se regăsesc în colecții private din România, Elveția, Statele Unite, Africa de Sud, Dubai, Canada și China.
Expoziția are și o semnificație aniversară pentru artistă, marcând împlinirea a 40 de ani de la absolvirea Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București.
Un proiect susținut de parteneri culturali
„Punte vizuală” este realizată cu sprijinul Galeriilor FormArt și cu implicarea curatoarei Magda Mihăilescu, arhitectă și promotoare a proiectelor de artă contemporană.
Prin această colaborare, Ministerul Culturii își consolidează rolul de spațiu de întâlnire între artiști consacrați, creatori aflați la început de drum și public. Inițiativa urmărește să apropie arta de viața cotidiană și să transforme spațiile administrative în locuri de dialog cultural.
Administratie
Turul României a transformat Prahova într-o mare scenă a ciclismului
O etapă spectaculoasă, urmărită de-a lungul județului
Prahova a fost, pentru o zi, în centrul atenției iubitorilor de ciclism, odată cu desfășurarea etapei Brașov–Ploiești din cadrul Turului României. Competiția a adus pe șoselele județului sportivi de top, dar și o atmosferă de sărbătoare, creată de localnicii care au ieșit în număr mare să-i încurajeze pe concurenți.
Potrivit informațiilor transmise de Consiliul Județean Prahova, traseul a inclus localitățile Cheia, Măneciu, Izvoarele, Vălenii de Munte, Slănic, Vărbilău, Dumbrăvești, Plopeni și Păulești. Ultimii kilometri ai etapei au fost parcurși în municipiul Ploiești, unde cicliștii au fost întâmpinați de public, organizatori și reprezentanții autorităților locale.
Slănicul, inclus în premieră pe traseul competiției
Unul dintre elementele inedite ale ediției din acest an a fost includerea orașului Slănic în traseul Turului României. Este pentru prima dată când competiția ajunge în această localitate, oferind sportivilor și publicului ocazia de a descoperi peisajele și specificul uneia dintre cele mai cunoscute zone turistice ale județului.
Prin alegerea acestui traseu, Turul României a contribuit și la promovarea Prahovei, imaginile din timpul cursei ajungând la un public numeros din țară și din străinătate.
Cristian Răileanu, pe podium
Festivitatea de premiere a reunit oficiali ai administrației județene și locale. La eveniment au participat președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu-Daniel Nanu, și primarul municipiului Ploiești, Mihai Polițeanu.
România a obținut și o performanță importantă în această etapă: ciclistul Cristian Răileanu a încheiat cursa pe locul al doilea, urcând pe treapta secundă a podiumului.
„Un asemenea eveniment înseamnă mai mult decât kilometrii parcurși într-o cursă. Înseamnă oameni care ies la marginea drumului să încurajeze sportivii, copii care descoperă ciclismul și imagini cu Prahova care ajung la un public din țară și din străinătate”, a declarat Virgiliu-Daniel Nanu, președintele Consiliului Județean Prahova.
Acesta a subliniat că energia transmisă de public confirmă importanța organizării unor competiții sportive de amploare în județ și și-a exprimat dorința ca Turul României să revină pe drumurile Prahovei.
Autoritățile pregătesc deja ediția din 2027
Consiliul Județean Prahova a transmis felicitări cicliștilor, organizatorilor și Federației Române de Ciclism pentru desfășurarea competiției. În același timp, reprezentanții administrației județene le-au mulțumit prahovenilor care au urmărit cursa de pe marginea drumului și au contribuit la atmosfera de sărbătoare.
Discuțiile pentru ediția viitoare au început deja. Președintele CJ Prahova i-a adresat lui Cătălin Sprînceană, președintele Federației Române de Ciclism, invitația ca Turul României să revină în județ și în 2027, pe un traseu care să includă noi drumuri și localități.
Pentru Prahova, competiția nu a însemnat doar sport de performanță, ci și promovare turistică, implicare comunitară și o demonstrație de energie colectivă. Județul rămâne, astfel, parte activă din plutonul Turului României.
Administratie
Virgiliu-Daniel Nanu: „Prahova se schimbă și prin oamenii ei”
Consiliul Județean Prahova sprijină 30 de proiecte nonprofit dedicate educației, culturii, sportului și protecției mediului. Pentru finanțarea acestora, instituția a alocat 2.249.427 de lei, în cadrul sesiunii din luna iunie 2026.
Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu-Daniel Nanu, a subliniat rolul oamenilor și al organizațiilor care se implică activ în comunitate și transformă ideile în proiecte concrete.
Inițiative pentru tineri, cultură, sport și mediu
Proiectele selectate acoperă domenii diverse și se adresează unor categorii variate de beneficiari. Unele inițiative sunt dedicate tinerilor și sprijinului educațional, în timp ce altele urmăresc promovarea dansului, filmului și a altor activități culturale în comunitățile prahovene.
Pe lista proiectelor se află și inițiative de protecție a mediului, programe care îi apropie pe copii de sport, precum și proiecte destinate sportivilor care își doresc să facă performanță.
„Prahova are oameni care nu așteaptă ca lucrurile să se întâmple. Au idei, se implică și pun lucrurile în mișcare”, a transmis Virgiliu-Daniel Nanu.
Președintele CJ Prahova: „În spatele fiecărui proiect sunt ore de muncă”
Președintele Consiliului Județean a apreciat diversitatea proiectelor și implicarea celor care contribuie la realizarea lor. Potrivit acestuia, în spatele fiecărei inițiative se află numeroase ore de muncă și efortul unor oameni dedicați.
„În spatele fiecăruia sunt ore de muncă, profesori, antrenori, voluntari și oameni care aleg să se implice pentru ceilalți. Iar asta merită susținut”, a declarat acesta.
Virgiliu-Daniel Nanu a evidențiat faptul că dezvoltarea comunității pornește adesea de la o idee simplă, care poate avea un impact important atunci când este susținută și transformată într-un proiect concret.
Obiectivul: mai multe proiecte finanțate în anii următori
Președintele CJ Prahova și-a exprimat dorința ca numărul proiectelor sprijinite de instituție să crească în următoarea perioadă.
„Astăzi am vorbit despre 30 de proiecte. Mi-aș dori ca mâine să fie 50, apoi 100. Să existe tot mai mulți prahoveni care vin cu idei, care au curajul să înceapă și care găsesc în Consiliul Județean un partener”, a afirmat Virgiliu-Daniel Nanu.
Acesta a încurajat implicarea civică și participarea celor care au idei și inițiative pentru comunitate, transmițând că instituția pe care o conduce își dorește să fie un partener pentru proiectele cu impact local.
„Asta este Prahova pe care vreau să o construim împreună”
În mesajul său, Virgiliu-Daniel Nanu a subliniat că schimbarea județului nu depinde doar de instituții, ci și de oamenii care se implică și duc proiectele până la capăt.
„Prahova se schimbă și prin oamenii ei. Prin fiecare idee care merită o șansă, prin fiecare inițiativă dusă până la capăt și prin fiecare proiect care lasă ceva bun în urma lui. Asta este Prahova pe care vreau să o construim împreună”, a concluzionat președintele Consiliului Județean Prahova.
-
Exclusivacum 3 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
-
Exclusivacum 2 zileOrganigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
-
Exclusivacum o zi„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 60: De la «Pinochio de Băicoi» la vânzătorul cu epoleti. Cum se spală păcatele cu pensii, tarabe și produse bio
-
Exclusivacum 3 zileMAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
-
Exclusivacum 2 zile„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
-
Exclusivacum 4 zileSTATUL PE PERSOANĂ FIZICĂ – Sufrageria de Securitate Națională S.A.
-
Exclusivacum o ziNicușor Dan a semnat, viceprimarii au dispărut, Articolul 550 a murit: ghid rapid de fraudă legislativă în trei ore
-
Featuredacum 4 zileConsultanță gratis, ca la supermarket: ia și fugi! De ce Sindicatul Diamantul nu mai dă dreptate la kilogram



