Administratie
Inăsprire a politicii monetare
E cert: trăim împreună sub presiunea unei inflaţii agresive, care muşcă zdravăn din venituri, făcând să scadă puterea de cumpărare a banilor. Sunt vremuri ce împing mase largi ale populaţiilor de pretutindeni, de la copii la bătrâni, să-şi restrângă consumul, lovind astfel în creşterea economică.
Şedinţa de marţi 10 mai, a Consiliului de Conducere al BNR, s-a înscris pe agenda acelor evenimente aşteptate cu interes sporit de autorităţi, de responsabilii din economie, de mass-media şi de publicul larg. Mai ales că, în urmă cu mai multe zile, au început predicţiile. Analişti dintre cei mai cunoscuţi, unii din bănci, alţii din mediul academic ori din presă, au deschis un câmp larg pentru cele mai diferite opţiuni. Semnificativ este faptul că mizele pe creşteri ale dobânzii de politică monetară de 0,25 la sută au fost puţine, cei mai mulţi indicând modificări între 0,50 şi 1,25 la sută. Aşadar, comunicatul BNR, care menţiona urcarea dobânzii cu
0,75 de puncte de bază, până la 3,75 la sută, nu avea cum să surprindă pe nimeni şi nici nu a avut acest scop. Dimpotrivă, tocmai faptul că deciziile BNR de ieri nu au fost de natură să surprindă pe nimeni este remarcabil. Pentru că dezbaterea pe marginea acestor predicţii a fost în bună măsură lămuritoare. Şi nu doar pentru publicul larg, nu doar pentru cei interesaţi de ratele la credite, ci şi pentru pieţe.
De reţinut însă, cu deosebire, este punctul forte al comunicatului din 10 mai, şi anume efectul scontat de BNR. Şi anume, un echilibru solid între trei obiective de prim ordin, pentru obţinerea căruia banca centrală nu se rezumă să-şi calibrele corect dobânda de referinţă, ci activează întregul arsenal de care dispune. Scopul fiind să asigure, în cât mai scut timp, stabilitatea preţurilor, deodată cu stimularea economisirii prin creşterea ratelor dobânzilor la depozite şi cu un PIB sustenabil. Trei decizii, împreună, vin să susţină aceste obiective: 1) creşterea la 3,75 la sută a dobânzii de politică monetară; 2) păstrarea controlului ferm al lichidităţii în sistemul bancar; 3) menţinerea nivelurilor actuale ale rezervelor minime obligatorii ale pasivelor în lei şi valută din instituţiile de credit.
Aceste decizii, ce exprimă în fond o înăsprire a politicii monetare, sunt departe de a fi fost adoptate numai prin raportări la mediul intern. Inflaţia e globală, e un flagel ce produce suferinţă în toată lumea, aşa că atât analizele ce au precedat aceste decizii, cât şi votul din Consiliu, au ţinut seamă – cum se arată expres în comunicat – de ce se întâmplă în toată lumea. Au fost deci analizate confruntările cu inflaţia ale marilor bănci centrale, îndeosebi ale Fed şi BCE, dar şi ale celor din Cehia, Polonia şi Ungaria. Pentru că România nu este singură pe o mare în furtună.
E cert: trăim împreună sub presiunea unei inflaţii agresive, care muşcă zdravăn din venituri, făcând să scadă puterea de cumpărare a banilor. Sunt vremuri ce împing mase largi ale populaţiilor de pretutindeni, de la copii la bătrâni, să-şi restrângă consumul, lovind astfel în creşterea economică.
În acest context, pe fondul unei crize globale, intervine o schimbare radicală în politica monetară a băncilor centrale. Din America până în Extremul Orient. Acum vreo 10-11 ani, imediat după ieşirea din criza globală de la cumpăna primelor două decenii ale acestui secol, cele mai importante bănci centrale din lume au deschis calea pentru Marea Relaxare, făcând ca dobânzile de politică monetară să coboare agresiv către zero sau până la zero. Decizie urmată de cumpărarea, de către bancile centrale, a unui mare număr de obligaţiuni ale guvernelor sau ale companiilor. Efectul? Bani mulţi şi ieftini, care să susţină redresarea economică, în împrejurarea în care inflaţia părea un dragon în adormire. Presa lumii a descris fenomenul ca un val mare, în creştere, ce a făcut să urce toate bărcile.
Acesta a fost fluxul. Acum e refluxul. Valul care a urcat toate bărcile se retrage. Bărcile îşi caută poziţii noi. Marea Relaxare a rămas undeva în urmă. E un timp nou, specific unor împrejurări noi, sub imperiul Marii Înăspriri. Dobânzile nu mai privesc în jos. Vremea dobânzilor mici a trecut.
Inflaţia globală curentă – care a marcat o creştere explozivă în martie, fără să-şi fi atins vârful, dovadă fiind faptul că a continuat să urce şi în aprilie pe cea mai mare parte a planetei -, este o problemă greu de rezolvat. Întâi şi întâi prin ea însăşi. Apoi, pentru că este potenţată de rănile provocate de războiul din Ucraina şi de perspectiva recesiunii. Europa contabilizează această problemă într-un cont de „extremă urgenţă”! România, de asemenea, şi-a deschis propriul cont de „extremă urgenţă”, în care înregistrează tot ce este legat de dinamica inflaţiei! Necazul, cel puţin deocamdată, este că în ambele conturi sunt înregistrate prea multe întrebări şi prea puţine răspunsuri.
Explicaţia e legată de tipul de inflaţie ce macină nervii şi banii lumii de mai bine de 16 luni încoace. O inflaţie în prea mică măsură dependente de vechea normalitate, devenită istorie începând din martie 2020, dar cu ochii larg deschişi către noua normalitate, de pe aversul medaliei, cu centre de atracţie cum sunt tranziţia energetică şi tranziţia ecologică, lângă multe alte tranziţii către viitorul apropiat. Or, ambele tranziţii, cea energetică şi cea ecologică, plutesc încă în metafizică, mai având ceva drum de parcurs până să devină realitatea încărcată cu forţa de intervenţie necesară pentru a dezrădăcina partea cea mai agresivă a acestei inflaţii. Acea parte structurală a inflaţiei, imună în faţa politicilor monetare ale băncilor centrale, îşi are cauzele pe reversul medalie, ca expresie concentrată a unei lumi dominate de o turbulenţă multiplă. Marea Înăsprire va rămâne o soluţie până când criza energetică şi criza ecologică nu se vor topi, treptat, în tranziţia energetică şi tranziţia ecologică.
Adrian Vasilescu
Administratie
Grup infracțional specializat în traficul ilegal de țigarete, destructurat. Peste 6,3 milioane de țigarete, indisponibilizate
Polițiștii de frontieră, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și în cooperare cu Europol, au desfășurat, în perioada 29–30 august 2026, o amplă operațiune pentru destructurarea unui grup infracțional organizat specializat în traficul ilegal de țigarete.
În cadrul acțiunii au fost efectuate 22 de percheziții domiciliare și 26 de percheziții asupra unor autovehicule. Șase persoane au fost reținute, iar peste 6,3 milioane de țigarete au fost indisponibilizate.
Țigarete ascunse în autocamioane cu mărfuri alimentare
Operațiunea a inclus activități investigative complexe, precum și realizarea unui flagrant. În seara zilei de 29 august, în jurul orei 21:30, polițiștii au oprit în trafic un autoturism și un autocamion care intraseră în România prin zona municipiului Giurgiu.
În urma verificărilor, în compartimentul de marfă al autocamionului a fost descoperită o cantitate importantă de țigarete, disimulată într-un transport legal de ceapă.
Potrivit anchetatorilor, membrii grupului ar fi introdus țigaretele în România pe la frontiera cu Bulgaria, folosind autocamioane cu temperatură controlată. Produsele accizabile ar fi fost ascunse sub mărfuri precum ceapă, portocale și pepeni.
Transporturile ar fi fost însoțite de autovehicule antemergătoare, folosite pentru supravegherea traseului și semnalarea eventualelor controale ale autorităților.
Peste 70 de milioane de țigarete, introduse în țară din 2025
Investigația, desfășurată pe parcursul a aproximativ șase luni, a vizat un grup format din cetățeni români și moldoveni. Anchetatorii susțin că, începând cu anul 2025, gruparea ar fi introdus în România peste 70 de milioane de țigarete provenite din contrafacere și din spațiul extracomunitar.
Ulterior, țigaretele ar fi fost depozitate temporar în județele Teleorman, Neamț și Botoșani, apoi distribuite și comercializate pe piața neagră.
Perchezițiile au avut loc în județele Teleorman, Neamț, Bacău, Vaslui, Botoșani, Iași și Giurgiu, precum și în municipiul București.
Prejudiciu estimat la peste 62,5 milioane de lei
În urma activităților desfășurate în perioada 29–30 august au fost indisponibilizate 6.337.197 de țigarete și alte mijloace materiale de probă. De asemenea, nouă autovehicule au fost ridicate în vederea instituirii unor măsuri asigurătorii.
Pe parcursul documentării activității infracționale au mai fost indisponibilizate 7.199.780 de țigarete.
Prejudiciul cauzat bugetului de stat este estimat la aproximativ 62.592.943 de lei, echivalentul a circa 11.941.826 de euro.
Cercetările continuă pentru constituirea unui grup infracțional organizat și deținerea sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, nemarcate, marcate necorespunzător ori cu marcaje false, peste limita de 10.000 de țigarete.
Ancheta urmărește stabilirea întregii activități infracționale, identificarea tuturor persoanelor implicate și dispunerea măsurilor legale.
Măsurile dispuse reprezintă etape ale procesului penal și nu înlătură principiul prezumției de nevinovăție. (Sava N.),.
Administratie
Cinci biciclete și șase trotinete electrice, posibil furate, descoperite în două microbuze la Nădlac
Vehiculele au fost oprite pe autostrada A1
Polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Nădlac, județul Arad, au descoperit cinci biciclete și șase trotinete electrice, susceptibile a fi furate. Bunurile, estimate la aproximativ 45.000 de lei, erau transportate de doi cetățeni bulgari.
Polițiștii de frontieră au desfășurat controale aleatorii și nesistematice pe autostrada A1 Deva–Nădlac. În timpul acțiunii, au oprit pentru verificări două microbuze înmatriculate în Bulgaria.
Bicicletele și trotinetele nu aveau documente de proveniență
Cele două vehicule erau conduse de cetățeni bulgari în vârstă de 29, respectiv 36 de ani. În urma verificărilor efectuate în compartimentele destinate transportului de marfă, polițiștii au găsit cinci biciclete, dintre care două electrice, precum și șase trotinete electrice.
Șoferii nu au putut prezenta documente care să ateste proveniența bunurilor.
Bunurile au fost ridicate pentru cercetări
Cele 11 vehicule, a căror valoare totală este estimată la aproximativ 45.000 de lei, au fost ridicate de polițiștii de frontieră. Cei doi cetățeni bulgari au fost conduși la sediul instituției pentru efectuarea cercetărilor.
În cauză au fost demarcate cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tăinuire. La finalizarea verificărilor urmează să fie dispuse măsurile legale care se impun. (Sava N.).
Administratie
Motocicletă furată din Italia, descoperită la Stânca. Un cetățean moldovean a plătit 9.000 de euro pentru vehicul
Polițiștii de frontieră au identificat o diferență la seria motocicletei
Polițiștii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Stânca au descoperit o motocicletă care figura în bazele de date ca fiind furată din Italia. Vehiculul, în valoare de aproximativ 50.000 de lei, a fost indisponibilizat pentru continuarea cercetărilor.
Incidentul a avut loc la Punctul de Trecere a Frontierei Stânca, din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași. Pentru efectuarea formalităților de control s-a prezentat un cetățean moldovean, în vârstă de 39 de ani, care conducea o motocicletă înmatriculată în Republica Moldova.
Motocicleta nu figura inițial cu alerte
Deși seria înscrisă în certificatul de înmatriculare nu figura cu alerte în bazele de date, polițiștii de frontieră au avut suspiciuni cu privire la situația juridică a vehiculului.
În urma verificărilor suplimentare, aceștia au constatat că motocicleta avea o altă serie decât cea prezentată la control. După identificarea seriei originale, polițiștii au stabilit că vehiculul figura în bazele de date ca fiind furat.
Alerta fusese introdusă de autoritățile din Italia în anul 2012.
Bărbatul spune că nu știa că motocicleta era furată
În timpul verificărilor, cetățeanul moldovean a declarat că a cumpărat motocicleta din Republica Moldova în anul 2024. Pentru vehicul, acesta ar fi plătit suma de 9.000 de euro.
Bărbatul a susținut că nu avea cunoștință despre faptul că motocicleta era furată sau că ar fi fost implicată într-un litigiu.
Cercetări pentru tăinuire
Polițiștii de frontieră efectuează cercetări în acest caz pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire.
Motocicleta, a cărei valoare a fost estimată la aproximativ 50.000 de lei, a fost indisponibilizată și urmează să rămână la dispoziția anchetatorilor până la finalizarea cercetărilor.
Persoana cercetată beneficiază de prezumția de nevinovăție pe tot parcursul procedurilor judiciare. (Paul D.).
-
Exclusivacum o zi„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum 4 zileEpisodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum o ziFamiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum 2 zileTCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 3 zileMătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 4 zileCum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri
-
Exclusivacum o ziCÂȚI POLIȚIȘTI MAI TREBUIE BATJOCORIȚI CA SĂ ÎNȚELEGĂ STATUL CĂ PATRULA CU DOUĂ SUFLETE NU E SCUTUL ROMÂNIEI?



