Administratie
MIPE deschide un nou apel PNRR pentru finanțarea rutelor turistice/culturale
Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene a lansat, astăzi, un nou apel de proiecte în cadrul Investiției 1 – Promovarea celor 12 rute turistice/culturale, Componenta 11 – Turism și cultură din Planul Național de Redresare și Reziliență al României. Astfel, potențialii beneficiari pot depune, într-un interval de 20 zile, propuneri de obiective care să facă parte din cele 12 rute menționate în Investiția 1 – Componenta 11 din PNRR.
Informații despre noul apel de proiecte, aici: .
Reamintim faptul că pentru implementarea Investiției 1 – Componenta 11 din PNRR a fost derulat un prim apel în perioada 25 februarie – 20 martie 2022, în urma căruia s-a constatat necesitatea deschiderii unui nou apel în vederea ocupării locurilor rămase disponibile în cadrul rutelor turistice/culturale, respectiv pentru ca reprezentativitatea obiectivelor în cadrul celor 12 rute turistice/culturale să fie cât mai mare și la nivel național.
„Patrimoniul cultural al României este o valoare a noastră, a tuturor, care trebuie valorificat pentru a crea locuri de muncă, mai ales în zonele rurale. Mulțumesc celor care au muncit și au pregătit proiecte. Sper că prin acest apel nou să avem și mai multe propuneri de obiective pentru restaurarea castrelor romane și ale culelor, și pentru promovarea mănăstirilor, cetăților, castelelor și satelor tradiționale, și a altor obiective de pe cele 12 rute importante pentru promovarea turismului cultural în România”, a declarat ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.
Informații detaliate despre situația obiectivelor selectate și a celor neselectate, în urma primului apel*:
| Nr.crt. | Rută | Țintă obiective Promovare |
Țintă obiective Restaurare |
Realizat în urma Apelului 1 Promovare |
Realizat în urma Apelului 1 Restaurare |
Rămas de ocupat în urma Apelului 1Promovare | Rămas de ocupat în urma Apelului 1Restaurare |
| 1 | Ruta castelelor | 30 | 5 | 14 | 5 | 16 | 0 |
| 2 | Ruta curiilor din zona Transilvaniei | 25 | 5 | 8 | 5 | 17 | 0 |
| 3 | Ruta culelor | 15 | 5 | 6 | 4 | 9 | 1 |
| 4 | Traseul gastronomiei tradiționale românești | 30 | – | 28 | – | 2 | – |
| 5 | Ruta bisericilor fortificate | 20 | – | 10 | – | 10 | – |
| 6 | Ruta bisericilor de lemn | 30 | 10 | 28 | 10 | 2 | 0 |
| 7 | Ruta mănăstirilor din zona Moldovei | 30 | 5 | 8 | 5 | 22 | 0 |
| 8 | Ruta Sfântul Ladislau pe teritorilul României | 20 | 5 | 13 | 5 | 7 | 0 |
| 9 | Traseul Castrelor Romane | 20 | 5 | 13 | 3 | 7 | 2 |
| 10 | Ruta cetăților | 30 | 5 | 18 | 5 | 12 | 0 |
| 11 | Refacerea peisajului cultural din Delta Dunării în vederea creșterii atractivității zonei. | 30 | 30 | 36 | 36 | 0 | 0 |
| 12 | Ruta satelor cu arhitectură tradițională | 20* | * | 16 | * | 4 | * |
Prin „obiectiv” se înțelege sat sau comună. Pentru restaurare vor fi finanțate câte 8 gospodării tradiționale localizate în fiecare sat/comună calificat în vederea promovării.
Investiția 1 – Promovarea celor 12 rute turistice/culturale din cadrul Componentei 11 – Turism și Cultură PNRR are o alocare de 103,53 milioane euro. Obiectivul acestei investiții este de a crește atractivitatea destinațiilor turistice selectate în urma dezvoltării a 12 rute turistice/culturale tematice în zonele rurale defavorizate din România și crearea de noi locuri de muncă în industria turistică. Astfel, este acordat sprijin financiar pentru promovarea celor 12 rute turistice/culturale, și pentru modernizarea/reabilitarea obiectivelor (siturilor) turistice cu impact național și internațional, identificate în zonele de destinație optimă.
Cel puțin 225 de situri vor fi incluse în cele 12 rute turistice/culturale, acestea vor fi alese pe baza cartografierii și vor fi poziționate în zone strategice, pentru a atrage atât turiștii români, cât și pe cei străini pe baza acestor rute. Turismul cultural este un produs turistic de top în ceea ce privește călătoriile internaționale, iar prin acest program se dorește dezvoltarea României din această perspectivă, prin creșterea accesibilității zonelor turistice și a calității infrastructurii turistice, dezvoltarea destinațiilor turistice, creșterea și diversificarea ofertei turistice prin valorificarea patrimoniului cultural și natural, respectiv creșterea calității experiențelor și a serviciilor la nivelul destinațiilor turistice.
Reamintim faptul că Planul Național de Redresare și Reziliență are un buget total de 29,2 miliarde euro, din care 14,2 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi. Pentru implementarea Planului, România a încasat două tranșe de prefinanțare în valoare de 3,79 miliarde euro: o transă în valoare de 1,85 miliarde euro aferentă componentei de granturi, respectiv 1,94 miliarde euro din componenta de împrumut.
PNRR se bazează pe șase piloni, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Uniunii Europene, respectiv: tranziția verde, transformare digitală, creștere inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliența și politici pentru generația următoare. Planul include măsuri privind transportul durabil, educația, sănătatea, renovarea clădirilor și digitalizarea administrației publice.
Administratie
Două grupări suspectate de trafic de substanțe psihoactive, destructurate în București și Ilfov
Polițiștii și procurorii au pus în aplicare 11 mandate de percheziție. În dosar sunt cercetate 21 de persoane, iar anchetatorii spun că au indisponibilizat aproximativ 1,4 kilograme de substanță psihoactivă NEP.
Două grupări infracționale, suspectate că ar fi comercializat substanțe cu efecte psihoactive în București, au fost vizate de o acțiune desfășurată astăzi, 28 octombrie, de polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București și procurorii DIICOT – Structura Centrală.
În cadrul operațiunii au fost puse în aplicare 11 mandate de percheziție domiciliară în București și județul Ilfov. Cercetările vizează, între altele, constituirea unui grup infracțional organizat, efectuarea fără drept de operațiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive și deținerea de droguri pentru consum propriu, fără drept.
O grupare ar fi vândut NEP în mai multe puncte din Capitală
Potrivit anchetatorilor, începând din iulie 2025 ar fi fost constituite două grupări, cu scopul obținerii unor câștiguri din comercializarea substanțelor stupefiante.
Prima grupare ar fi fost coordonată de o femeie și ar fi numărat încă 14 membri. Până în octombrie 2026, aceștia ar fi deținut și vândut în București o substanță susceptibilă de a avea efecte psihoactive, identificată drept NEP.
Lidera ar fi fost responsabilă de procurarea, porționarea și ambalarea substanței, precum și de organizarea vânzării către consumatori. Dozele ar fi fost transportate în plicuri autosigilante și distribuite în locații din sectoarele 1 și 4, prin intermediul altor membri, care ar fi colectat banii și i-ar fi predat coordonatoarei.
Unele puncte de distribuție ar fi fost supravegheate de membri aflați în eșalonul secund, care ar fi dat indicații vânzătorilor sau ar fi vândut direct. Pentru a evita depistarea, suspecții ar fi transportat substanțele cu taxiuri alese aleatoriu.
A doua grupare ar fi fost coordonată din penitenciar
Cea de-a doua grupare ar fi fost formată din șase persoane și ar fi acționat în aceleași zone. Potrivit probelor administrate, coordonatorul acesteia, un bărbat aflat în executarea unei pedepse cu închisoarea, ar fi stabilit detalii despre procurarea și vânzarea substanțelor, prețuri și împărțirea profitului, inclusiv în timpul vizitelor.
Coordonarea efectivă a activității în afara penitenciarului ar fi fost asigurată de o femeie, membră a familiei liderului. Aceasta ar fi participat la procurarea, porționarea, ambalarea și vânzarea substanțelor, precum și la colectarea și gestionarea banilor.
Anchetatorii au indisponibilizat aproximativ 1,4 kilograme
Pe parcursul cercetărilor au fost indisponibilizate sute de doze de produs psihoactiv NEP, însumând aproximativ 1,4 kilograme de substanță. Audierile se desfășoară la sediul DIICOT – Structura Centrală.
Acțiunea a beneficiat de sprijinul polițiștilor Direcției Generale de Poliție a Municipiului București și al jandarmilor Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.
Persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de lege, precum și de prezumția de nevinovăție pe întregul parcurs al procesului penal. (Sava N.).
Administratie
Peste 3.200 de flacoane cu toxină botulinică, descoperite într-un microbuz la Calafat
Produsele, estimate la peste 3,3 milioane de lei, erau ascunse printre bagaje și nedeclarate. Microbuzul circula din Bulgaria spre Germania, prin România.
Polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Calafat și lucrătorii vamali au descoperit 3.281 de flacoane cu toxină botulinică într-un microbuz înmatriculat în Bulgaria. Produsele, ascunse și nedeclarate, au fost evaluate la 3.378.200 de lei.
Controlul a avut loc în parcarea din apropierea stației de taxare a podului Calafat–Vidin, pe sensul de mers Bulgaria–România. Microbuzul a fost selectat pentru verificări în baza analizei de risc, de polițiștii de frontieră împreună cu lucrătorii Direcției Regionale Vamale Craiova – Serviciul Echipe Mobile Calafat.
Produsele erau ascunse printre bagaje
La volan se afla un cetățean bulgar în vârstă de 36 de ani, care le-a declarat autorităților că transporta bunuri personale pe ruta Bulgaria–Germania.
În urma controlului, echipele au găsit în interiorul microbuzului 324 de flacoane cu toxină botulinică și 2.957 de flacoane cu pulbere pentru soluție injectabilă – toxină botulinică. Produsele erau ascunse printre bagaje și nu fuseseră declarate.
Valoarea estimată depășește 3,3 milioane de lei
Valoarea totală a produselor descoperite a fost estimată la 3.378.200 de lei. Informațiile furnizate nu precizează dacă au fost dispuse măsuri suplimentare sau ce proceduri au fost inițiate după control. (Paul D.).
Administratie
180 de milioane de lei pentru lupta cu dependențele: plan național pentru tratament și recuperare
Peste 2.500 de specialiști ar urma să fie formați, iar o rețea de centre de zi, comunități terapeutice și centre de recuperare ar urma să ofere sprijin copiilor, adolescenților și adulților afectați de adicții.
Ministerul Sănătății pregătește un proiect național de aproximativ 180 de milioane de lei, finanțat din fonduri europene nerambursabile, pentru prevenirea adicțiilor, tratarea dependențelor și susținerea recuperării. Inițiativa vizează dezvoltarea unei rețele de servicii care să îi sprijine pe cei afectați nu doar în timpul tratamentului medical, ci și după externare.
„Dependența nu se învinge doar prin tratament medical”, a transmis ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, subliniind că recuperarea nu se încheie odată cu plecarea pacientului din spital.
Centre de zi și servicii postcură, pentru sprijin după externare
Ministerul finalizează fișa proiectului pentru dezvoltarea unei rețele naționale de centre de zi, comunități terapeutice și centre de recuperare, destinate copiilor, adolescenților și adulților. Potrivit ministrului, una dintre priorități este și crearea unui cadru legal distinct pentru centrele postcură.
Acestea ar urma să ofere consiliere, servicii de reabilitare și sprijin pentru prevenirea recăderilor — etape esențiale pentru persoanele care încearcă să-și reconstruiască viața după tratament.
Formarea specialiștilor și prevenția în rândul tinerilor
Planul include formarea a aproximativ 2.500 de specialiști din sănătate, educație și asistență socială, precum și actualizarea legislației pentru coordonarea serviciilor. O altă direcție vizează extinderea programelor de prevenție adresate copiilor, adolescenților, părinților și familiilor.
Ministrul a precizat că Ministerul Sănătății va coordona parteneriatul național împreună cu instituțiile responsabile din educație, protecție socială și administrația locală. Demersul continuă, potrivit acestuia, și colaborarea cu Mirabela Grădinaru și Administrația Prezidențială pentru protejarea copiilor și adolescenților în fața adicțiilor.
„Recuperarea este posibilă”
„Dependența nu trebuie să însemne o condamnare pe viață”, a afirmat Rogobete, pledând pentru sprijin în locul stigmatizării. Obiectivul declarat este un sistem care să îi ajute pe cei afectați să revină la familie, la muncă și la o viață independentă.
Proiectul se află în etapa de finalizare a fișei de proiect; mesajul ministrului nu precizează un calendar de lansare sau de începere a serviciilor.
Sursa: declarația ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete
-
Exclusivacum 5 zileI.P.J. Prahova – În Băicoi, „legea” se cântă la ureche. Grădinița de cadre: „Curva”, lăutarul, Wetterbestul și „Pulea” Rozin
-
Exclusivacum 2 zilePolițist acuzat că „închide ochii” la propriile fapte: deversare suspectă, intervenție contestată și suspiciuni de abuz de funcție în I.P.J. Prahova
-
Exclusivacum 3 zileApt limitat, răbdare nelimitată? ANP numără bolnavii, dar nu prea spune de ce
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova – Cascadorii „girofarului” – sezonul III: BMW-ul zburat, Renaultul kamikaze și Dacia-cazan cu folie de bezmetic de la Politia Baicoi
-
Exclusivacum 5 zilePoliția Locală Ploiești și bariera nemuririi…sau cum să nu ai „nicio competență” pe banii contribuabililor (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 22 de oreReforma lui Burcu: tăcere, aroganță și PowerPoint la secret. Poliția Penitenciară pusă la perete, fără să i se spună de ce
-
Exclusivacum 4 zileStrăpungerea de Vest a integrității de Est. Pământul e contaminat, primarul (Primarul Ploieștiului) e curat? (DOCUMENTE)
-
Featuredacum 4 zileCalificativ la ordin in M.A.I.: cum transformă ministrul «binele» polițiștilor în «nesatisfăcător» cu un simplu pix




