Administratie
Confuzia între criză şi recesiune continuă în dezbaterile publice
Subiectul s-a reaprins săptămâna trecută, stimulat de schimbările de ton în dezbaterile din zona euro.
Desigur, ar fi o eroare să ignorăm îngrijorările pe care mari centre de analiză economică şi financiară din vestul Europei – plecând de la pericolul în creştere ca Germania să alunece în recesiune şi să tragă după ea multe alte economii din piaţa unică – le asociază anului 2022. Pentru că sunt deja multe atenţionări de natură să ne pună în gardă. Niciuna însă nu se referă la o nouă criză. Toate converg către o nouă recesiune.
Recesiune în Uniunea Europeană, în acest an? Dacă temerile s-ar adeveri, am avea de-a face, în fapt, cu o agravantă a crizei în curgere. A acestei crize pe care Mario Draghi – premierul în funcţie al Italiei şi fost preşedinte al Băncii Centrale Europene – a comparat-o cu un război. Iar şeful Rezervelor Federale, Jerome H. Powell, a afirmat că este cea mai gravă criză economică de după Al Doilea Război Mondial.
Atenţie, aşadar! O agravantă a crizei nu este totuna cu… criza însăşi. De ce însă, la noi, se vorbeşte despre o nouă criză şi nu despre o nouă recesiune? Poate că sub influenţa recentelor dezbateri de la Frankfurt în jurul strategiei Băncii Centrale Europene, care se confruntă cu inflaţia galopantă, după ce expresia şocantă că „vine criza de deasupra crizei” a făcut valuri în presa internaţională. Deşi expresia nu viza o altă criză, ci un fenomen ce ar putea fi… cât o criză, stagflaţia, ce ameninţă să se suprapună inflaţiei agresive. Şi care ne-ar aminti de anii 1970, când lumea a fost lovită dintr-o dată de recesiune, inflaţie galopantă şi şomaj în creştere. Tot aşa cum o cauză, conexă, ar putea fi şi frecventa confuzie ce se face între criză şi recesiune. Această relaţie logică, între întreg şi parte, deseori nu este înţeleasă corect. Confuziile apar în situaţiile în care crizele, rare şi de regulă cu durate de câţiva ani, pot să antreneze mai multe recesiuni în alternanţă cu etape de revenire economică, lângă nenumărate alte turbulenţe care provoacă dezordini de durată în întreaga lume. Toate evidenţiindu-se ca faze ale uneia şi aceleiaşi crize.
A vorbi însă în aprilie 2022 – când lumea toată e în criză de exact doi ani, o criză severă, ce a început în primăvara lui 2020 şi care este încă departe de a-şi fi încheiat ciclul de viaţă – a vorbi, deci, despre… o criză ce ar fi să vină înseamnă mai mult decât un accident logic. Înseamnă să nu înţelegi prin ce trece planeta noastră în acest moment al istoriei. Şi, mai cu seamă, să nu înţelegi că actuala criză, ce mătură lumea de doi ani, nu numai că nu a ocolit România, ci mult mai mult, nu a slăbit-o din chingi nicio clipă.
În cei doi ani scurşi din martie 2020, când coronavirusul a făcut să se dezlănţuie actuala criză globală, societatea românească „a încasat”, fază după fază, toate pericolele ce i-au fost hărăzite lumii largi să le suporte. Am trecut prin recesiune în 2020, un an cu pierderi de valoare adăugată, de locuri de muncă şi de venituri, pe care l-am încheiat cu o creştere economică negativă. Ne-am confruntat apoi cu criza energetică globală din 2021, vinovată şi la noi, ca peste tot în lume, de o inflaţie grăbită să ajungă repede la rate de două cifre, ca să muşte zdravăn din puterea de cumpărare. O inflaţie a cărei durată s-ar putea lungi dincolo de orizontul anului 2023. Şi am continuat, totodată, să suportăm efectele deficitelor gemene, ale balanţei veniturilor şi cheltuielilor interne şi ale celei a importurilor şi exporturilor, cu care şi alte ţări au de furcă, numai că noi facem excepţie prin solduri negative mai mari decât ale altor ţări.
Am putea avea o nouă recesiune în anul curent? Aici e problema-problemelor! Căci nu sunt puţine vocile, mai ales în zona euro, ce prevăd că Germania, ţara cu economia cea mai puternică din piaţa unică, ar putea să alunece în creştere cu semnul minus. Şi, mai departe, să atragă după ea mai multe economii. Inclusiv pe cea a României. Aceasta ar fi „criza” ce va să vină? A socoti însă că suntem în faţa unei certitudini ar fi cea mai mare eroare. O eroare pe care nu avem niciun drept s-o facem.
Singura certitudine, pe care în momentul de faţă nu avem voie s-o ignorăm, este încetinirea creşterii economice. Am încheiat trimestrul IV, din 2021, cu o creştere negativă. La limită însă: minus 0,01. A rămas în urmă şi primul trimestru din anul curent, fără să cunoaştem rezultatul, pentru că PIB-ul unei ţări, ca să fie cunoscut, presupune milioane de calcule. Vom şti cum stăm abia la jumătatea lunii mai. Îndrăznesc să spun – având în vedere datele industriei, tranzacţiile imobiliare, investiţiile statului şi consumul populaţiei – că rezultatul va fi pozitiv. Nu cu mult peste zero, poate chiar cu foarte puţin, dar pozitiv. Ceea ce va însemna evitarea unei recesiuni chiar de la începutul anului, pentru că două trimestre cu minus, unul lângă altul, asta ar fi dat: recesiune! Mai departe va fi nevoie să înţelegem că o recesiune, cât timp nu a ajuns să fie realitate, nu e mai mult decât o percepţie. Sau, mai aproape de adevăr, o provocare de care deseori o societate are nevoie.
Adrian Vasilescu
Administratie
Păuleștiul se transformă în polul bucuriei: Weekend de gală la „Sărbătoarea Cireșelor” cu muzică și tradiție
Comuna Păulești îmbracă haine de sărbătoare în acest sfârșit de săptămână, devenind destinația preferată a prahovenilor pentru relaxare și spectacol. Ediția din 2026 a „Sărbătorii Cireșelor” promite să fie un maraton al bunei dispoziții, îmbinând aromele verii cu un line-up de excepție pe scena festivalului.
Regal muzical pe scena din Păulești: De la folclor autentic la hituri moderne
Programul artistic pregătit pentru zilele de 6 și 7 iunie este unul dintre cele mai ambițioase de până acum, reușind să acopere preferințele tuturor generațiilor. Organizatorii au confirmat prezența unor nume grele ale scenei românești, oferind un mix echilibrat între muzica populară de suflet și ritmurile moderne care domină topurile.
Pe scena evenimentului vor urca artiști consacrați precum Niculina Stoican, Mioara Velicu, Corina Dragomir, Gabriel Dumitru și Vasilica Vlădoiu, care vor întreține atmosfera cu piese tradiționale. Spectacolul va fi completat de energia artiștilor Amna, Adda & Band, Vescan, Cristian Rizescu, Baboiash și Shondy. Întregul eveniment va fi prezentat de Mihaela Cristina Coman, garantând un flux continuu de distracție și momente speciale pentru toți cei prezenți.
Sandu Tudor, edilul comunei: „Investim în bucuria comunității și în tradițiile noastre”
Inițiativa acestui eveniment aparține administrației locale, care vede în acest festival nu doar un simplu moment de recreere, ci un pilon de consolidare a identității locale. Conform declarațiilor oferite de primarul comunei Păulești, Sandu Tudor, sărbătoarea este dedicată în totalitate oamenilor locului și valorilor care îi unesc.
„Vă invităm să participați la tradiționala Sărbătoare a Cireșelor, un eveniment dedicat comunității, tradițiilor și bucuriei de a petrece timp împreună”, a transmis edilul Sandu Tudor. Acesta a subliniat că efortul organizatoric depus de Primăria Comunei Păulești are ca scop principal oferirea unei atmosfere autentice, unde gustul cireșelor de iunie să fie acompaniat de „energia unei comunități unite”.
Un weekend pentru familie: Gastronomie, spectacol și vibrație locală
Dincolo de programul de concerte, „Sărbătoarea Cireșelor” rămâne un reper pentru iubitorii de tradiție și de produse locale. Timp de două zile, Păuleștiul va oferi vizitatorilor momente de neuitat, activități pentru copii și ocazia de a redescoperi savoarea fructelor simbol ale localității.
Autoritățile locale au pus la punct ultimele detalii logistice pentru a primi un număr mare de vizitatori, invitând prietenii din tot județul să se alăture acestei celebrări a verii. Mesajul administrației conduse de Sandu Tudor este unul de deschidere totală: „Vă așteptăm cu drag să ne bucurăm împreună de gustul cireșelor și de muzică bună!”. Astfel, Păuleștiul demonstrează încă o dată că știe să își onoreze moștenirea, construind în același timp un prezent plin de vibrație și entuziasm.
Administratie
Alertă în Dumbrăvești: Comuna rămâne fără apă din cauza viiturilor de la Văleni. Primarul Dorin Gabriel Răducanu anunță măsuri de urgență
O situație de criză a lovit comunitatea din Dumbrăvești și localitățile învecinate în această dimineață. Din cauza condițiilor meteo care au afectat sursa majoră de captare, alimentarea cu apă potabilă a fost sistată complet, lăsând mii de gospodării și zeci de agenți economici importanți în fața unei situații fără precedent.
Avans de aluviuni la S.T.A. Vălenii de Munte: Decizia drastică de la ora 08:00
Problema a apărut la principala sursă de alimentare, Stația de Tratare a Apei (S.T.A.) Vălenii de Munte. Din cauza precipitațiilor, cantități masive de sedimente și aluviuni au fost antrenate în zona prizei de captare, făcând tratarea apei imposibilă din punct de vedere tehnic și sanitar.
Potrivit raportului de încercare nr. 353, întocmit de Exploatare Sistem Zonal Prahova, calitatea apei brute s-a degradat atât de mult încât s-a impus oprirea imediată a furnizării începând cu data de 5 iunie 2026, ora 08:00.
Primarul din Dumbrăvești, apel la răbdare: „Disconfortul este real, dar siguranța primează”
Într-un anunț de interes public adresat direct locuitorilor din comună, primarul localității Dumbrăvești, Dorin Gabriel Răducanu, a confirmat întreruperea serviciului. Edilul a explicat că măsura este independentă de voința administrației locale, fiind o problemă tehnică generată de fenomene naturale la stația de tratare.
„Vă aducem la cunoștință că alimentarea cu apă potabilă este întreruptă din cauza cantităților mari de aluviuni. Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și vă mulțumim pentru înțelegere”, a transmis primarul Răducanu, subliniind gravitatea situației la nivelul întregului sistem zonal.
Impact devastator: De la Hidro Prahova Dumbrăvești la marii giganți industriali
Sistarea apei de la sursa Văleni a declanșat un efect de domino pe o listă impresionantă de beneficiari. Pe lângă cetățenii din Dumbrăvești, măsura afectează direct infrastructura gestionată de Hidro Prahova în Plopeni, Găgeni, Băicoi și Gura Vitioarei.
Documentul oficial arată că sunt vizați și coloși economici precum Prahova Industrial Parc, Maspex Romania și Bialetti Stainless Steel, dar și instituții critice precum Penitenciarul Ploiești. Practic, o întreagă axă industrială și rezidențială depinde în acest moment de viteza cu care echipele tehnice vor reuși să curețe priza de captare și să reia procesul de filtrare.
Incertitudine privind reluarea furnizării
Autoritățile din Dumbrăvești și dispeceratul de la Exploatare Sistem Zonal monitorizează permanent situația. Din păcate, reluarea alimentării este condiționată strict de factorii naturali: apa trebuie să se limpezească la sursă pentru a putea fi tratată corespunzător.
Până la noi instrucțiuni, locuitorii din Dumbrăvești sunt sfătuiți să utilizeze cu maximă economie rezervele de apă existente și să urmărească informările oficiale emise de Primărie și de operatorul de apă.
Administratie
Lecția de demnitate a „Domnului Trandafir” în era inteligenței artificiale: Grațiela Gavrilescu, omagiu emoționant de Ziua Învățătorului
Într-o lume dominată de algoritmi și tehnologie, fundamentul societății rămâne neschimbat: dăruirea dascălilor care modelează primele caractere. Cu ocazia Zilei Învățătorului, deputatul PUSL Grațiela Gavrilescu a transmis un mesaj tulburător, în care invită la o introspecție necesară asupra modului în care ne prețuim educatorii, făcând apel la valorile clasice ale literaturii române și la amintirile personale care definesc un om politic.
Întoarcerea la rădăcini: Sadoveanu, antidotul pentru „epoca AI”
Mesajul transmis de deputatul Partidului Umanist Social Liberal (PUSL), Grațiela Gavrilescu, debutează cu o provocare lansată societății digitale a anului 2026. Într-un context în care Inteligența Artificială pare să redefinească totul, parlamentarul îndeamnă la recitirea celebrei povestiri „Domnu Trandafir”, de Mihail Sadoveanu, ca formă de recalibrare morală.
„Poate părea ciudat să vă îndemn să recitiți ‘Domnu Trandafir’… dar, măcar astăzi, tare ne-ar prinde bine să o facem cu toții”, subliniază Grațiela Gavrilescu. Citându-l pe Sadoveanu, deputatul amintește că adevăratul rol al învățătorului nu este doar transmiterea de informații, ci plantarea acelor „semințe bune” în fundul sufletului, care înfloresc bogat mult mai târziu în viața fiecărui elev.
Omagiu la Școala nr. 6 din Ploiești: „Semințele bune” ale Doamnei Paraschiva Robert
Dincolo de discursul politic, Grațiela Gavrilescu a oferit o dimensiune personală și vulnerabilă omagiului său, amintind de propria sa ucenicie. Aceasta și-a exprimat recunoștința profundă față de prima sa mentoare, Doamna Învățătoare Paraschiva Robert, sub îndrumarea căreia a făcut primii pași în educație la Școala nr. 6 din Ploiești.
Emoția parlamentarului a fost vizibilă în metafora peniței și a cernelii, un simbol al educației tradiționale care clădește răbdare și precizie. „Dacă gândurile s-ar scrie ca atunci, cu penița înmuiată în cerneală, caietul mi s-ar umple azi de petele lacrimilor”, a mărturisit deputatul, subliniind legătura indisolubilă și plină de respect care ar trebui să existe între foștii elevi și dascălii lor.
Demnitate, Onoare și Curaj: Imperativul unei profesii sub presiunea vremurilor
În viziunea deputatului PUSL, meseria de învățător este una „binecuvântată”, dar marcată de greutăți imense, mai ales în contextul social și economic actual. Grațiela Gavrilescu le-a urat dascălilor putere de a trece peste obstacole, îndemnându-i să își exercite profesia sub semnul triadei „Demnitate, Onoare și Curaj”.
Apelul său final s-a îndreptat către tânăra generație, căreia i-a cerut să îi iubească și să îi respecte pe cei care le oferă „lumina semințelor bune”. Prin acest manifest, parlamentarul prahovean reafirmă că viitorul României nu depinde de tehnologie, ci de capacitatea noastră de a proteja și onora „făuritorii de viitor” care stau la catedră.
-
Exclusivacum 2 zileDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 20 de orePata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum 3 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 20 de orePermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 3 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 5 zileFESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 2 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 5 zilePLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor



