Connect with us

Featured

Participarea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Forumul privind investițiile, organizat de Consiliul Investitorilor Străini (FIC) în parteneriat cu Guvernul României

Publicat

pe

„Prezența mea alături de cei mai importanți investitori străini în România este, practic, reconfirmarea deschiderii pe care Guvernul României o are pentru investitorii străini. Pentru a depăși, așa cum spuneam, contextul dificil pe care îl traversăm avem nevoie de două elemente cheie: încrederea în economia României și colaborarea între mediul privat și statul român. Aici sunt două chestiuni foarte importante: împreună relansăm și dezvoltăm România; împreună investim și construim.

Practic, acest semnal de încredere l-am transmis de fiecare dată, în ultima perioadă, atunci când m-am întâlnit cu reprezentanții mediului de afaceri și, de asemenea, doresc să subliniez că această trudă a noastră, a tuturor, a fost oarecum răsplătită de valorile instituțiilor financiare internaționale, agențiile Standard & Poor’s și Fitch Ratings și, nu în ultimul rând, de datele economice. În primele două luni ale acestui an, am putut să constatăm că avem o creștere a investițiilor străine cu 10% față de perioada similară a anului trecut, depășind cifra de 900 de milioane de euro. Încrederea în economia României este fundamentată pe volumul fără precedent al fondurilor naționale și europene care vor fi investite în toate domeniile strategice: industrie, agricultură, energie, mediu, digitalizare, dar și pe politicile de dezvoltare guvernamentală.

Nu cu mult timp în urmă, am lansat împreună cu ceilalți membri ai coaliției, și aici fac o paranteză și cred că este foarte important să subliniem că, în momentul de față, garanția stabilității politice oferă predictibilitate pentru mediul economic, pentru mediul investițional și, de asemenea, oferă predictibilitate cadrului legislativ în care dumneavoastră să puteți să vă desfășurați activitatea.
Cum spuneam, pachetul ”Sprijin pentru România”, în valoare de 17,3 miliarde lei, poate, la prima vedere, nu pare foarte mult, dar este un pachet pe care, împreună cu membrii guvernului, aprobat la nivelul coaliției, am reușit să îl desprindem din tot ceea ce am analizat și a putut să reiasă ca instrument financiar, pe care să îl punem la dispoziție atât mediului de afaceri, investițiilor, pentru că 60% din acest pachet merge către investiții și 40% pentru măsurile sociale, pentru că avem cu adevărat nevoie să protejăm populația vulnerabilă. Acești 60% din valoarea acestui mix de soluții. Subliniez încă o dată, este destinat investițiilor publice și private și nu urmărește altceva decât asigurarea stabilității și dezvoltării economice a țării. La nivelul guvernului am început deja să punem în aplicare aceste măsuri.
Săptămâna trecută am aprobat ordonanța de urgență prin care 1,7 miliarde de lei – fonduri din bugetul de stat asigură diferența de preț la materialele de construcții, la forța de muncă, la tot ceea ce înseamnă, practic, menținerea și continuarea proiectelor de dezvoltare la nivelul infrastructurii și a construcțiilor. Practic, sprijinul administrațiilor publice care au demarat aceste proiecte și ne asigurăm că se finalizează, pe de-o parte. Pe de altă parte, menținem în viață companiile de construcții. Este foarte important, pentru că vorbim de pachete financiare de care urmează să beneficiem în perioada următoare și avem nevoie de aceste instrumente, de aceste companii, să aibă capacitatea să asigure desfășurarea și derularea în condiții foarte bune a acestor proiecte. Au nevoie să-și mențină forța de muncă în țară, forță de muncă de care cu toții știm foarte bine cât de mare nevoie este. Diferența până la 5,2 miliarde, este aici domnul ministru Boloș și împreună cu dumnealui am discutat și în foarte scurt timp vom veni cu o altă ordonanță de urgență care să completeze cadrul de reglementare, astfel încât acești bani, 3,5 miliarde, să poată fi accesați din fondurile europene la dispoziție și în felul acesta reușim să scădem presiunea pe bugetul de stat.
Domnul ministru Câciu, aici de față, răsuflă oarecum ușurat că putem să gestionăm aceste fonduri și să ne asigurăm, ceea ce este foarte important, că banii există. Deci, nu se pune problema în acest moment că am luat o decizie, că am stabilit un pachet de măsuri care să nu fie siguranţat din punct de vedere al alocărilor financiare. În următoarea perioadă vom aproba în guvern schema de ajutor de stat pentru stimularea investițiilor de peste un milion de euro, cu impact major în economie. Practic, este o schemă care continuă. Ea a fost reactivată și în felul acesta vom putea ca prin investițiile pe care le veți face dumneavoastră și ceilalți care au disponibilitatea și văd oportunitate în economia românească să putem să stimulăm și să ne asigurăm că aceste investiții vin și asigură locuri de muncă, asigură dezvoltarea sănătoasă și așteptată atât de mult de către fiecare dintre români. Pentru această schemă am asigurat 200 de milioane de euro. Este, practic, un mecanism care răspunde așteptărilor dumneavoastră, al mediului economic, cu beneficii semnificative pentru industria prelucrătoare, industria construcțiilor, informații și comunicații, sănătate, HoReCa și asistență socială.
Pregătim, de asemenea, să introducem de la 1 iunie formula de sprijin pentru IMM-urile care se confruntă cu dificultăți din cauza efectelor generate de contextul regional. Astfel, 300 de milioane vor fi direcționați către aceste firme. Compensarea unei părți din prețul la carburant pentru distribuitori și transportatori, precum și măsurile de susținere a sectorului agricol și industriei alimentare sunt, de asemenea, destinate susținerii economiei. Aici doresc să subliniez faptul că am avut întâlniri cu fermierii, am avut întâlniri cu procesatorii din industria agroalimentară. Este clar că avem nevoie de retehnologizare, avem nevoie de a vedea potențialul adevărat pe care țara noastră îl are din punct de vedere al producției agricole. Diversitatea producției agricole din țara noastră ne determină să acordăm atenția cuvenită prelucrării acestei producții și obținerii de produse finite cu valoare adăugată, care să contribuie în mod esențial la ceea ce pentru noi înseamnă o consolidare a economiei noastre, a bugetului de stat, pentru că valoarea adăugată aduce de la sine bani mai mulţi la buget.
De asemenea, crearea de noi locuri de muncă mai bine plătite reprezintă un element central al agendei Guvernului, tema despre care am discutat în toate consultările noastre și avem nevoie ca salariații români să depășească acel prag deja foarte obișnuit de salariu minim. Nu putem să mergem la infinit cu salariul minim. Este o măsură pe care am asumat-o atât la nivelul coaliției, cât și prin măsurile pe care noi le luăm în Guvern. Avem ca obiectiv să determinăm românii care lucrează în alte țări să fie atrași de mediul economic din România și să se întoarcă acasă să poată să își ducă o viață normală alături de familie. În acest sens, încă o dată, locuri de muncă mai multe și locuri de muncă mai bine plătite, cu obiectivul de a micșora cât mai mult posibil și, de ce nu, de a ajunge la același nivel de salarizare precum țările din vest.
Am luat, de asemenea, în calcul un pachet de măsuri prin care să asigurăm continuarea programului Kurzarbeit și acordarea unui procent de 75% din salariul angajaților aflați în șomaj tehnic. Economia României beneficiază de impactul pozitiv al investițiilor străine din mai multe perspective, iar pe lângă beneficiul direct, măsurabil în economie și crearea de locuri de muncă, avem în vedere și transferul de cunoștințe și creșterea competitivității.
Doresc, doamnelor și domnilor, să subiniez că la nivelul guvernului avem o abordare responsabilă și echilibrată, în măsură să ofere perspective certe mediului de afaceri. Pachetul „Sprijin pentru România” este integrat viziunii pro-business a Guvernului României. Un domeniul prioritar pe care investitorii îl analizează înainte de luarea oricărei decizii este sistemul fiscal şi sunt convins că despre acest lucru va vorbi mai aplicat, mai tehnic, domnul ministru al finanțelor. Așa cum am anunțat, am luat decizia să nu creștem taxele – și nu am crescut taxele anul acesta.
Rezultatele politicilor guvernamentale aplicate până acum, din punctul nostru de vedere, se traduc prin predictibilitate, stabilitate și o rată scăzută a somajului. Rămânem consecvenți proiectelor economice asumate prin programul de guvernare, orientate către susținerea investițiilor, inovării, competitivității și proiectelor ce aduc plus de valoare. În acest an, am alocat cel mai mare buget de investiții din ultimii 30 de ani, 88 de miliarde de lei, prin Planul Național de Redresare și Reziliență și prin celelalte mecanisme europene, având la dispoziție 80 de miliarde de euro. Este o oportunitate unică, așa cum spuneam, de recuperare a decalajelor majore în domeniile strategice. Am transmis deja Comisei Europene acordul de parteneriat pentru perioada de programare 2021-2027, ceea ce ne aşează în linie dreaptă pentru accesarea liniilor de finanțare. Între timp, am luat măsuri de asigurare a stabilității pieței energetice de la 1 aprilie anul acesta până la 1 aprilie 2023, introducând astfel pachetul de măsuri de protejare a cetățenilor și economiei, împreună cu alte măsuri dedicate sectoarelor de activitate din agricultură, HoReCa, promovarea exporturilor, care sunt menite să susțină economia românească pe o traiectorie de dezvoltare și modernizare.
În această perioadă de stabilitate, pregătim proiecte de investiții care să asigure independența energetică a României. Astfel, guvernul pune accentul asupra investițiilor în noi surse de energie regenerabilă, folosind optim instrumentele financiare oferite în acest sens de Uniunea Europeană, prin Planul National de Redresare și Reziliență, precum și prin Fondul de modernizare.
Coaliția de guvernare susține în Parlament Legea Offshore, a cărei intrare în vigoare va asigura stabilitate, predictibilitate și va debloca investițiile în offshore și onshore. Resursele de gaze naturale din Marea Neagră și cele de mare adâncime din județul Buzău vor putea fi exploatate astfel încât România să poată deveni independentă de gazul rusesc. Mobilizarea mediului privat alături de guvern este deosebit de importantă pentru punerea în aplicare a măsurilor economice cuprinse în pachetul ”Sprijin pentru România” și pentru materializarea proiectelor noastre ambițioase de transformare digitală, cele din domeniul energiei, cele cu aplicabilitate în modernizarea industrială și inovarea tehnologică.
Am fost săptămâna trecută în două județe din România, în județele Brăila și Buzău, am vrut să văd la fața locului cum se desfășoară activitatea și în ce stadiu se găsește cel mai mare proiect al României pe fonduri europene, podul peste Dunăre; este un proiect de aproape o jumătate de miliard de euro, care va asigura, cu certitudine, dezvoltarea economică în întreaga regiune.
De asemenea, am putut să discut cu reprezentanții și cu lucrătorii din companiile care produc cablaje pentru industria auto, precum și cei care își desfășoară activitatea în domeniul procesării uleiului. Este, pentru mine, un mod de a vedea realitatea şi de a consatata la fața locului ce înseamnă cu adevărat investițiile, care sunt nevoile și în ce fel putem, de la nivelul Guvernului, să asigurăm și să încurajăm aceste investiții și să facem în așa fel încât ele să se diversifice.
Practic, așa cum spuneam, Guvernul poate să asigure predictibilitate și, desigur, să asigure sprijin prin schemele de ajutor pe care le poate pune la dispoziție. Datele economice, proiectele de anvergură aflate în derulare și încrederea investitorilor în economia României până în acest moment ne arată că suntem pe un drum bun. Consultările permanente cu mediul de afaceri, așa cum spuneam, în cele aproape cinci luni de guvernare, ne-au semnalat în timp real care sunt adevăratele probleme din domeniul economic. Împreună cu organizațiile de business am identificat soluții de redresare și de stimulare a investițiilor, urmărind în mod predilect păstrarea locurilor de muncă. Unele dintre aceste soluții sunt deja în aplicare, precum dezvoltarea sistemului național de facturare electronică în relația business to business și aplicarea proiectului „Radarul Mărfurilor”. Ştiu cât de mult au fost așteptate aceste două măsuri de către mediul de afaceri. Dorim să susținem activ aceste consultări și să le facilităm prin constituirea unei agenții, agenție care va funcționa la nivelul guvernului, cu destinația de a fi punctul central de comunicare cu companiile străine interesate – să investească în România, pe de o parte, iar pe de altă parte, va avea rolul de a promova exportul românesc. Apreciem că acest instrument la nivelul guvernului va asigura credibilitate și un dialog deschis pe tot ceea ce poate să reprezinte oportunitate de business în România.
Înainte de a încheia, am aici câteva date pe care le-am discutat cu domnul ministru Boloș. Date foarte concrete, referitoare la sumele de bani pe care mediul de afaceri, în mod predilect IMM-urile, să le acceseze în perioada următoare. Vorbim de un pachet de 4,7 miliarde astfel: digitalizare – 980 de milioane de euro, microprocesoare – 500 de milioane de euro, instrumente financiare equity – 600 de milioane de euro, instrumente financiare, garanții, portofolii – 800 de milioane de euro, granturi clasice Programul Operațional Regional – 1,3 miliarde de euro, granturi pentru criză, utilități – 300 de milioane de euro, granturi investiții Programul Operațional Competitivitate – 300 de milioane de euro.
Acestea sunt sumele din pachetul care este destinat, așa cum spuneam, în mod predilect IMM-urilor și există, de asemenea, atât în fondurile de coeziune cât și în PNRR, o sumă foarte mare care este destinată dezvoltării infrastructurii transporturilor de aproximativ 21 de miliarde de euro. Sunt convins că domnul ministru Boloș va da detalii despre aceste sume, care, așa cum spuneam, au o singură destinație – asigurarea stabilității și dezvoltării economice a țării.
În încheiere aș dori să reiau mesajul de încredere transmis comunității de afaceri de fiecare dată atunci când am avut ocazia, când am ocazia și voi avea ocazia de aici înainte. România este o țară sigură pentru investiții. Oferă foarte multe oportunități și este angrenată pe o traiectorie ireversibilă de dezvoltare.
Doresc să vă mulțumesc încă o dată pentru că ați organizat această activitate. Doresc să vă mulțumesc pentru tot ceea ce faceți, astfel încât să putem să avem o proiecție de dezvoltare economică și, de asemenea, îmi exprim speranța că alături de dumneavoastră, Guvernul României poate să asigure ceea ce cetățenii României așteaptă de foarte mult timp și anume, stabilitate, predictibilitate și dezvoltare”.

Administratie

Prahova pe două roți: traseul Cornu – Câmpina – Barajul Paltinu, promovat de șeful CJ

Publicat

pe

De

43 de kilometri de efort și peisaj

Președintele Consiliului Județean Prahova și lider al PSD Prahova, Virgiliu Daniel Nanu, a ales bicicleta pentru a descoperi, din nou, județul pe care îl administrează. Traseul parcurs: Cornu – Câmpina – Barajul Paltinu, un drum de aproximativ 43 de kilometri, cu porțiuni de urcare solicitante, aer curat și priveliști care reamintesc cât de valoroase sunt locurile aflate la doar câțiva pași de noi.

Un județ cu potențial pentru sport și turism

Potrivit lui Virgiliu Daniel Nanu, Prahova are un potențial deosebit pentru mișcare, sport și turism, iar traseele cicloturistice precum cel spre Barajul Paltinu ar trebui descoperite și promovate mult mai intens. Oficialul prahovean subliniază că astfel de rute nu sunt doar o invitație la activitate fizică, ci și o ocazie de a redescoperi frumusețea naturală a județului.

Citeste in continuare

Administratie

Un număr care poate salva o viață: 17 mai, Ziua Internațională a Telefonului Copilului

Publicat

pe

De

Dincolo de ecran: frica pe care nu o vede nimeni

În fiecare zi, există un moment în care un copil închide telefonul și rămâne singur. Singur cu frica. Cu amenințările. Cu umilința. Cu șantajul.
În spatele unui ecran, durerea nu se vede, dar ea continuă să existe, tăcută, adâncă, greu de rostit.

116111 – linia la care suferința capătă glas

De Ziua Internațională a Telefonului Copilului, marcată anual la 17 mai, este readusă în prim-plan importanța unei linii de sprijin care, pentru mulți copii, este singura punte către ajutor.
Asociația Telefonul Copilului, prin numărul 116111, oferă consiliere, ascultare și intervenție atunci când un copil are nevoie de cineva care să îl audă la timp, înainte ca frica să se transforme în tragedie.

Un apel care poate schimba destinul

Uneori, un singur apel nu schimbă doar cursul unei zile. Poate schimba un destin. Poate salva o viață.
Ziua Internațională a Telefonului Copilului devine astfel nu doar o dată în calendar, ci un moment de recunoaștere pentru munca nevăzută a specialiștilor care răspund la 116111 și un apel public la responsabilitate față de protecția copilului.

La mulți ani Telefonului Copilului și Asociației Telefonul Copilului – și cât mai multe vieți auzite la timp!
📞 116111 – Telefonul Copilului (Asociația Telefonul Copilului)

Citeste in continuare

Exclusiv

Olimpia Bin Go: plătești ca la Bingo, trăiești ca la groapa de gunoi

Publicat

pe

De

„Olimpia gunoiului”: la Sala Sporturilor din Ploiești, campion e doar coșul care se uită neputincios la mizeria de pe lângă el

Olimpia nu mai e sală de sport, e sală de expoziție a eșecului la salubritate

Sala Sporturilor Olimpia, situată pe strada Mărășești- Ploiesti, azi, 17.05.2026, orele 16.00

Sala Sporturilor „Olimpia”, de pe strada Mărășești din Ploiești, ar trebui să fie templul mișcării, al fair-play-ului și al respectului pentru comunitate. În realitate, zona arată ca un decor de antrenament pentru echipa națională de aruncat gunoiul „pe lângă coș”.

Imaginea din jurul sălii spune tot: un coș de gunoi verde, singur, copleșit, iar pe jos – ambalaje, pahare, resturi de mâncare, șervețele îmbibate, cutii, de parcă orașul și-ar fi făcut încălzirea la capitolul nesimțire, nu la capitolul sport.

Banca din apropiere veghează scena ca un martor mut la falimentul unui oraș care plătește „ca la lux” (după cum reiese din dezvăluirile Incisiv de Prahova privind tarifele la salubritate), dar trăiește – vizual, olfactiv și moral – ca la groapa de gunoi.

De la „Olimpia” la „Coșimia”: coșul stă în picioare, dar logica administrației e la pământ

Fotografia e simplă și devastatoare:

  • coșul e gol sau aproape gol;
  • gunoiul e pe jos, în jur;
  • iar aleea, într-un oraș care se laudă cu „strategii” și „contracte”, arată ca o intrare laterală la un tomberon, nu la o sală de sport.

Aici se vede, fără raport de audit și fără tabele stufoase, „rezultatul final” al combinației letale dintre:

  • tarife la salubritate stabilite ca la cazinou, după cum a arătat Incisiv de Prahova în analiza despre Bin Go Solutions;
  • administrație locală paralizată;
  • cetățeni obișnuiți să arunce „un pic pe lângă”, că „nu se vede”.

Ce nu se vede în poză, dar se simte la fiecare factură: ploieșteanul plătește, oficial, pentru un serviciu de salubritate care, în teren, se traduce prin mizerie „de patrimoniu” lângă una dintre cele mai cunoscute locații sportive ale orașului.

„Ruletă Bin Go”: tarife premium, peisaj de ligă inferioară

În timp ce la facturi se joacă fin cu zecimale și diferențe de câțiva lei pe persoană între casă, bloc și chiar bloc vs. bloc, realitatea de lângă Sala Sporturilor „Olimpia” e brutal de simplă:

  • gunoaiele sunt „la comun”;
  • peisajul e „standard”: ambalaje aruncate pe jos, resturi împrăștiate, coș umilit de propria inutilitate;
  • singurul element „personalizat” rămâne suma de plată de pe factură.

Același operator, același oraș, același tip de deșeu, dar, după cum arăta Incisiv de Prahova, tarife diferite – 23,73 lei, 24,51 lei, 25,95 lei/persoană. În schimb, la Sala „Olimpia”, tariful psihologic e unic: „bătaie de joc inclusă”.

Când pui alături:

  • mormanele de gunoi dintre blocuri,
  • tarifele „coafate” din listele de întreținere,
  • și acum imaginea de pe strada Mărășești, lângă Sala Sporturilor,
    tabolul e clar: Ploieștiul a reușit performanța de a transforma întreg orașul într-o sală uriașă de sport pentru gândaci, șobolani și bacterii.

Olimpia „disciplinei” administrative: primarul tace, coșul „vorbește” în mizerie

Primarul, altădată extrem de vocal pe tema „jafului din salubritate”, a ajuns acum să privească același film în reluare, dar cu sonorul dat la zero.

În timp ce Incisiv de Prahova documentează în rapoarte și analize modul în care s-au scurs bani pe tarife, bunuri de retur și contracte, administrația locală oferă, la Sala Sporturilor, o demonstrație practică de:

  • lipsă de control;
  • lipsă de întreținere a spațiilor publice;
  • lipsă de rușine.

Sala „Olimpia” ar fi trebuit să fie un reper vizual al orașului. A devenit, prin mizeria tolerată lângă ea, un panou publicitar al eșecului comun: instituții + operator + parte dintre cetățeni.

Campioni la aruncat pe jos, codași la bun simț

Nu poți da vina doar pe Bin Go pentru farfuriile de plastic, paharele și resturile alimentare vărsate sub ochii coșului de gunoi. Acolo e și:

  • nesimțirea unor ploieșteni care aruncă intenționat pe jos;
  • absența patrulelor de control;
  • indiferența autorităților care nu înțeleg că o sală de sport murdară la exterior trimite un mesaj clar la interior: „nu există reguli, doar improvizație”.

În loc ca „Olimpia” să fie locul în care copiii învață despre disciplină, respect și ordine, aceștia trec pe lângă munți de mizerie și învață, involuntar, lecția reală a orașului:

  • gunoiul se aruncă pe jos, că „oricum nu pățești nimic”;
  • tarifele cresc, dar spațiile publice decad;
  • nimeni nu răspunde pentru nimic.

Ploiești – orașul în care sala de sport arată ca un vestiar după meciul cu bunul simț

Imaginea de pe strada Mărășești nu e un accident, e o concluzie.

Concluzia anilor în care:

  • tarifele la gunoi au fost jonglate ca fisele pe masa de ruletă;
  • bunurile de retur au dispărut „în ceață”;
  • administrația a preferat comunicate în loc de controale;
  • iar o parte din cetățeni au acceptat să trăiască printre gunoaie, atâta timp cât coșul „nu le vorbește”.

Sala Sporturilor „Olimpia”, simbol al mișcării, a fost transformată într-un fundal perfect pentru un oraș blocat într-o mocirlă de neglijență și aroganță administrativă.

Concluzie: la Ploiești, sportul oficial e „aruncatul la coș… pe lângă coș”

Până când Primăria Ploiești, ADI Prahova și operatorul de salubritate nu vor fi obligați să explice, la leu și la imagine, de ce:

  • ploieșteanul plătește tarife „de oraș civilizat”;
  • dar primește, la Sala Olimpia și nu numai, peisaje „de mahala abandonată”;

Ploieștiul va rămâne capitala unui singur tip de performanță:

  • performanța de a transforma fiecare coș de gunoi într-un monument al neputinței,
  • și fiecare sală de sport într-o vitrină rușinoasă a bătaiei de joc față de cetățeni.

Olimpia nu mai e doar o sală. E diagnoza unui oraș care continuă să înoate în gunoi, dar se laudă că face „înot de performanță” în acte și strategii.

Vom reveni. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv4 ore ago

Olimpia Bin Go: plătești ca la Bingo, trăiești ca la groapa de gunoi

„Olimpia gunoiului”: la Sala Sporturilor din Ploiești, campion e doar coșul care se uită neputincios la mizeria de pe lângă...

Exclusiv17 ore ago

SRL Dică & Asociații: La I.P.J. Constanța, legea se aplică doar cu „bon de ordine” de la jupânul serviciului

SRL IPJ Constanța: Legea se aplică doar cu „bilet de voie” de la jupânii cu epoleți Constanța, tărâmul unde marea...

Exclusiv17 ore ago

Palatul secretelor la M.A.I. și Bayraktarul pe hârtie: când statul pune lacăt pe lumină

Transparență cu parafa „Clasificat” Secretariatul General al Guvernului a scos la transparență un proiect de hotărâre care ar obliga RA-APPS...

Exclusiv2 zile ago

STATUL „BUN PLATNIC” LA JUDECATA DE APOI: CUM SE TOCĂ MILIOANE DE EURO PENTRU A FURA 50 DE EURO DIN BUZUNARUL POLIȚISTULUI

Alchimia financiară de la MAI: Transformarea dreptului legal în praf în ochi și dosare uitate prin sertare În timp ce...

Exclusiv2 zile ago

ȘAH MAT LA CARACATIȚA DIN PENITENCIARE: CUM S-A ÎNECAT „FAMIGLIA” TEOROC LA MALUL ADMINISTRAȚIEI NAȚIONALE A PENITENCIARELOR

Decretul de la amvonul Justiției: 6 luni de liniște pentru cei care „mătură” mizeria de sub preșul ANP Într-o mișcare...

Exclusiv2 zile ago

DIETA FORȚATĂ A POLIȚISTULUI: CUM SE TOACĂ BANII DE CHIRIE ÎN MALAXORUL BIROCRATIC AL MAI

Sportul național de tocat nervi: Hârtia care călătorește mai greu decât lumina prin județele patriei În timp ce polițistul de...

Exclusiv3 zile ago

MASACRUL INTEGRITĂȚII LA FRONTIERĂ: Cum să execuți un polițist incomod prin „metoda asfixierii” financiare

După 26 de ani de „Foarte Bine”, Agentul Rusu a aflat că în Poliția de Frontieră, adevărul se plătește cu...

Exclusiv3 zile ago

MAFIA CAZANELOR ȘI REȚETA SUCCESULUI „DUPĂ GRATII”: CUM A DEVENIT ISCIR PLOIEȘTI FEUDA UNUI PUȘCĂRIAȘ ȘI A PROTECTORILOR SĂI DIN MINISTER

În timp ce Ministerul Economiei, păstorit de „neprihănitul” #rezist Irineu Darău, se fardează cu sclipiciul integrității la televizor, în spatele...

Exclusiv4 zile ago

Război total în Ministerul de Interne: Sindicatul „Diamantul” dă șah-mat sistemului prin „avalanșa” de procese câștigate

O campanie de discreditare fără precedent vizează Sindicatul Diamantul, organizația fiind acuzată de „destabilizarea statului de drept” din cauza numeroaselor...

Exclusiv4 zile ago

Justiția dă verdictul în cazul „Luptătorul vs. Sistemul”: Internarea forțată la psihiatrie, folosită ca armă de represiune în Poliția Română

Într-o decizie care zguduie temeliile Ministerului Afacerilor Interne, Tribunalul Olt a confirmat, pentru a doua oară, un adevăr crunt: instituțiile...

Exclusiv5 zile ago

REPUBLICA „LENTILEI UNSE” : Cum s-a transformat MEDAT în bancomat de familie, iar IOR în „El Dorado” de 51.850 lei

Ministerul Economiei, noul cazinou de stat: bagi rude, scoți indemnizații În timp ce noi încă mai credem că economia ține...

Exclusiv5 zile ago

PLOIEȘTI, CAPITALA GUNOIULUI PE DATORIE – Ruleta Bin Go lovește din nou: Incisiv de Prahova a avut dreptate, primarul ține în brațe un operator îngropat în datorii

Incisiv de Prahova, din nou cu un pas înainte: „teoria conspirației” s-a transformat în executare silită Ceea ce unii încercau...

Exclusiv5 zile ago

Epoleți cu miros de clor: La IPJ Prahova, „Siguranța și Încrederea” se livrează la pachet cu mopul și găleata

În timp ce interlopii își văd liniștiți de afaceri, Poliția Prahoveană a descoperit o nouă metodă de „combatere a criminalității”:...

Exclusiv5 zile ago

Marea topăială a chestorilor: Frontiera României, condusă cu garanție de 30 de zile ca la pantofii second-hand

În timp ce cetățenii de rând își imaginează că frontierele țării sunt păzite de „stâlpi” de profesionalism, realitatea administrativă din...

Exclusiv6 zile ago

Premieră absolută în România și Europa de Est: Incisiv de Prahova lansează „Incisiv Politic”, singurul hub de marketing politic digital profesionist

Inovație fără precedent la orizont: „Incisiv Politic” promite să transforme mediul digital în cel mai puternic motor electoral Peisajul politic...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv