Connect with us

Featured

Participarea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Forumul privind investițiile, organizat de Consiliul Investitorilor Străini (FIC) în parteneriat cu Guvernul României

Publicat

pe

„Prezența mea alături de cei mai importanți investitori străini în România este, practic, reconfirmarea deschiderii pe care Guvernul României o are pentru investitorii străini. Pentru a depăși, așa cum spuneam, contextul dificil pe care îl traversăm avem nevoie de două elemente cheie: încrederea în economia României și colaborarea între mediul privat și statul român. Aici sunt două chestiuni foarte importante: împreună relansăm și dezvoltăm România; împreună investim și construim.

Practic, acest semnal de încredere l-am transmis de fiecare dată, în ultima perioadă, atunci când m-am întâlnit cu reprezentanții mediului de afaceri și, de asemenea, doresc să subliniez că această trudă a noastră, a tuturor, a fost oarecum răsplătită de valorile instituțiilor financiare internaționale, agențiile Standard & Poor’s și Fitch Ratings și, nu în ultimul rând, de datele economice. În primele două luni ale acestui an, am putut să constatăm că avem o creștere a investițiilor străine cu 10% față de perioada similară a anului trecut, depășind cifra de 900 de milioane de euro. Încrederea în economia României este fundamentată pe volumul fără precedent al fondurilor naționale și europene care vor fi investite în toate domeniile strategice: industrie, agricultură, energie, mediu, digitalizare, dar și pe politicile de dezvoltare guvernamentală.

Nu cu mult timp în urmă, am lansat împreună cu ceilalți membri ai coaliției, și aici fac o paranteză și cred că este foarte important să subliniem că, în momentul de față, garanția stabilității politice oferă predictibilitate pentru mediul economic, pentru mediul investițional și, de asemenea, oferă predictibilitate cadrului legislativ în care dumneavoastră să puteți să vă desfășurați activitatea.
Cum spuneam, pachetul ”Sprijin pentru România”, în valoare de 17,3 miliarde lei, poate, la prima vedere, nu pare foarte mult, dar este un pachet pe care, împreună cu membrii guvernului, aprobat la nivelul coaliției, am reușit să îl desprindem din tot ceea ce am analizat și a putut să reiasă ca instrument financiar, pe care să îl punem la dispoziție atât mediului de afaceri, investițiilor, pentru că 60% din acest pachet merge către investiții și 40% pentru măsurile sociale, pentru că avem cu adevărat nevoie să protejăm populația vulnerabilă. Acești 60% din valoarea acestui mix de soluții. Subliniez încă o dată, este destinat investițiilor publice și private și nu urmărește altceva decât asigurarea stabilității și dezvoltării economice a țării. La nivelul guvernului am început deja să punem în aplicare aceste măsuri.
Săptămâna trecută am aprobat ordonanța de urgență prin care 1,7 miliarde de lei – fonduri din bugetul de stat asigură diferența de preț la materialele de construcții, la forța de muncă, la tot ceea ce înseamnă, practic, menținerea și continuarea proiectelor de dezvoltare la nivelul infrastructurii și a construcțiilor. Practic, sprijinul administrațiilor publice care au demarat aceste proiecte și ne asigurăm că se finalizează, pe de-o parte. Pe de altă parte, menținem în viață companiile de construcții. Este foarte important, pentru că vorbim de pachete financiare de care urmează să beneficiem în perioada următoare și avem nevoie de aceste instrumente, de aceste companii, să aibă capacitatea să asigure desfășurarea și derularea în condiții foarte bune a acestor proiecte. Au nevoie să-și mențină forța de muncă în țară, forță de muncă de care cu toții știm foarte bine cât de mare nevoie este. Diferența până la 5,2 miliarde, este aici domnul ministru Boloș și împreună cu dumnealui am discutat și în foarte scurt timp vom veni cu o altă ordonanță de urgență care să completeze cadrul de reglementare, astfel încât acești bani, 3,5 miliarde, să poată fi accesați din fondurile europene la dispoziție și în felul acesta reușim să scădem presiunea pe bugetul de stat.
Domnul ministru Câciu, aici de față, răsuflă oarecum ușurat că putem să gestionăm aceste fonduri și să ne asigurăm, ceea ce este foarte important, că banii există. Deci, nu se pune problema în acest moment că am luat o decizie, că am stabilit un pachet de măsuri care să nu fie siguranţat din punct de vedere al alocărilor financiare. În următoarea perioadă vom aproba în guvern schema de ajutor de stat pentru stimularea investițiilor de peste un milion de euro, cu impact major în economie. Practic, este o schemă care continuă. Ea a fost reactivată și în felul acesta vom putea ca prin investițiile pe care le veți face dumneavoastră și ceilalți care au disponibilitatea și văd oportunitate în economia românească să putem să stimulăm și să ne asigurăm că aceste investiții vin și asigură locuri de muncă, asigură dezvoltarea sănătoasă și așteptată atât de mult de către fiecare dintre români. Pentru această schemă am asigurat 200 de milioane de euro. Este, practic, un mecanism care răspunde așteptărilor dumneavoastră, al mediului economic, cu beneficii semnificative pentru industria prelucrătoare, industria construcțiilor, informații și comunicații, sănătate, HoReCa și asistență socială.
Pregătim, de asemenea, să introducem de la 1 iunie formula de sprijin pentru IMM-urile care se confruntă cu dificultăți din cauza efectelor generate de contextul regional. Astfel, 300 de milioane vor fi direcționați către aceste firme. Compensarea unei părți din prețul la carburant pentru distribuitori și transportatori, precum și măsurile de susținere a sectorului agricol și industriei alimentare sunt, de asemenea, destinate susținerii economiei. Aici doresc să subliniez faptul că am avut întâlniri cu fermierii, am avut întâlniri cu procesatorii din industria agroalimentară. Este clar că avem nevoie de retehnologizare, avem nevoie de a vedea potențialul adevărat pe care țara noastră îl are din punct de vedere al producției agricole. Diversitatea producției agricole din țara noastră ne determină să acordăm atenția cuvenită prelucrării acestei producții și obținerii de produse finite cu valoare adăugată, care să contribuie în mod esențial la ceea ce pentru noi înseamnă o consolidare a economiei noastre, a bugetului de stat, pentru că valoarea adăugată aduce de la sine bani mai mulţi la buget.
De asemenea, crearea de noi locuri de muncă mai bine plătite reprezintă un element central al agendei Guvernului, tema despre care am discutat în toate consultările noastre și avem nevoie ca salariații români să depășească acel prag deja foarte obișnuit de salariu minim. Nu putem să mergem la infinit cu salariul minim. Este o măsură pe care am asumat-o atât la nivelul coaliției, cât și prin măsurile pe care noi le luăm în Guvern. Avem ca obiectiv să determinăm românii care lucrează în alte țări să fie atrași de mediul economic din România și să se întoarcă acasă să poată să își ducă o viață normală alături de familie. În acest sens, încă o dată, locuri de muncă mai multe și locuri de muncă mai bine plătite, cu obiectivul de a micșora cât mai mult posibil și, de ce nu, de a ajunge la același nivel de salarizare precum țările din vest.
Am luat, de asemenea, în calcul un pachet de măsuri prin care să asigurăm continuarea programului Kurzarbeit și acordarea unui procent de 75% din salariul angajaților aflați în șomaj tehnic. Economia României beneficiază de impactul pozitiv al investițiilor străine din mai multe perspective, iar pe lângă beneficiul direct, măsurabil în economie și crearea de locuri de muncă, avem în vedere și transferul de cunoștințe și creșterea competitivității.
Doresc, doamnelor și domnilor, să subiniez că la nivelul guvernului avem o abordare responsabilă și echilibrată, în măsură să ofere perspective certe mediului de afaceri. Pachetul „Sprijin pentru România” este integrat viziunii pro-business a Guvernului României. Un domeniul prioritar pe care investitorii îl analizează înainte de luarea oricărei decizii este sistemul fiscal şi sunt convins că despre acest lucru va vorbi mai aplicat, mai tehnic, domnul ministru al finanțelor. Așa cum am anunțat, am luat decizia să nu creștem taxele – și nu am crescut taxele anul acesta.
Rezultatele politicilor guvernamentale aplicate până acum, din punctul nostru de vedere, se traduc prin predictibilitate, stabilitate și o rată scăzută a somajului. Rămânem consecvenți proiectelor economice asumate prin programul de guvernare, orientate către susținerea investițiilor, inovării, competitivității și proiectelor ce aduc plus de valoare. În acest an, am alocat cel mai mare buget de investiții din ultimii 30 de ani, 88 de miliarde de lei, prin Planul Național de Redresare și Reziliență și prin celelalte mecanisme europene, având la dispoziție 80 de miliarde de euro. Este o oportunitate unică, așa cum spuneam, de recuperare a decalajelor majore în domeniile strategice. Am transmis deja Comisei Europene acordul de parteneriat pentru perioada de programare 2021-2027, ceea ce ne aşează în linie dreaptă pentru accesarea liniilor de finanțare. Între timp, am luat măsuri de asigurare a stabilității pieței energetice de la 1 aprilie anul acesta până la 1 aprilie 2023, introducând astfel pachetul de măsuri de protejare a cetățenilor și economiei, împreună cu alte măsuri dedicate sectoarelor de activitate din agricultură, HoReCa, promovarea exporturilor, care sunt menite să susțină economia românească pe o traiectorie de dezvoltare și modernizare.
În această perioadă de stabilitate, pregătim proiecte de investiții care să asigure independența energetică a României. Astfel, guvernul pune accentul asupra investițiilor în noi surse de energie regenerabilă, folosind optim instrumentele financiare oferite în acest sens de Uniunea Europeană, prin Planul National de Redresare și Reziliență, precum și prin Fondul de modernizare.
Coaliția de guvernare susține în Parlament Legea Offshore, a cărei intrare în vigoare va asigura stabilitate, predictibilitate și va debloca investițiile în offshore și onshore. Resursele de gaze naturale din Marea Neagră și cele de mare adâncime din județul Buzău vor putea fi exploatate astfel încât România să poată deveni independentă de gazul rusesc. Mobilizarea mediului privat alături de guvern este deosebit de importantă pentru punerea în aplicare a măsurilor economice cuprinse în pachetul ”Sprijin pentru România” și pentru materializarea proiectelor noastre ambițioase de transformare digitală, cele din domeniul energiei, cele cu aplicabilitate în modernizarea industrială și inovarea tehnologică.
Am fost săptămâna trecută în două județe din România, în județele Brăila și Buzău, am vrut să văd la fața locului cum se desfășoară activitatea și în ce stadiu se găsește cel mai mare proiect al României pe fonduri europene, podul peste Dunăre; este un proiect de aproape o jumătate de miliard de euro, care va asigura, cu certitudine, dezvoltarea economică în întreaga regiune.
De asemenea, am putut să discut cu reprezentanții și cu lucrătorii din companiile care produc cablaje pentru industria auto, precum și cei care își desfășoară activitatea în domeniul procesării uleiului. Este, pentru mine, un mod de a vedea realitatea şi de a consatata la fața locului ce înseamnă cu adevărat investițiile, care sunt nevoile și în ce fel putem, de la nivelul Guvernului, să asigurăm și să încurajăm aceste investiții și să facem în așa fel încât ele să se diversifice.
Practic, așa cum spuneam, Guvernul poate să asigure predictibilitate și, desigur, să asigure sprijin prin schemele de ajutor pe care le poate pune la dispoziție. Datele economice, proiectele de anvergură aflate în derulare și încrederea investitorilor în economia României până în acest moment ne arată că suntem pe un drum bun. Consultările permanente cu mediul de afaceri, așa cum spuneam, în cele aproape cinci luni de guvernare, ne-au semnalat în timp real care sunt adevăratele probleme din domeniul economic. Împreună cu organizațiile de business am identificat soluții de redresare și de stimulare a investițiilor, urmărind în mod predilect păstrarea locurilor de muncă. Unele dintre aceste soluții sunt deja în aplicare, precum dezvoltarea sistemului național de facturare electronică în relația business to business și aplicarea proiectului „Radarul Mărfurilor”. Ştiu cât de mult au fost așteptate aceste două măsuri de către mediul de afaceri. Dorim să susținem activ aceste consultări și să le facilităm prin constituirea unei agenții, agenție care va funcționa la nivelul guvernului, cu destinația de a fi punctul central de comunicare cu companiile străine interesate – să investească în România, pe de o parte, iar pe de altă parte, va avea rolul de a promova exportul românesc. Apreciem că acest instrument la nivelul guvernului va asigura credibilitate și un dialog deschis pe tot ceea ce poate să reprezinte oportunitate de business în România.
Înainte de a încheia, am aici câteva date pe care le-am discutat cu domnul ministru Boloș. Date foarte concrete, referitoare la sumele de bani pe care mediul de afaceri, în mod predilect IMM-urile, să le acceseze în perioada următoare. Vorbim de un pachet de 4,7 miliarde astfel: digitalizare – 980 de milioane de euro, microprocesoare – 500 de milioane de euro, instrumente financiare equity – 600 de milioane de euro, instrumente financiare, garanții, portofolii – 800 de milioane de euro, granturi clasice Programul Operațional Regional – 1,3 miliarde de euro, granturi pentru criză, utilități – 300 de milioane de euro, granturi investiții Programul Operațional Competitivitate – 300 de milioane de euro.
Acestea sunt sumele din pachetul care este destinat, așa cum spuneam, în mod predilect IMM-urilor și există, de asemenea, atât în fondurile de coeziune cât și în PNRR, o sumă foarte mare care este destinată dezvoltării infrastructurii transporturilor de aproximativ 21 de miliarde de euro. Sunt convins că domnul ministru Boloș va da detalii despre aceste sume, care, așa cum spuneam, au o singură destinație – asigurarea stabilității și dezvoltării economice a țării.
În încheiere aș dori să reiau mesajul de încredere transmis comunității de afaceri de fiecare dată atunci când am avut ocazia, când am ocazia și voi avea ocazia de aici înainte. România este o țară sigură pentru investiții. Oferă foarte multe oportunități și este angrenată pe o traiectorie ireversibilă de dezvoltare.
Doresc să vă mulțumesc încă o dată pentru că ați organizat această activitate. Doresc să vă mulțumesc pentru tot ceea ce faceți, astfel încât să putem să avem o proiecție de dezvoltare economică și, de asemenea, îmi exprim speranța că alături de dumneavoastră, Guvernul României poate să asigure ceea ce cetățenii României așteaptă de foarte mult timp și anume, stabilitate, predictibilitate și dezvoltare”.

Exclusiv

Io no soi Marinero, soi… „el general” Despescu

Publicat

pe

De

Dacă tot am avut Ziua Marinei, la malul mării nu mai adia briza, adia… regulamentul, dar doar pe la „amărâți”, nu și pe la generali.

În prim-plan, cine altcineva decât eternul nostru personaj principal: Bogdan Despescu, chestor, secretar de stat, specialist în portul uniformei… „după ureche”. După cum îl taie briza, nu după cum scrie în OMAI.

De data asta, omul nu s-a mai obosit să inventeze povești cu „uniformă adusă de Armată” sau „personalizări” trase de păr. A trecut direct la nivelul următor: demonstrație practică de „AȘA NU” în portul uniformei de poliție, chiar de Ziua Marinei. Un fel de lecție video pentru școlile de poliție: „Uitați-vă bine. Așa să NU vă îmbrăcați NICIODATĂ.”

Compoziția artistică a ținutei:

  • jos: pantaloni cu vipușcă, de reprezentare, ceremonie, solemnități, din categoria „să trăiți, sărumâna, să n-aveți nevoie de noi”;
  • sus: cămașă-bluză albă, tot de reprezentare, să știe poporul că are în față rang mare și lustruit;
  • pe cap: șepcuța de soare de serviciu, plimbată de la „munca de jos”, direct în poza de protocol.

Adică o combinație pe care regulamentul nu doar că nu o prevede, dar o urlă din toți rărunchii: NU AȘA.
Niciodată, dar NICIODATĂ, nu combini uniforma de reprezentare/ceremonial cu șapca de soare de la uniforma de serviciu. E ca și cum te-ai duce la nuntă cu smoking, dar în papuci de gumă. Numai că aici nu vorbim de modă, vorbim de Regulamentul pentru compunerea și portul uniformelor de poliție.

Și, ca ironia să fie completă, art. 2 alin. (2) din OMAI nr. 183/2021 spune negru pe alb că:

  • tocmai ȘEFII trebuie să respecte regulamentul,
  • să urmărească respectarea lui de către subordonați,
  • și să ia măsuri când constată încălcări.

Ei bine, regulamentul zice una, iar „el general” înțelege alta: „Regulamentul e pentru executanți. Eu sunt general, nu executant. Eu doar… dau exemplu. Prost.”

Rămâne întrebarea pe care o evită toată lumea, dar o vede toată lumea:
CINE IA MĂSURI CÂND CHESTORII SUNT CEI CARE ÎNCALCĂ REGULAMENTUL?

În toată țara, au fost sancționați sute de polițiști pentru:

  • pantofi nepotriviți,
  • lipsă chipiu,
  • cămașă băgată pe jumătate în pantaloni,
  • ținută „neconformă”.

Pe aceștia îi prind imediat: sunt executanți. În consecință, trebuie „executați”. E simplu, e la îndemână și dă bine la statistici: „Am asigurat disciplina portului uniformei”.

Dar când ajungem la eșalonul „cu vipușcă + stele + funcție + cameră de luat vederi”, brusc regulile devin… „orientative”. Pe uscat se dau sancțiuni, pe mare se dau lecții de ipocrizie. Aparent, pe mare chestorii combină uniforma după cum îi taie briza, nu după cum prevede Regulamentul.

Și, ca să fie tabloul complet, în spatele lui Despescu, în aceeași imagine, stă cuminte, perfect regulamentar, un „amărât” de polițist de frontieră:

  • uniformă de serviciu corectă,
  • capul acoperit cum trebuie,
  • nimic „personalizat”,
  • nimic „combinat” după inspirația de moment.

Fără vipușcă de chestor, fără stele de general, dar cu regulamentul știut și respectat.
Omul ăsta dă mai multă lecție de onoare și disciplină decât tot discursul oficial de Ziua Marinei.

Se pare că, uneori:

  • cu cât ai mai multe stele pe umăr, cu atât îți permiți să ignori regulamentul;
  • cu cât ai mai puține stele, cu atât îl cunoști și îl respecți mai bine.

Ce vedem noi, de fapt, în poza de Ziua Marinei?

  • În față: „el general”, simbol al sistemului care predică regulamentul, dar îl poartă… experimental.
  • În spate: un polițist de frontieră care, fără să spună un cuvânt, le dă rușine tuturor „șefilor” din cadru doar prin felul în care-și poartă uniforma.

Și atunci, iarăși:
Cine îl sancționează pe Despescu pentru port necorespunzător al uniformei?
Cine îi explică art. 2 alin. (2) din OMAI 183/2021?
Cine îi arată poza cu polițistul din spatele lui și îi zice: „Așa se face, domnule general”?

Răspuns scurt: nimeni.
Pentru că în România, regulamentul e obligatoriu pentru cei fără stele. Pentru cei cu stele, regulamentul e… opțional. „Orientativ”. Un fel de recomandare meteo: „azi e bine să îl respecți, dar dacă e Ziua Marinei și sunt camere, lasă, merge și așa.”

Felicitări sincere tuturor marinarilor și personalului contractual din Armata României cu ocazia Zilei Marinei. Oamenii care chiar știu ce înseamnă uniformă, onoare și regulament, fără să le confunde cu decorul pentru poze oficiale.

Felicitări și politistului de frontieră din spatele lui Despescu. Fără vipușcă, fără stele, dar cu coloană vertebrală și regulamentul la zi. Uneori, adevărații „generali” nu au grad pe umăr, ci bun-simț și respect față de meserie – exact cum dezvăluie Sindicatul Europol în această nouă lecție publică despre dublul standard din MAI. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Sclipiri de geniu la IPJ Călărași: e-mailul, acest abuz de drept procedural

Publicat

pe

De

Cum a reinventat Inspectoratul de Poliție Județean Călărași transparența: dacă ceri un document pe e-mail, ești excesiv. Dezvăluie Sindicatul Diamantul.

„Prea multă transparență strică” – noua doctrină de la IPJ Călărași

La IPJ Călărași, tehnologia nu e un instrument, ci aproape o amenințare la ordinea publică. Dintr-un răspuns oficial prezentat de Sindicatul Diamantul aflăm, cu uimire amestecată cu râs amar, că solicitarea de comunicare pe cale electronică a unui document deja diseminat intern poate constitui, atenție, „un demers excesiv și abuz de drept procedural”.

Cu alte cuvinte, dacă documentul există, a fost deja răspândit în interior și tu îndrăznești să-l ceri și pe e-mail, riști să fii etichetat drept abuzator de procedură. Transparența, da, dar să nu fie… comodă și modernă.

Legea 544/2001, reinterpretată: „nu pentru voi am muncit noi”

În același răspuns, IPJ Călărași invocă, cu o creativitate demnă de un manual de satiră juridică, Legea nr. 544/2001. Aceasta, spun ei, ar avea ca scop „asigurarea transparenței față de cetățeni și nu dublarea sau ocolirea mecanismelor de dialog social”.

Traducere liberă în limbaj de pamflet:
– Legea 544 e pentru transparență, dar nu vă folosiți prea mult de ea, că ne deranjați „mecanismele”.
– Dialog social înseamnă, probabil, să vii frumos, cu capul plecat, la ghișeu, să aștepți, să insiști, să revii, iar dacă îndrăznești să ceri documentul pe e-mail… e exces.

Sindicatul Diamantul expune astfel un tip de gândire birocratică în care legea e invocată nu pentru a ușura accesul la informații, ci pentru a justifica refuzul de a apăsa pe „Trimite”.

„Consum nejustificat de resurse”: apăsarea tastei Enter, pericol bugetar

Răspunsul IPJ Călărași merge mai departe, într-o demonstrație de „sclipire administrativă”:
activitatea de transmitere electronică a unor acte interne, deja accesibile angajaților, ar genera „consum nejustificat de resurse administrative”.

Într-o eră în care firme private, ONG-uri și instituții publice serioase trimit mii de documente prin e-mail zilnic, la Călărași apăsarea tastei Enter se transformă într-o amenințare la adresa bugetului și a ordinii instituționale.
Probabil că, în logica asta, cel mai sigur este să tipărești hârtiile, să le cari din birou în birou și să le pui sub ștampilă – că asta nu consumă resurse, doar timp și nervi.

Comisia salvatoare: „reclamația nu e întemeiată, polițistul e curat ca lacrima”

Ca să fie tacâmul complet, răspunsul citat de Sindicatul Diamantul ne anunță că, în urma analizei efectuate de comisia desemnată, s-a concluzionat solemn că reclamația administrativă adresată IPJ Călărași nu este întemeiată, iar polițistul responsabil cu gestionarea informațiilor de interes public este fără „rea-credință”.

Deci sistemul a anchetat sistemul și a decis că sistemul are dreptate. Cine ar fi crezut?
Comisia internă a validat ideea că solicitarea prin e-mail poate fi excesivă, că Legea 544 nu e pentru „ocolirea mecanismelor”, și că orice insistență pe transparență ridică suspiciuni de abuz.

IPJ Călărași, laborator de inovație birocratică

Pamfletul de față pornește de la un simplu document oficial, scos la lumină de Sindicatul Diamantul, dar portretizează o mentalitate periculoasă:
– modernizarea e doar la nivel de slogan;
– transparența există doar când nu incomodează;
– tehnologia e bună, dar nu când simplifică viața celui care cere socoteală instituției.

„Sclipirile de geniu” de la IPJ Călărași arată cum poate fi răsturnat sensul unei legi menite să protejeze cetățeanul. Din instrument de acces la informație, Legea 544/2001 devine scut pentru refuz politicos: nu sunteți abuzați de opacitatea noastră, sunteți dumneavoastră abuzivi că cereți prea mult.

Concluzie: apăsați cu grijă pe „Trimite”

Dezvăluirile Sindicatului Diamantul despre IPJ Călărași ne livrează o lecție amară, dar perfectă pentru un pamflet:
În unele instituții, e-mailul nu e un instrument de comunicare, ci o linie roșie. Când ceri un document electronic, nu uita: nu doar că „generezi consum de resurse”, dar riști să fii acuzat că forțezi legea să funcționeze.

În România în care digitalele se taie anual în speech-uri pompoase, există încă insule de „geniu administrativ” în care cel mai mare abuz procedural este simpla pretenție ca statul să-ți trimită un document… cu un click. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Exclusiv

„Stat de drept, dar să nu supărăm derbedeii” – pamflet despre România în care polițistul plătește din buzunar pentru că aplică legea

Publicat

pe

De

Polițistul român, dușmanul public nr. 1: a îndrăznit să aplice legea

În România anului 2026, dacă ai nenorocul să fii polițist la Poliția Orașului Buhuși, județul Bacău, și comiți „crima” supremă de a aplica legea, trebuie să fii pregătit ca mașina ta personală să arate, la final de tură, ca după un antrenament de baseball pe capota și parbrizul ei.

Pe 12.08.2026, în jurul orei 20:00, niște polițiști au făcut gestul revoltător de normal de a conduce la sediul poliției un bărbat care încălcase legea. Ei nu știau, săracii, că în România există o specie nouă de „apărători ai libertății” care confundă statul de drept cu „statul la scandal”: în fața sediului au apărut imediat mai multe persoane ce solicitau eliberarea „eroului” încătușat și contestau, cu maximă tupeu, măsurile dispuse de oamenii legii.

Mașina polițistului – sac de box pentru vitejia de turmă

Cum argumentul rațional nu mai are nicio trecere, spiritele s-au încins rapid, în stilul clasic „hai cu toții pe unul”. În loc de dezbatere, s-a trecut direct la pedagogie cu pumnul și piciorul aplicată asupra autoturismului personal al unuia dintre polițiști. Mașina a fost devastată, într-o tentativă evidentă de intimidare a celor care, culmea nesimțirii, și-au permis să-și facă datoria.

Nu mai contează că omul ăla e polițist, că are familie, că mașina respectivă nu e proprietatea statului, ci rezultatul unor rate la bancă și al unor nopți de serviciu. Important e mesajul „educativ” transmis: dacă atingi infractorul, îți facem praf bunurile. Stat de drept în varianta autohtonă: „legea e bună, dar să nu deranjeze pe nimeni”.

Segmentul de societate care urlă la poliție, dar tace la hoți

Din păcate, există în România un segment bine antrenat să reacționeze prompt când legea începe să funcționeze împotriva „băieților noștri”. Pentru unii, polițistul nu e reprezentantul statului, ci sac de box, țap ispășitor și, la nevoie, decor urban pentru scuipat și înjurături.

În momentul în care un polițist aplică legea, o parte din societate vede în el dușmanul perfect: e vizibil, are uniformă, nu ripostează ca interlopul și, în plus, este ținut în frâu de aceiași politicieni care, la televizor, ne povestesc cum „România e un stat modern, european, orientat spre valorile occidentale”.

ONG-uri evaporate, bani cheltuiți, rezultate: zero barat

Pe hârtie, România e plină de ONG-uri preocupate de „educare” și „integrare socială” a categoriilor vulnerabile. În practică, când se întâmplă asemenea incidente – cum a fost cel de la Buhuși – aceste organizații dispar ca prin magie. Nu vezi nici formatori, nici mediatori, nici psihologi prinși între polițist și grupurile nervoase care îl înconjoară.

ONG-urile care au mânuit ani de zile fonduri generoase pentru „incluziune”, „educație civică” și „mediere comunitară” sunt, brusc, plecate în vacanță. Fără raport public, fără responsabilitate, fără explicații. Tac, iar statul tace și el, complice, prin acordul său tacit.
Acest tip de acțiune/inacțiune, după cum atrage atenția Sindicatul Europol, devine unul dintre factorii pentru care polițiștii ajung să se teamă că, după ce ies din tură, își pot găsi mașinile și bunurile personale făcute zob, doar pentru că au făcut ceea ce legea le cere: să intervină.

Realitatea din stradă vs. basmul politicienilor de la televizor

Ceea ce s-a întâmplat la Buhuși nu este vreo excepție exotică, ci doar unul dintre riscurile reale ale profesiei de polițist în România. Riscuri care nu apar nici în pliantele de recrutare, nici în declarațiile siropoase ale politicienilor.

În discursul oficial, polițistul „cel mult stă de vorbă cu cetățenii pe stradă”, zâmbind, eventual cu un pliant în mână și un copil pe umăr, imagine perfectă pentru Facebook. În realitate, același polițist își parchează mașina uitându-se de două ori în jur, se uită de trei ori în oglindă când pleacă acasă, și se întreabă dacă nu cumva următoarea „educație civică” i se va aplica direct pe caroserie sau pe geamurile apartamentului.

Când lovești polițistul pentru că își face treaba, lovești statul – dar cui îi pasă?

Sindicatul Europol dezvăluie limpede: când ataci polițistul pentru că aplică legea, ataci însăși autoritatea statului. Problema e că, în România, autoritatea statului a fost atât de mult terfelită, relativizată și vândută pe bucăți, încât unii au ajuns să creadă că e normal să te strângi cu gașca în fața secției și să faci presiuni ca „băiatul nostru” să fie eliberat.

Un stat care se autoproclamă „pro-european” de cel puțin două ori pe zi, în orice discurs public, dar permite ca polițiștii să fie intimidați, amenințați și atacați pentru că îndrăznesc să aplice legea, nu mai e un stat de drept, ci o caricatură de autoritate, o improvizație cu pretenții de civilizație.

Concluzie amar-comică: cine apără pe cei care ne apără?

Pamfletul acesta pornește de la un fapt concret – incidentul de la Poliția Orașului Buhuși din 12.08.2026 – semnalat public de Sindicatul Europol. Dincolo de tonul usturător, întrebarea rămâne una cât se poate de serioasă:
Într-un stat care își lasă polițiștii singuri în fața presiunii de stradă, ONG-urilor fantomă și politicianismului ipocrit, cine mai apără, în realitate, pe cei care ar trebui să ne apere pe toți?

Până răspunde cineva serios la întrebarea asta, polițistul român va continua să fie, în ochii unora, nu simbolul legii, ci vinovatul de serviciu. Iar mașina lui personală – locul unde frustrarea socială își dă cu pumnul, cu piciorul și cu piatra, în numele unei „libertăți” care confundă drepturile cu derbedeala. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv20 de ore ago

Io no soi Marinero, soi… „el general” Despescu

Dacă tot am avut Ziua Marinei, la malul mării nu mai adia briza, adia… regulamentul, dar doar pe la „amărâți”,...

Exclusiv20 de ore ago

Sclipiri de geniu la IPJ Călărași: e-mailul, acest abuz de drept procedural

Cum a reinventat Inspectoratul de Poliție Județean Călărași transparența: dacă ceri un document pe e-mail, ești excesiv. Dezvăluie Sindicatul Diamantul....

Exclusiv20 de ore ago

„Stat de drept, dar să nu supărăm derbedeii” – pamflet despre România în care polițistul plătește din buzunar pentru că aplică legea

Polițistul român, dușmanul public nr. 1: a îndrăznit să aplice legea În România anului 2026, dacă ai nenorocul să fii...

Exclusiv2 zile ago

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre, episodul 42″: De la „Pinochio” la „Linge-Folie”. Cum se fabrică „investigatorii” la Băicoi

În episodul 42 al telenovelei „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, după cazurile CAR-ului „Academiei de Cămătărie” (Matei Tatiana, Neacșu...

Exclusiv2 zile ago

România secretelor de serviciu: statul cu două legislații – una oficială și una pentru fraieri

Barbaria legislativă la nivel de minister: norme secrete, salarii pe ghicite În anul 2026, România reușește performanța rușinoasă de a...

Exclusiv3 zile ago

IPJ PRAHOVA – GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XLI (41): „MAI 62487 – CĂRUȚA CU GIROFAR ȘI CREIER PE AVARII” (POZE SI VIDEO)

În episodul 41 al telenovelei „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, producătorii de prostie instituțională ne oferă un nou moment...

Exclusiv3 zile ago

O nouă operațiune la Poliția de Frontieră: „Un frigider pentru domnul chestor cu 20.000 de lei pe lună”

O nouă misiune la granița bunului-simț: salvarea cărnii domnului chestor Poliția de Frontieră Română pare să fi primit, pe lângă...

Exclusiv4 zile ago

Republica rachetei vs. republica cerului liber: Incisiv de Prahova dă șah mat Ministerului Mediului. Când pamfletul ajunge probă oficială, iar precauția lipsește din fișa postului

O nouă investigație Incisiv de Prahova, confirmată oficial: din „pamfletari sub presiune” în acuza­tori legitimi ai statului român Incisiv de...

Exclusiv4 zile ago

Triatlonul lui Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”:  Dopaj la trap, jaf la TCE și amenințări la poartă. Hărțuirea în direct la TCE. DEMISIA!

„Nae Comisionaru’” și seringa pe patru roți: de la cai „intact dopați” la autobuze îngropate și controlori hărțuiți Ținutul Vinului,...

Exclusiv4 zile ago

Magazia de nesimțire a MAI: Îți vând vechime la promoție, apoi îți iau pensia cu executorul

Statul-petardă: „Plătește, tataie, că-ți dăm vechime beton!” Bun venit în România profundă, ediția MAI – unde statul te unge cu...

Exclusiv4 zile ago

Minunea de la IGPR: după ani de blocaj, polițiștii descoperă că se poate și PROMOVA, nu doar munci pe gratis

Promovările, scoase de la naftalină: IGPR își amintește brusc că are polițiști, nu voluntari Într-o străfulgerare administrativă demnă de o...

Exclusiv4 zile ago

Alexandri Nicolae – Nae Comisionarul care a încercat să rescrie legea trapului. ANZ îl contrazice: decizie ilegală, cal descalificat, scandal cu tentă penală (DOCUMENTE)

Hipodromul rușinii: ANZ îi face KO pe „Nae Comisionaru’” și pe „Stimatu’ cu caii dopabili”. De la dopaj protejat la...

Exclusiv5 zile ago

I.P.J Prahova – „GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XL (40)” – SIPI PRAHOVA SAU „VOLGA NEAGRĂ” CU OCHI AZURII: CÂND PASAGERUL BEAT VREA SĂ DEA ORDINE LA BODICAM

„Volga neagră” de Păulești și SIPI-stul cu capul în SMURD Ziarul de investigații Incisiv de Prahova revine, cu și mai...

Exclusiv5 zile ago

Polițiști-hamali la IPJ Sibiu: „Voluntariat” la cărat mobilă, verificat cu ștampilă, nu cu bun-simț

Polițistul român, noul brigadier la mobilă Doi polițiști care, potrivit relatărilor Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul”, se plictiseau acasă, s-au...

Exclusiv5 zile ago

Cum a inventat IGPR sclavia de lux în uniformă

Un an de „foarte bine, tovarăși, dar pe gratis!” – La muncă dar retrogradați la leafă Promovarea polițiștilor pe funcții...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv