Administratie
Pentru cadrele militare aflate la posturi în cadrul misiunilor permanente în străinătate, dispozițiile legale nu sunt foarte clare
Actele normative în baza cărora se acordă stimulentul de inserție sunt OUG nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor și HG nr. 52/2011, prin care s-au aprobat Normele metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 111/2010. Din păcate, pentru cadrele militare aflate la posturi în cadrul misiunilor permanente în străinătate, dispozițiile legale nu sunt foarte clare. În urma unor semnalări referitoare la această situație, am solicitat clarificări specialiștilor din Direcţia generală financiar-contabilă, structură în măsură să decidă acordarea dreptului la stimulentul de inserție.
OUG nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, cu modificările şi completările ulterioare, prevede, la art. 7 alin. (1), că au dreptul la un stimulent de inserție persoanele care, în perioada în care sunt îndreptățite să beneficieze de concediul pentru creșterea copilului, obțin venituri supuse impozitului.
Art. 2 alin. (1) dispune că persoanele care, în ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului, au realizat timp de cel puțin 12 luni venituri supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum și de o indemnizație lunară.
La același articol, alin. (5) prevede că cele 12 luni pot fi constituite integral și din perioadele în care persoanele au fost trimise în misiune permanentă în străinătate.
Totul pare clar la prima vedere, dar Codul fiscal prevede, la art. 62 lit. r), că veniturile în valută primite de personalul încadrat în instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, trimis în misiune permanentă în străinătate, în conformitate cu legislația în vigoare, sunt venituri neimpozabile.
Referitor la stimulentul de inserţie, ordonanța prevede că acesta se acordă în cuantum de:
♦ 1.500 de lei, dacă persoanele îndreptățite obțin venituri supuse impozitului înainte de împlinirea de către copil a vârstei de 6 luni, respectiv un an în cazul copilului cu dizabilități;
♦ 650 de lei, dacă persoanele îndreptățite obțin venituri supuse impozitului după împlinirea de către copil a vârstei de 6 luni, respectiv un an în cazul copilului cu dizabilități.
În Normele metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 111/2010, aprobate prin HG nr. 52/2011, la art. 13, se precizează modul cum se stabileşte dreptul la stimulentul de inserție atât pentru persoana care beneficiază de concediul pentru creșterea copilului și de indemnizația lunară, cât şi pentru persoana care, deși are dreptul, nu solicită acordarea concediului pentru creșterea copilului și a indemnizației lunare.
De asemenea, se precizează că stimulentul de inserție, care se acordă după împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani/3 ani în cazul copilului cu dizabilități până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani/4 ani în cazul copilului cu dizabilități, se acordă oricăruia dintre părinți sau oricăreia dintre persoanele prevăzute la art. 8 alin. (2) din ordonanță – care a adoptat copilul, căreia i s-a încredințat copilul în vederea adopției sau care are copilul în plasament ori în plasament în regim de urgență, cu excepția asistentului maternal profesionist, precum și persoana care a fost numită tutore –, care a efectuat cel puțin o lună de concediu pentru creșterea copiilor.
Concediul pentru creșterea copilului se acordă la cererea persoanei îndreptățite. În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare, cadrele militare în activitate au dreptul la concediu și indemnizație pentru îngrijirea copilului bolnav, concediu de acomodare, concediu paternal, concediu și indemnizație pentru creșterea copilului, în condițiile prevăzute de dispozițiile legale în vigoare.
Codul muncii prevede, la art. 15, că la inițiativa salariatului, contractul de muncă se suspendă în situația concediului pentru creșterea copilului, concediului pentru îngrijirea copilului bolnav, concediului paternal și de acomodare.
Reglementările specifice, aplicabile personalului trimis în misiune permanentă în străinătate, respectiv art. 74 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (Familia ocupaţională de funcţii bugetare Apărare, ordine publică şi securitate naţională), cu modificările și completările ulterioare, prevăd: Personalul din instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională, trimis în misiuni permanente sau temporare în străinătate, potrivit legii, beneficiază de toate drepturile prevăzute pentru personalul trimis în misiune permanentă sau temporară de către Ministerul Afacerilor Externe, precum şi de către celelalte ministere, organe şi instituţii de specialitate ale administraţiei publice centrale.
La art. 11 din anexa nr. IV la Legea-cadru nr. 153/2017 (Familia ocupaţională de funcţii bugetare Diplomaţie Ministerul Afacerilor Externe) se prevede că misiunea permanentă în străinătate încetează de drept în cazul suspendării contractului individual de muncă la cererea salariatului, pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de trei ani.
Referitor la speța pentru care am discutat cu factorii responsabili din MApN, am aflat că, pe această temă, a existat un schimb de corespondență atât între structurile ministerului, cât și între MApN și Ministerul Muncii.
Acesta din urmă a precizat că, doar în cazul în care veniturile în valută obținute de personalul trimis în misiune permanentă sau temporară în străinătate sunt supuse impozitului, pe perioada în care persoanele îndreptățite realizează astfel de venituri beneficiază de stimulentul de inserție.
Având în vedere cele precizate mai sus, referitor la prevederile OUG nr. 111/2010, HG nr. 52/2011, Legii nr. 80/1995, Codului fiscal și Legii-cadru nr. 153/2017, un cadru militar trimis în misiune permanentă în străinătate nu poate beneficia de stimulentul de inserție, întrucât veniturile în valută primite pe timpul misiunii permanente în străinătate nu sunt venituri supuse impozitului pe venit.
Acesta are dreptul la concediul pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum și de indemnizația lunară aferentă, cu încetarea de drept a misiunii permanente.
Altfel spus, cel puţin deocamdată, până se realizează o armonizare legislativă, nu există bază legală care să permită acordarea stimulentului de inserţie cadrelor militare trimise în misiune permanentă în străinătate. (Irina Nedelcu).
Administratie
Competiție pentru depistarea pierderilor de apă, la Sinaia
Specialiști și tehnologii de ultimă generație, testați direct în teren
Competiția dedicată detectării pierderilor de apă a început la Sinaia. După mesajul de start, echipele participante au intrat pe teren și au demarat primele probe practice, transformând experiența acumulată și tehnologiile prezentate în soluții aplicate direct în rețeaua de distribuție.
Timp de trei zile, specialiștii vor căuta sursele unor pierderi de apă, analizând indicii din teren și utilizând echipamente dedicate pentru localizarea cât mai precisă a avariilor ascunse. Fiecare echipă vine cu propria experiență profesională, propriile metode de lucru și o abordare diferită a procesului de detectare.
De la prezentări la intervenții concrete
Evenimentul oferă participanților ocazia de a-și testa cunoștințele în condiții reale. Experiența, precizia și capacitatea de a interpreta datele furnizate de echipamente devin esențiale în identificarea rapidă a punctului în care apare pierderea.
Ziua de concurs este marcată de probe practice, căutări și decizii luate direct în teren. Fiecare rezultat depinde de modul în care echipele reușesc să coreleze informațiile tehnice cu particularitățile rețelei și să stabilească cea mai eficientă strategie de intervenție.
Competiția reunește specialiști cu niveluri diferite de experiență și tehnologii de detecție variate, având un obiectiv comun: schimbul de cunoștințe și îmbunătățirea metodelor de lucru utilizate pentru reducerea pierderilor de apă.
Un pas spre administrarea mai eficientă a resurselor
Pentru HIDRO PRAHOVA, organizarea acestei competiții reprezintă o etapă importantă în direcția dezvoltării competențelor profesionale și a modernizării activităților de exploatare a rețelelor.
Compania subliniază importanța acumulării de experiență, a investițiilor în echipamente de detecție și a utilizării unor metode cât mai eficiente pentru identificarea pierderilor. Localizarea rapidă a avariilor poate contribui la reducerea pierderilor din rețea, la limitarea intervențiilor costisitoare și la gestionarea responsabilă a resurselor de apă.
Sprijin pentru organizarea evenimentului
HIDRO PRAHOVA le mulțumește sponsorilor și partenerilor Klarwin România și AMP Grup pentru sprijinul acordat în organizarea acestei ediții a competiției.
Pe parcursul evenimentului, organizatorii vor reveni cu imagini și informații din teren, oferind publicului o perspectivă asupra probelor desfășurate la Sinaia și asupra modului în care echipele lucrează pentru identificarea surselor pierderilor de apă.
Administratie
Lucrările de modernizare avansează pe strada George Coșbuc din Câmpina
Un nou front de lucru a fost deschis în cadrul contractului PH-CL-01
Intervențiile derulate în municipiul Câmpina prin contractul PH-CL-01 continuă, iar echipele de lucru au început operațiunile pe strada George Coșbuc.
Prima etapă a lucrărilor constă în trasarea zonei, acțiune necesară pentru pregătirea intervențiilor care urmează să fie executate în teren.
HIDRO PRAHOVA urmărește evoluția proiectului
Desfășurarea lucrărilor este monitorizată de HIDRO PRAHOVA, reprezentanții companiei urmărind atât modul de execuție, cât și respectarea etapelor prevăzute în cadrul contractului.
Deschiderea noului front de lucru marchează continuarea proiectului de infrastructură din municipiul Câmpina și pregătește terenul pentru etapele următoare ale investiției.
Administratie
Prahova își pregătește strategia pentru fondurile europene de după 2028
Prioritățile județului trebuie stabilite înaintea lansării programelor de finanțare
Prahova trebuie să își definească din timp obiectivele pentru următorul exercițiu financiar european, iar anul 2028 nu este atât de îndepărtat pe cât pare. Pentru administrația publică, pregătirea proiectelor și stabilirea direcțiilor de dezvoltare trebuie începute încă de acum.
Virgil Nanu, președintele Consiliului Județean Prahova, susține că județul are nevoie de o strategie clară, construită înainte de apariția apelurilor de finanțare. În opinia sa, investițiile nu ar trebui concepute în grabă pentru a se adapta unor programe europene deja lansate, ci trebuie pregătite în funcție de nevoile reale ale comunităților.
Discuții regionale privind viitoarele fonduri europene
Președintele CJ Prahova a participat, în județul Argeș, la o întâlnire cu reprezentanții celorlalte administrații județene din Regiunea Sud-Muntenia și cu conducerea Agenției pentru Dezvoltare Regională. Reuniunea a avut ca temă direcțiile care ar putea sta la baza repartizării fondurilor europene în perioada următoare.
Potrivit lui Virgil Nanu, astfel de consultări sunt esențiale pentru ca Prahova să își susțină eficient interesele și să obțină finanțări consistente pentru proiectele prioritare.
Proiectele trebuie pregătite înaintea banilor
Strategia propusă de șeful administrației județene pornește de la o succesiune clară: identificarea problemelor, stabilirea investițiilor necesare, elaborarea proiectelor și, ulterior, atragerea resurselor financiare pentru realizarea lor.
„Banii europeni nu trebuie căutați după ce apar apelurile”, a transmis Virgil Nanu, subliniind că proiectele trebuie să răspundă unor necesități concrete și să nu fie construite artificial doar pentru a se încadra într-o anumită linie de finanțare.
Reducerea decalajelor, printre obiectivele județului
Prahova are de continuat investiții importante, dar și de soluționat probleme care afectează dezvoltarea comunităților locale. În același timp, administrația județeană urmărește reducerea diferențelor dintre zonele mai dezvoltate și cele care au rămas în urmă.
Virgil Nanu afirmă că aceste nevoi trebuie incluse în lista priorităților pentru anii următori, astfel încât viitoarele fonduri europene să fie direcționate către proiecte cu impact real asupra locuitorilor.
Planificarea pentru 2028 începe acum
Mesajul transmis de președintele Consiliului Județean Prahova este că succesul viitoarelor proiecte depinde de modul în care județul se pregătește în prezent. Stabilirea unei viziuni coerente și a unor obiective precise ar putea crește șansele Prahovei de a atrage finanțări importante după anul 2028.
-
Exclusivacum 3 zileI.P.J. Prahova: Agentul‑vopsitor Editoiu Alin – maestru în gropi urbane, fum de esapament și, la final, fum de arhivă
-
Exclusivacum 3 zileM.A.I. – PIXUL LUI BOSS: UNIVERSITATEA DE PROȘTI A POLIȚIEI ROMÂNE
-
Uncategorizedacum 3 zileRâde Alexandri Nicolae, alias „Nae Comisionaru’”, plătește Ploieștiul: comedia neagră de la TCE Ploiești
-
Exclusivacum 2 zileOrganigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti: Alexandri Nicolae, alias „Nae Comisionaru’”, „autobuzul sabotor” – Traseul 39, motoare turate în gol și POS-uri moarte la TCE Ploiești!
-
Exclusivacum o zi„Organigrama cu chiloți” intră la vot: Nae Comisionaru’ trage sforile, consilierii locali dau examen la furt avansat?
-
Administratieacum o ziDumitru Dragoș, polițist de penitenciare și mentor pentru copiii din Vărbilău
-
Exclusivacum 3 zileDosarul Antigrindină – Partea a V‑a – Prahova, aleasă „unitate‑pilot” prin mister de stat. Norocul rachetelor sau blestemul fermierilor?
-
Exclusivacum 4 zileM.A.I. – Tasta 1 pentru lege, tasta 2 pentru nimic: cum semnează un chestor fără să răspundă



