Fentarea impozitului pe profit și evaziunea la TVA au atins cote alarmante în România, transformându-se într-o veritabilă problemă de securitate națională. Aceasta este concluzia tranșantă a Consiliului Fiscal, dezvăluită într-o analiză amplă, ale cărei ecouri sunt preluate de publicații precum Lumea Justiției, într-un articol semnat de jurnalista Claudia Marcu, și Ziarul Național. Presiunile uriașe asupra bugetului public impun măsuri radicale și o implicare decisivă, inclusiv din partea justiției.

Cifrele alarmei: Un decalaj fiscal record în UE

România se confruntă cu un fenomen îngrijorător: peste 30% din TVA și 43,6% din impozitul pe profit nu ajung la bugetul de stat. Aceste procente plasează țara pe primul loc în Uniunea Europeană la capitolul decalajului de încasare, un „gap” fiscal considerabil care erodează anual miliarde de euro din vistieria publică. Potrivit Consiliului Fiscal, această stimulare excesivă a consumului, în detrimentul colectării eficiente a veniturilor, a generat un deficit bugetar cronic, într-un context în care datoria publică a depășit deja 60% din PIB. O reducere substanțială a decalajului la TVA, de exemplu, ar putea aduce venituri suplimentare de peste 1,5% din PIB, facilitând scăderea deficitului sub 4% în doar câțiva ani.

Justiția, cheia unui „război intern” crucial

Pentru o consolidare bugetară durabilă și crearea unui spațiu fiscal sănătos, Consiliul Fiscal subliniază nu doar necesitatea eficientizării colectării taxelor prin ANAF, ci și o reformă profundă a regimului de insolvență. Cel mai important, instituția atrage atenția asupra sentimentului de impunitate de care beneficiază numeroși fraudatori ai bugetului.

„Și justiția trebuie să lucreze mai mult în acest sens,” se arată în Opinia Consiliului Fiscal. „Creșterea veniturilor fiscale printr-o colectare mult mai bună este un <<război>> intern pe care România trebuie să îl câștige; aici se va testa și voința politică, capacitatea de a învinge grupuri de interese potrivnice.” Instituția propune un pact politic și o înțelegere cu mediul de afaceri onest, argumentând că miza este imensă: nivelul scăzut al veniturilor fiscale reprezintă o chestiune de securitate națională.

Legislația permisivă: O „impotență” cronică a sistemului

Consiliul Fiscal denunță, de asemenea, o „impotență” cronică a sistemului, generată de o legislație mult prea laxă. Comparativ cu statele din Europa Centrală și de Est sau cu cele dezvoltate din UE27, normele românești privind înființarea, insolvența și dizolvarea companiilor, precum și cele contabile, sunt considerate permisive, facilitând evaziunea.

Spre exemplu, posibilitatea de a deconta orice tip de cheltuieli, introducerea facilă a firmelor în insolvență la acumularea unor datorii semnificative sau lipsa unor controale fiscale imediate în cazul documentelor suspecte (inclusiv facturi fictive) sunt doar câteva dintre vulnerabilitățile semnalate. Această lipsă de sincronizare legislativă, menționată și de sindicaliștii din ANAF, transformă colectarea impozitelor într-un proces extrem de dificil.

Soluții drastice pentru un viitor financiar stabil

Pentru a ieși din acest cerc vicios, Consiliul Fiscal propune o serie de măsuri drastice. Pe lângă extinderea bazei de impozitare și creșterea gradului de colectare, este vitală o reformare completă a legislației. Aceasta ar include stabilirea unor nivele minime de capitalizare, limitarea cheltuielilor eligibile și deductibile fiscal, și crearea unor „registre-cazier” pentru a penaliza infracțiunile fiscale și de altă natură. Succesul unor țări precum Bulgaria sau Polonia, care au redus semnificativ evaziunea la TVA și impozitul pe profit prin măsuri similare, ar trebui să servească drept model.

Consolidarea bugetară după anul 2026 depinde crucial de aceste reforme, care, pe lângă schimbările legislative, ar trebui să vizeze și întărirea sănătății financiare a companiilor, așa cum a recomandat și Comitetul Național pentru Supraveghere Macroprudențială. Altfel, România riscă să rămână captivă într-un cerc vicios al deficitelor și presiunilor bugetare, cu consecințe imprevizibile pentru stabilitatea sa economică și, implicit, națională.

Comuna Florești intră oficial în ritmul primăverii cu o amplă campanie de curățenie generală, inițiată și coordonată de Primarul Simona David. Acțiunea, devenită deja o tradiție a lunii martie, reunește eforturile instituțiilor locale și ale comunității pentru a asigura un mediu curat și primitor.

O tradiție a curățeniei: Un angajament anual pentru o comunitate impecabilă

Ca în fiecare an, odată cu venirea primăverii, administrația locală din Florești își propune să aducă strălucire spațiilor publice și zonelor verzi. Această campanie anuală subliniază angajamentul Primăriei față de bunăstarea cetățenilor și față de un mediu sănătos, marcând debutul unui nou ciclu de întreținere și înfrumusețare a localității.

Efort comun: De la Asistență Socială la angajații instituțiilor locale

Un aspect notabil al acestei inițiative este mobilizarea exemplară a resurselor umane. Pe lângă echipa dedicată din cadrul serviciului de asistență socială, la acțiunea de curățenie participă activ și angajați ai diverselor instituții cu sediul pe raza comunei Florești. Această colaborare inter-instituțională demonstrează o viziune unitară și un spirit civic puternic în comunitate.

Mesajul Primarului: Recunoștință și impuls pentru viitor

Primarul Simona David a ținut să adreseze un mesaj de mulțumire tuturor celor implicați, subliniind importanța cooperării în astfel de demersuri. „Dragii mei, ca în fiecare an, în luna martie, începem curățenia în comună. Alături de cei de la asistență socială sunt și angajați ai unor instituții de pe raza localității. Le mulțumesc tuturor pentru implicare și cooperare și le doresc spor la treabă în continuare!”, a declarat edilul , transmițând un impuls pozitiv pentru continuarea eforturilor de menținere a curățeniei pe tot parcursul anului.