Featured
Cum este redefinită lumea de câmpul de luptă ucrainean
Războiul din Ucraina este, cu siguranţă, o tragedie umanitară, însă nu este acesta motivul pentru care a atras atenţia lumii. La urma urmei, există crize umanitare şi în Yemen, Siria şi alte ţări, chiar în timp ce scriu acest articol. Din perspectivă geopolitică, războiul reprezintă un posibil punct de cotitură – mai exact, se pune întrebarea dacă unitatea politico-militară europeană va rezista, creând un nou model al Europei şi redefinind funcţionarea sistemului global. O altă întrebare este dacă perspectiva despre lume a Chinei se va schimba şi ea, dacă va dori o nouă înţelegere cu SUA sau se va îndepărta de acestea.
Ruşii au luptat în Ucraina surprinzător de slab până acum, mai ales dacă ne gândim la obiectivele acestora: transformarea Ucrainei într-o zonă tampon împotriva Occidentului şi demonstrarea puterii ruseşti ca o forţă de luat în seamă. Până acum, războiul a arătat contrariul. În unele cazuri, se poate trece peste acest lucru. În Afganistan, Irak şi Vietnam, de exemplu, SUA nu au reuşit să îşi atingă obiectivul şi au fost privite drept o putere în declin. Diferenţa este că acele ţări nu erau importante pentru securitatea americanilor. Ucraina, însă, este esenţială pentru cea a Rusiei.
Aşadar, acum Rusia caută întăriri din Siria, Belarus, Grupul Wagner ş.a. Chiar dacă Moscova va găsi doritori, transportarea militarilor, familiarizarea acestora cu terenul de luptă şi introducerea acestora în structura de luptă durează. Şi chiar dacă Moscova va reuşi să facă toate aceste lucruri, tot se anticipează un conflict de lungă durată. Pentru mulţi, nevoia de a recruta trupe străine demonstrează un eşec al comandanţilor ruşi, o slăbiciune în ceea ce priveşte antrenamentul şi motivaţia militarilor, precum şi probleme de logistică.
Dacă Rusia voia să creeze în Europa ideea că ar putea invada oricând – ceva ce, probabil, nu ar fi făcut, însă ar fi împins Europa să ajungă la o înţelegere cu Moscova ori să reconsidere relaţia cu SUA – atunci a eşuat. Cel puţin deocamdată, a adus SUA mai aproape ca niciodată de Europa. Luptele continue şi brutalitatea de care Rusia pare să creadă că are nevoie pentru a înfrânge Ucraina nu fac decât să consolideze şi mai mult această relaţie (SUA-Europa). Este greu să ne imaginăm un rezultat în ceea ce priveşte Rusia – cu excepţia utilizării armelor de distrugere în masă – care să facă Occidentul să perceapă Rusia ca o ameninţare uriaşă.
Şi asta nu se întâmplă doar din cauza performanţei slabe a Rusiei în câmpul de luptă. Statutul de mare putere este obţinut atât din motive economice, cât şi militare. PIB-ul Rusiei în 2001 era de 1.6 trilioane de dolari, plasându-se pe locul 11 în lume, după Coreea de Sud. De atunci, Rusia şchiopătat de la preţuri la energie instabile, criza financiară din 2008, pandemia de COVID-19, iar acum sancţiunile primite ca răspuns la invazie. Cu alte cuvinte, nu mai poate fi considerată nici o putere economică. Iar acest lucru schimbă percepţia noastră despre lumea în care Rusia era văzută ca o mare putere, datorită forţei sale militare, dar care avea o economie slabă.
Cu câteva săptămâni înainte de începerea războiului, China a vrut să se alieze cu Rusia, pentru că avea nevoie de prieteni în faţa structurii de alianţă a SUA, care pornea din Japonia şi ajungea până în India. Aşa cum am menţionat, China nu are aliaţi importanţi, în afară de Pakistan. China a ştiut că nu va susţine economic Rusia – are propriile sale probleme de rezolvat – dar cel puţin China avea nevoie de alinare, pe care a sperat să o obţină prin valorificarea puterii militare ruseşti, pentru a forţa astfel SUA şi Europa să recalculeze ameninţarea pe care sancţiunile la adresa sa le reprezintă.
Dincolo de aspectele militare, Rusia s-a bucurat de posibilitatea de a primi sprijin financiar de la China sau cel puţin impresia dată celor care o împrumutau că statul chinez susţinea economia rusească. Era evident că abilitatea Rusiei de a contribui semnificativ într-un câmp de luptă chinezesc era una limitată, aşa cum era dorinţa Chinei de a îmbrăţişa o economie rusească slabă. Alianţa lor putea provoca temeri doar asupra celor care se lăsau înfricoşaţi.
Alianţă încă există la nivel retoric, însă posibilitatea unui sprijin real nu. Rusia a fost deja afectată de către acţiunile economice ale SUA şi aliaţilor, iar China, în această conjunctură economică, nu îşi poate permite să fie prinsă în capcana în care se află Rusia. Orice sprijin militar ar fi dat peste cap de sancţiuni. În termeni simpli, Rusia este un impediment pentru China.
Decizia Beijingului de a anunţa alianţa cu Rusia cred că s-a bazat pe cunoaşterea detaliilor invaziei Rusiei. Acest lucru a făcut alianţa să fie atractivă pentru China, când a crezut că Rusia este capabilă de o victorie rapidă şi uşoară care, în teorie, ar forţa Occidentul să-şi reconsidere poziţia faţă de China, aceasta din urmă putând să repete strategia rusească.
Incompetenţa Rusiei a forţat China să facă orice pentru a-şi reveni, iar acest lucru necesită recosiderarea relaţiei cu SUA. Se află într-un declin economic sever. Alianţa sa cu Rusia nu a fost benefică şi nici nu va fi. SUA şi Europa au dezvoltat un fel de război economic care, dacă i s-ar aplica şi Chinei, s-ar dovedi a fi destul de dăunător. Astfel, strategia pe termen scurt a Chinei este să pară sigură pe sine, să menţină, la nivel retoric, sprijinul faţă de Rusia şi să critice SUA, în timp ce se gândeşte la următorul pas.
De notat este că Taiwanul nu este următorul pas. China a văzut că războaiele dau greş, aşa că o invazie a Taiwanului este de evitat acum.
Dacă ne gândim la marile puteri ale lumii, ne gândim în mod normal la SUA, Europa şi Rusia. Rusia va avea dificultăţi în revendicarea unui astfel de statut dacă nu va face ceva surprinzător de eficient. Europa este o mare putere dacă rămâne unită atât militar, cât şi economic. Este acum, însă pe măsură ce teama de Rusia se risipeşte, reapar tensiuni mai vechi. China încă este o mare putere, deşi una cu o armată netestată şi o economie dificilă. Pentru moment, SUA rămân singura putere economică şi militară de necontestat.
Dr. George Friedman este fondatorul şi preşedintele companiei Geopolitical Futures (GPF) şi fondatorul agenţiei de analize Stratfor, pe care a condus-o până în anul 2015. Totodată, George Friedman este autorul a numeroase lucrări pe teme de geopolitică, inclusiv „Următorii 100 de ani. Previziuni pentru secolul XXI” (inclusă pe lista de bestselleruri a NYT).
Autor: George Friedman
Sursă foto: Mediafax
Exclusiv
Degradarea Serviciului Siguranța Deținerii din ANP: lipsă de viziune și incertitudini în management
Problemele acute din Serviciul Siguranța Deținerii
Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a lansat recent un apel asupra degradării semnificative a Serviciului Siguranța Deținerii, evidențiind probleme acute de dezorganizare, absență a viziunii și un lingăism acerb care afectează funcționarea eficientă a acestuia. Această situație are implicații directe nu doar asupra siguranței locurilor de deținere, ci și asupra securității personalului, precum și asupra respectării disciplinei de stat în cadrul sectorului operativ din penitenciare, aspecte considerabile într-o instituție de o asemenea importanță.
Conform declarațiilor reprezentanților federației, Serviciul Siguranța Deținerii (SSD) traversează o perioadă marcată de o abulie emblematică, unde predomină dezorganizarea, iar lipsa unei strategii clare a condus la o serie de incidente operaționale frecvente care afectează unitățile penitenciare. În aceste împrejurări, agenții și ofițerii din cadrul penitenciarelor se simt abandonați în confruntarea cu un mediu tot mai agresiv, unde provocările sunt tot mai constante.
Critici la adresa conducerii și atmosfera de abandon
Criticile din partea sindicaliștilor sunt îndreptate și către actuala conducere, considerată mai preocupată de păstrarea pozițiilor în fața unei cereri nevestejite de reformă decât de îmbunătățirea condițiilor de muncă și a siguranței angajaților. Această premisă stârnește îngrijorare cu privire la eficiența și responsabilitatea managementului în cadrul sistemului penitenciar.
Lipsa de experiență și legitimitate a ofițerilor specializați
În cele din urmă, Serviciul este coordonat de un singur comisar șef, Dănuț Ilie, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la capabilitățile și experiența personalului. Majoritatea ofițerilor sunt tineri, iar această lipsă de experiență operativă ridică îndoieli referitoare la legitimitatea lor în coordonarea și supravegherea activității directorilor adjuncți. Din păcate, au fost mai multe situații în care acești ofițeri, din SSD, care sunt specializați în siguranța deținerii, au avut interacțiuni limitate cu deținuții, având o cunoaștere a funcțiilor acestora mai degrabă teoretică, bazată pe regulamente, decât practică.
Motivul neatractivității pentru ofițeri cu experiență
Sindicatul a ridicat, de asemenea, întrebări cu privire la motivele pentru care nu există ofițeri cu experiență dispuși să se alăture Direcției Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar. S-a sugerat că structura este, în mod deliberat, populată cu ofițeri care se supun fără a contesta status quo-ul, ceea ce duce la o atitudine de lipsă de asumare, curaj și inițiativă. Printre cadrele existente în sistemul penitenciar, se pare că există o tendință de a alege indivizi care nu îndrăznesc să conteste ordinea existentă, astfel creându-se un climat de obediență dăunătoare pentru deciziile luate în cadrul SSD.
Pensionarea lui Gabriel Păun și atmosfera de dezinteres
În plus, ca o consecință a absenței unei conduceri eficiente, pensionarea lui Gabriel Păun, fost director al DSDRP, a generat o atmosferă de mare relaxare. S-a realizat o petrecere în rândul angajaților, unde problemele precum ultrajele, evadările, crimele, decesele, sinuciderile, consumul de droguri, alcoolul și telefoanele mobile din penitenciare au fost trecute cu vederea. Acest dezinteres profund evidențiază o provocare continuă, în special în contextul relevării problemelor de corupție și nereguli grave în cadrul ANP, mai ales în cadrul DSDRP.
Exclusiv
Avansări înainte de termen pentru polițiști, anunțate de Sindicatul Sidepol în preajma Zilei Naționale
Sindicatul Sidepol a anunțat că se apropie perioada avansărilor înainte de termen pentru polițiști, conform reglementărilor Ministerului Afacerilor Interne. Așa cum s-a stabilit în fiecare an, ministerul urmează să aprobe limitele indicatorilor pentru formularea propunerilor de avansare în gradul profesional următor, cu ocazia zilei de 1 Decembrie.
Inspectoratul General al Poliției Române și fiecare armă în parte vor repartiza numărul de indicatori alocați fiecărei unități teritoriale. Propunerile pentru avansare vor fi formulate cu respectarea cadrului legal în vigoare, conform Ordinului nr. 140 din 2016, care reglementează managementul resurselor umane în unitățile de poliție.
Regulile stipulate în ordin prevăd că avansările se fac în limita numărului de posturi prevăzute cu gradul respectiv și că acestea sunt aprobate de ministrul afacerilor interne, de regulă, la 25 martie și de Ziua Națională a României. Polițiștii propusi pentru avansare trebuie să fie încadrati pe un post cu grad superior celui deținut.
Avansarea înainte de împlinirea stagiului minim se face de 1 Decembrie sau pentru merite excepționale pe parcursul anului, cu respectarea unor condiții specifice, incluzând îndeplinirea jumătate din stagiul minim, clasificarea cu cel puțin „bine”, și absolventul cursurilor legale necesare.
Conform procedurii utilizate în anii anteriori, șefii de unități trebuie să se asigure că cel puțin jumătate din numărul indicatorilor alocați unității este repartizat agenților de poliție.
Reprezentanții Sindicatului Sidepol se vor prezenta la ședințele de comandă pentru a discuta despre notele de fundamentare pentru cei propuși a fi avansați, asigurându-se că drepturile polițiștilor care s-au evidențiat în activitatea desfășurată sunt respectate, urmărind echitatea și echilibrul deciziilor. (Cerasela N.).
Featured
România își asumă costurile pentru pagubele provocate de speciile protejate
Conform unui articol recent semnat de jurnalista Claudia Marcu în Cotidianul Național, Ministerul Mediului din România a epuizat, până la sfârșitul lunii septembrie 2024, bugetul de peste 21 milioane de lei alocat despăgubirilor pentru pagubele provocate de animalele sălbatice protejate de Comisia Europeană. Urșii, mistreții și lupii au cauzat distrugeri semnificative în agricultură și au ucis animalele domestice, iar noua legislație stipulează că despăgubirile trebuie plătite în termen de 30 de zile.
În județul Mureș, până în septembrie, au fost înregistrate 207 dosare de despăgubire, cu o valoare totală de peste 1,5 milioane de lei, pentru sute de hectare de culturi distruse și aproximativ 500 de animale domestice ucise. Impactul acestor animale sălbatice protejate, în special urșii, duce la pagube majore în gospodării și ferme.
Ministerul Mediului a solicitat, în ședința de guvern de joi, o suplimentare a bugetului, având în vedere că suma alocată pentru despăgubiri a fost consumată. Prin Hotărârea Guvernului nr. 3/2023, s-a reglementat modalitatea de acordare a despăgubirilor pentru pagubele produse de speciile de faună de interes cinegetic, inclusiv pentru daunele asupra culturilor agricole și animalelor domestice.
În anul 2024, a fost alocată suma de 23.800 mii lei pentru despăgubiri, dar până la 31 septembrie 2024 au fost efectuate deschideri de credite în sumă de 21.023 mii lei. Ministerul a evidențiat că sunt necesare fonduri suplimentare pentru plata despăgubirilor înregistrate în perioada iulie-septembrie 2024, precum și pentru dobânzile aferente.
Prefectul județului Mureș a anunțat, în septembrie, intenția de a recolta 43 de urși, având în vedere că numărul acestora este triplu față de capacitatea suportată de habitatul natural. În Mureș, urșii au provocat pagube severe, cu peste 1.000 de animale domestice ucise în 2023, cele mai multe fiind ovine.
-
Exclusivacum 2 zile
Pensia medie în sistemul militar: Sumarul informațiilor de la Casa de Pensii Sectorială a M.A.I.
-
Exclusivacum o zi
Pensionarii militari în pericol: Acuzații de colaborare politică în contextul modificărilor legii pensiilor
-
Exclusivacum o zi
Riscuri mari pentru sporul Bayraktar din cauza reputatiei controversate a Directorului ANP
-
Exclusivacum 3 zile
Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor acuză ANP de corupție și mușamalizare
-
Exclusivacum 4 zile
OUG 26/2024: Actualizarea salariilor și soldei de grad profesional
-
Exclusivacum o zi
Trădarea lui Mirițescu: O rețea de corupție și politică în interiorul Poliției Române
-
Exclusivacum 4 zile
Corupția la vârf: Eduard Mirițescu și structura criminală din Poliție
-
Exclusivacum 3 zile
Sindicatul Diamantul critică modul în care IGPR a gestionat majorările salariale