Anchete
Afacerea Veolia Energie, cel mai mare tun din istoria Ploieștiului/PHON.RO a furat startul/TUN de 18 MILIOANE DE EURO
Primarul Volosevici le umple buzunarele francezilor
Primarul Ploiestiului, Andrei Volosevici – avocat de profesie, din motive inca necunoscute, a favorizat operatorul francez Veolia punandu-l in postura de a beneficia in mod nesperat si nejustificat de o suma de aproape 18 milioane de euro, dezvaluie cei de la PHON.RO.
In fapt, colegii au furat startul , noi avand inca de ieri documentele cu care vom reveni si se poate recunosate de catre cei cu care am discutat pe subiect.
Noi am fost „ocupati” de ilegalitatile de la Politia Locala Ploiesti condusa de prietenul primarului. Pe langa investigatia colegilor de la PHON.RO noi vom reveni cu documente si aratam pe unde s-a dus asa zisul „parandarat”, pe anumite studii „efectuate” privind „satisfacerea” clientilor Veolia. Schema utilizata de Volosevici este aceeasi ca la Petrolul Ploiesti.
Pentru a-si ascunde faptele, edilul capitalei judetului Prahova incearca cu disperare, zilele acestea, sa-i determine pe consilierii municipali – sub pretextul fals ca raman concetatenii fara apa calda si caldura – sa adopte un proiect de Hotarare de Consiliul Local prin care sa-si asume o datorie stearsa pana acum cateva luni de 9.612.000 euro si 24.411.558 lei, sume la care se adauga penalitati de intarziere de ordinul milioanelor de lei.
Inceputul
Epopeea serviciului de alimentare cu energie termica produsa in mod centralizat in sistem de productie -transport si distributie pentru municipiul Ploiesti a inceput in anul 2003. Atunci, Consiliul Judetean Prahova si Municipiul Ploiesti, proprietarii sistemului, au decis sa incredinteze gestiunea serviciului catre un operator care urma sa fie constituit impreuna cu un investitor selectat.
In 2004, au selectat un operator privat, societatea Dalkia Romania SRL , actuala Veolia Energie Romania SA – membra a grupului Veolia, lider mondial in domeniu, sa gestioneze aceasta activitate. La 29.04.2004, din partea CJ Prahova semna presedintele Mircea Cosma, sef al organizatiei judetene a PSD, iar din partea Ploiestiului primarul Emil Calota, seful PSD Ploiesti, actual membru ALDE, consilier judetean in legislatura aceasta. Contractul avea valabilitate 15 ani, pana in 2019.
Continuarea
In 2019, luati pe “nepregatite” de finalizarea “brusca” a contractului, decidentii politici de la acea vreme. in frunte cu liderii lor, Bogdan Toader, presedintele CJ Prahova (presedintele organizatiei judetene PSD) si Adrian Dobre, primarul Ploiestiului (presedintele PNL Ploiesti) au decis semnarea actului aditional nr.4/25.04.2019, la contractul de delegare prin concesiune a gestiunii serviciului de alimentare cu energie termica. Au vorbit la acel moment de necesitatea acestui act pentru asigurarea serviciului pana la data de 15 mai 2022. Lasand la o parte incapacitatea Primariei Ploiesti si a CJ Prahova de la acea vreme de a organiza o noua procedura de licitatie, actul aditional respectiv s-a dovedit a fi un document prin care institutiile mai sus amintite au recunoscut in mod direct datorii catre Veolia neasumate prin contractul sau documentele de pana atunci.
Astfel la art 2.1.1 se specifica “ Concedentul (n.r. CJ Prahova si Primaria Ploiesti) confirma investitiile realizate de Concesionar pe durata initiala a Concesiunii, iar Concesionarul (n.r. Veolia) confirma (sub rezerva executarii intocmai de catre Concedent a obligatiilor prevazute in acest Act Aditional) ca nu are pretentii si nu solicita vreo compensare, prin Tarif sau in alt mod, a investitiilor de 9.612.000 euro realizate peste obligatia contractuala…”
Mai mult, la art 6 “Alte prevederi”, la primul punct, 6.1 “Concesionarul (n.r. Veolia) confirma (sub rezerva executarii intocmai de catre Concedent a obligatiilor prevazute in acest Act Aditional) ca renunta la despagubirile solicitate Concedentului prin adresele…., in suma totala de 24.411.558 lei”.
Cele doua renuntari de peste 15 milioane de euro, certificate de CJ Prahova si CL Ploiesti, erau conditionate, in principal, de plata banilor datorati de Primaria Ploiesti pentru subventie si de actualizarea tarifelor de cate ori prevedea contractul, cu aviizul ANRE (Agentia Nationala de Reglementare in domeniul Energiei).
Continuarea Continuarii
In 2020, un alt primar si un alt presedinte de Consiliu Judetean preiau fraiele in Ploiesti si Prahova. La judet, Iulian Dumitrescu unul dintre cei mai puternici liberali din Romania (chiar primul dupa unii legati la reteaua de informatii) devine presedinte, iar la Ploiesti se intoarce un fost primar (2008-2012), Andrei Liviu Volosevici, reintors in PNL dupa un scurt periplu prin PMP si ALDE. Ambii s-au blindat cu consilieri personali din zone ale statului de drept, retrasi din activitate sau apropiati activilor. Asta, zice-se, pentru a nu gresi. (n.r. vom reveni pe acest subiect)
Despre Volo, cum ii spun ploiestenii, se vorbeste mult. Cele mai ciudate actiuni ale sale, in actualul mandat, privesc grupul Veolia prezent in Ploiesti prin Apa Nova si Veolia Energie. Modul prin care incearca presarea consilierilor locali sa voteze prelungirea contractului cu Apa Nova – ce expira peste vreo trei ani (n.r. si aici o sa revenim) si nepunerea in aplicare a contractului cu Veolia Energie, cu daune imense pentru bugetul Ploiestiului, este pus pe seama vizitei ambasadorului francez la Ploiesti si a orelor petrecute de catre reprezentantul Veolia, Jorj Madalin Mihailovici, in compania lui Volosevici.
In fapt, in calitate de ordonator principal de credite, primarul Volosevici, in executarea atributiilor de serviciu, trebuia sa urmareasca indeplinirea obligatiilor asumate prin actul aditional nr.4/25.04.2019, in relatia cu Veolia Energie. Cea mai importanta, fiind aceea a platii subventiilor datorate si asumate prin hotararile Consiliului Local si inclusiv prin bugetul local aprobat.
In data de 27 oct 2021, Veolia notifica atat Primarul Ploiestiului cat si Presedintele CJ Prahova cu privire la “Declaratie de Reziliere a Contractului de delegare prin concesiune a gestiunii serviciului public de alimentare cu energie termica…” Astfel, Veolia notifica data incetarii inainte de termen a Contractului de Concesiune pentru “data de 31 martie 2022 ora 24:00… “. Desi avocat, primarul Volosevici nu reactioneaza in niciun fel…
Motivul principal este retinut in adresa de reziliere “…., in special nerespectarea de catre Concedent (n.r.primaria Ploiesti, in speta) a Obligatiei Esentiale prevazuta de art 3.3 litera (iii) din Actul Aditional nr.4 prin neplata la scadenta a Facturilor Subventie…”. Practic nici Volosevici si nici persoanele imputernicite de acesta nu au semnat platile desi aveau prevedere bugetara, preferand sa faca plati catre alte entitati.
Motivele secundare de reziliere tin de ajustarea tarifului si neaplicarea imediata a tarifului ajustat. Cel putin, consilierii locali ce alcatuiesc majoritatea aflata la guvernare (PNL-USR) trebuiau sa sustina si sa voteze proiectele de hotarari initiate. Unii dintre consilieri sustin, sub protectia anonimatului (nu vor sa fie exclusi din partid), ca nu au fost informati de impactul prorogarii unor hotarari ce vizau tarifele practicate de Veolia.
Un alt repros al Veolia, un ultim punct pe lista, e cel cu privire la investitiile asumate si nerealizate: “In plus de nerespectarea Obligatiilor Esentiale (n.r. amintite mai sus): Concedentul nu si-a indeplinit obligatiile de investitii asumate prin Actul Aditional nr.4…”
Pentru neachitarea facturilor la termen, Veolia Energie vrea si penalitati. Mai vrea si bani pentru “prejudiciul inregistrat de Concesionar urmare a nerespectarii de catre Concedent a Obligatiilor Esentiale”. Si, mai mult (sic!), vrea si “valoarea nerecuperata si/sau solicitata de Concesionar in urma modificarii pretului combustibilului. Toate aceste sume, necomunicate noua pana acum, estimate la cateva milioane de lei se adauga la cele doua sume amintite in preambulul articolului (9.612.000 euro si 24.411.558 lei).
La toate pretentiile francezilor, avocatul Volosevici – primarul Ploiestiului nu a protestat in niciun fel. Mai mult, a convocat o sedinta de indata a Consiliului Local pentru luni, 14 martie, ce avea ca scop aprobarea de catre consilierii municipali a unui acord de continuitate a contractului pentru 43 de zile. In fapt, primarul Volosevici incearca prin acest document doua artificii ce i-ar diminua eventuala raspundere penala (crede domnia sa) daca vreo institutie si-ar indrepta atentia asupra prejudiciului urias cauzat prin neindeplinirea atributiilor de serviciu. Astfel, asumarea documentului de catre Consiliul Local si acceptarea datoriilor i-ar da un atu in fata procurorilor, “ a aprobat legislativul, eu sunt executiv…”.
Al doilea obiectiv al Primarului Andrei Liviu Volosevici este cel de obtinere a semnaturii presedintelui CJ Prahova pe acest document pentru atragerea raspunderii in solidar a Consiliului Judetean Prahova. Eventual si a raspunderii penale.
Fara final, deocamdata…
Actul propus de primarul Volosevici spre a fi votat de consilierii locali si, mai nou – spun surse din interiorul PNL – si de consilierii judeteni, intr-o sedinta comuna, stipuleaza la punctul 18.3, valoarea totala estimata a sumelor pe care Concedentul le datoreaza Veolia Energie la “Data Incetarii” este de 123.580.366 lei a care se adauga 25.252.050 lei Subventie Guvernamentala si la care se mai adauga 9.612.000 euro investitii neasumate prin contract, dar “recunoscute”. Practic, Veolia Energie, trebuie sa incaseze aproape 200.000.000 milioane de lei. Curat, murdar!!!
Tehnic..
Despre partea tehnica, productia de energie electrica cu o turbina pe gaz si una pe abur cumparate de Veolia printr-o inginerie financiara, despre certificate verzi, combustibil si energie verde vom reveni dupa ce vom intra in posesia tuturor datelor.
La închiderea editiei, am primit la redactie pozitia Consiliului Județean Prahova comunicată Veolia prin care nu recunoaște sumele cerute de operatorul francez. În acest caz, totul pică pe umerii lui Volosevici…
În fapt, pe umerii ploieștenilor, mai dezvaluie sursa indicata. (Cristina T.).
Anchete
Dominic Fritz își află verdictul la Înalta Curte pe 18 iunie în dosarul de incompatibilitate ANI
Ultimul termen la ICCJ în procesul primarului Timișoarei
Primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, urmează să afle pe 18 iunie 2026 dacă va rămâne sau nu în funcție, în urma contestației depuse împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI), care l-a declarat în stare de incompatibilitate.
Potrivit publicației Lumea Justiției, la Înalta Curte de Casație și Justiție a avut loc vineri, 5 iunie 2026, ultimul termen în procesul în care Fritz contestă sentința Curții de Apel Timișoara, instanță care a menținut raportul ANI.
Fritz, prezent la Înalta Curte
Conform aceleiași surse, Dominic Fritz s-a prezentat personal la ICCJ, încercând să-i convingă pe judecătorii instanței supreme să îi admită recursul și să obțină o soluție favorabilă care să infirme constatările Agenției Naționale de Integritate.
Dosarul poartă numărul 699/1/2026 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Magistrații ICCJ au rămas în pronunțare
Completul de judecată format din magistrații Alexandru-Răzvan-George Popescu, Ionel Barbă și Vasile Bîcu a rămas în pronunțare, stabilind data de 18 iunie pentru anunțarea deciziei finale în acest dosar.
Hotărârea ICCJ va avea un impact direct asupra mandatului lui Dominic Fritz la Primăria Timișoara, în condițiile în care o confirmare definitivă a stării de incompatibilitate ar putea atrage pierderea funcției. (irinel I.).
Anchete
Decizie crucială la Curtea Constituțională: OUG 21/2026 privind programul SAFE și reforma administrativă a fost declarată constituțională
Într-un context politic tensionat, magistrații de la București au oferit o victorie neașteptată executivului condus de Ilie Bolojan. Hotărârea validează un pachet masiv de investiții în industria de apărare și modificări administrative profunde, respingând criticile conform cărora un guvern demis nu ar avea legitimitatea de a emite ordonanțe de urgență.
Magistrații CCR resping obiecțiile opoziției și validează pachetul de măsuri pentru securitatea Europei
Joi, 4 iunie 2026, Curtea Constituțională a României (CCR) a tranșat una dintre cele mai disputate spețe juridice ale anului. Cu o majoritate de voturi, judecătorii au respins obiecția de neconstituționalitate formulată de un grup de 53 de deputați împotriva Ordonanței de urgență nr. 21/2026. Această reglementare vizează implementarea instrumentului european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și consolidarea industriei de apărare, oferind cadrul legal pentru contracte de înarmare și achiziții publice de anvergură. Conform comunicatului oficial, instanța supremă a constatat că actul normativ respectă legea fundamentală, în ciuda suspiciunilor privind forțarea limitelor constituționale.
Argumentele Curții pentru evitarea blocajelor: Prioritatea maximizării absorbției fondurilor PNRR în anul 2026
Pentru a-și justifica decizia, Curtea a invocat necesitatea imperioasă de a evita pierderea fondurilor europene. Magistrații au stabilit că obiectivele OUG 21/2026 se subsumează unui interes public major: prevenirea blocajelor administrative într-un interval de timp limitat. În motivarea sa, CCR subliniază că sincronizarea calendarului național cu reglementările Uniunii Europene și maximizarea absorbției prin PNRR reprezintă „scopuri legitime” care justifică urgența legiferării. Mai mult, instanța a considerat că măsurile de întărire a capacității administrative la nivel local sunt esențiale pentru implementarea proiectelor de infrastructură și securitate asumate de România pentru anul 2026.
Critici dure din partea publicației Lumea Justiției privind competențele unui executiv demis
În ciuda verdictului favorabil de la Palatul Parlamentului, decizia a stârnit un val de reacții virulente în spațiul public. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, hotărârea CCR ar ignora propria jurisprudență și prevederile Codului administrativ, care restricționează dreptul unui guvern demis de a adopta ordonanțe de urgență. Publicația citată acuză Curtea că a făcut abstracție de statutul precar al cabinetului Bolojan în momentul emiterii actului normativ, generând un precedent periculos pentru separarea puterilor în stat. Criticii susțin că invocarea „urgenței” pentru a valida cheltuieli de miliarde de euro în domeniul înarmării reprezintă o deraiere de la rigorile constituționale.
Controlul parlamentar și integrarea europeană: Pilonii validării juridice a programului SAFE
Dincolo de controversele politice, CCR a punctat faptul că instituirea unui control parlamentar prin comisiile reunite asigură celeritatea necesară proiectelor din domeniul apărării, fără a diminua rolul legislativului. Decizia, care este definitivă și general obligatorie, subliniază că adaptarea legislației naționale la Regulamentul (UE) 2025/1106 este în deplin acord cu obligațiile României rezultate din procesul de integrare europeană. Astfel, drumul pentru investițiile masive în securitate rămâne deschis, sub protecția juridică oferită de magistrații constituționali, chiar dacă legitimitatea politică a demersului rămâne un subiect aprins de dezbatere. (Irinel I.).
Anchete
Justiția la terapie intensivă: Al șaptelea strigăt de disperare al CSM către un executiv „surd” la colapsul sistemului
Într-un gest de o gravitate fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat miercuri, 3 iunie 2026, cel de-al șaptelea apel de urgență din acest an către Guvernul României. Mesajul este unul de o duritate extremă: sistemul judiciar se află în pragul unui „colaps sistemic”, în timp ce puterea executivă este acuzată de politici iresponsabile care subminează statul de drept.
Conform informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, forul suprem al magistraturii somează Palatul Victoria să deblocheze imediat mecanismele de supraviețuire ale instanțelor și parchetelor. CSM solicită imperativ reluarea concursurilor de admitere în magistratură, suplimentarea schemei de grefieri și înființarea posturilor de asistent al judecătorului, măsuri vitale fără de care actul de justiție riscă să devină o simplă formalitate pe hârtie.
Hemoragia de personal: Magistratura între un deficit istoric și blocaje birocratice
Situația resurselor umane a atins cote alarmante. Din cauza blocajelor legislative impuse în ultimii doi ani, recrutarea directă a judecătorilor a fost practic anihilată. În prezent, instanțele românești se confruntă cu un vacuum de peste 800 de judecători, deficitul național apropiindu-se periculos de pragul de 16%.
Deși CSM a transmis încă din luna aprilie un memorandum pentru deblocarea concursurilor, Guvernul refuză sistematic avizarea acestuia. Această pasivitate a executivului este văzută de Consiliu ca o formă de destabilizare directă a puterii judecătorești, lăsând instanțele să lupte cu un val de dosare fără precedent, în timp ce porțile de intrare în sistem rămân ferecate.
Sufocați de dosare: România rămâne campioană la litigii, dar codașă la resurse
Statisticile prezentate în apelul CSM sunt de-a dreptul îngrijorătoare pentru orice cetățean care așteaptă dreptate în instanță. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de cauze înregistrate, volumul de muncă crescând cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cu aproximativ 2,4 milioane de dosare aflate în diverse faze procesuale, judecătorii sunt lăsați fără sprijin logistic. Deși există o nevoie acută de aproape 5.000 de grefieri, promisiunile guvernamentale din ultimii șase ani au rămas la stadiul de vorbe goale: niciun post din cele 600 asumate pentru perioada 2021-2023 nu a fost alocat în realitate. Mai mult, solicitarea pentru înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului este ignorată cu desăvârșire, deși legea prevede clar existența acestora.
Executivul vs. statul de drept: O ofensivă sistemică împotriva independenței justiției
Dincolo de criza de personal, CSM acuză Guvernul de un atac frontal asupra independenței financiare a magistraților. Noua lege a salarizării, aflată în pregătire, este privită ca un instrument de subminare a statutului magistratului, perpetuând o tendință de marginalizare a puterii judecătorești observată în ultimii doi ani.
Refuzul dialogului constructiv și lipsa de asumare instituțională a executivului transformă accesul cetățenilor la o justiție eficientă într-o iluzie. Prin acest al șaptelea apel, Consiliul Superior al Magistraturii nu cere doar posturi și bugete, ci reclamă respectarea echilibrului constituțional. Mesajul este clar: fără măsuri imediate și încetarea atacurilor legislative „iresponsabile”, justiția din România se îndreaptă rapid către un punct din care întoarcerea va fi aproape imposibilă. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zileDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 21 de orePata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum 3 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 21 de orePermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 3 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 5 zileFESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 2 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 5 zilePLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor



