Featured
Scandalul trimiterii de bani, în numele Guvernului României, în regiunile separatiste Donețk și Luhansk
Prioritatea absolută de la această oră a ministrului de Externe nu o reprezintă situația mai mult decât îngrijorătoare de la granița estică a României! Ci doar găsirea de îndată a unui țap ispășitor, care să își asume scandalul trimiterii de bani, în numele Guvernului României, în regiunile separatiste Donețk și Luhansk. Pentru că, totuși, cineva de la cel mai înalt nivel guvernamental trebuie să le dea o explicație și partenerilor din Uniunea Europeană, dar mai ales aliaților din NATO, de ce Ministerul Afacerilor Externe derulează încă – pentru că nu l-a anulat! – planul de trimitere de ajutoare financiare în regiunile controlate de separatiștii ruși în Ucraina invadată!
(Preluare National – Catalin Tache):
Mai ales că dezvăluirea din ”NAȚIONAL” a punctelor 13,65,66, 67 și 68 strecurate în ”Planul anual de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară 2022” face înconjurul Cancelariilor occidentale, diplomații străini solicitând deja insistent explicații.
Dar mai ales al structurilor contrainformative aliate. Numai că degeaba mai încearcă Bogdan Aurescu să convingă pe secretarul de stat Daniela Gîtman sau pe directorul general adjunct al RoAid, Mihai Sandu să ”își ia fapta” în numele lui. Pentru că el și doar el și-a bătut joc de premierul României, pe care l-a pus să semneze ca primarul avizarea acestui document oficial absolut devastator pentru diplomația MAE și interesele geo-strategice ale statului român. Și astfel, pentru a îi ”curma chinul” ministrului de Externe, publicăm halucinanta ”NOTĂ de INFORMARE” pe care Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe i-a trimis-o spre aprobare prim-ministrului Nicolae Ionel Ciucă!
Avem documentul!
”Ministerul Afacerilor Externe. Nr. B3/32/14.02.2022. Aprob, Nicolae – Ionel Ciucă Prim – ministru. NOTĂ DE INFORMARE. De la : Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe. Tema: Planul anual de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară aferent anului 2022.
Planul anual de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară, denumit în continuare Planul, constituie documentul de planificare a activităților în cadrul politicilor de dezvoltare și umanitare pentru anul aferent exercițiului financiar. În conformitate cu art. 9 alin. (2) din Legea nr. 213/ 2016, Planul se elaborează de către Ministerul Afacerilor Externe, după consultarea Comitetului consultativ în domeniul cooperării internaționale pentru dezvoltare și asistență umanitară. Implementarea Planului este realizată de către Agenția de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare (RoAid), instituție publică cu personalitate juridică aflată în subordinea M.A.E.
Provocările la nivel internațional în gestionarea unor probleme preexistente precum conflictele armate, sărăcia, consecințele severe ale schimbărilor climatice, migrația sau inegalitățile socio – economice profunde sunt, în prezent, exacerbate de pandemia de COVID -19. Aceste evoluții intensifică necesitățile urgente de asistență în domeniul dezvoltării și cel umanitar. În acest context, politica de cooperare internațională pentru dezvoltare constituie unul dintre instrumentele diplomatice capabile să reconfirme atașamentul României față de multilateralism și de principiile solidarității și responsabilității. Întreprinderea de acțiuni substanțiale în domeniul asistenței oficiale pentru dezvoltare este de natură să întărească profilul de donator internațional al țării noastre, alături de rolul României de vector în propagarea valorilor europene și euroatlantice și de susținere a stabilității în regiunea extinsă a Mării Negre, în Balcanii de Vest și în alte zone de interes. De asemenea, în acest mod se asigură convergența cu obiectivele de politică externă ale României atât în relațiile bilaterale, cât și în plan multilateral.
În ultimii doi ani, în contextul pandemiei de COVID – 19, Planul a dobândit o relevanță suplimentară în cadrul acțiunilor de politică externă ale țării noastre, iar asistența oficială pentru dezvoltare s-a dovedit a fi un mijloc de răpuns rapid și flexibil, în măsură să răspundă necesităților statelor partenere.
Prin acțiunile și proiectele prevăzute în Planul pentru anul în curs este urmărită consolidarea profilului României de donator în domeniul asistenței oficiale pentru dezvoltare în raport cu obiectivele de dezvoltare identificate la nivelul statelor partenere, precum și ca parte componentă din angajamentul României de implementare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă.
În baza alocărilor prevăzute în Legea bugetului de stat pe anul 2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 1238 din 28 decembrie 2022, Planul beneficiază de o alocare bugetară în valoare de 14.426.000 lei.
Acțiunile și proiectele care alcătuiesc Planul sunt în concordanță cu obiectivele strategice, prioritățile politice și obiectivele tematice descrise în Programul multianual strategic privind cooperarea internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară în perioada 2020 – 2023, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 995 din 18 noiembrie 2020. Astfel, în stabilirea acțiunilor și proiectelor pentru Planul dedicat anului în curs au fost avute în vedere ariile geografice de interes prioritar pentru România în materie de asistență oficială pentru dezvoltare, precum regiunea extinsă a Mării Negre, Balcanii de Vest, Africa de Nord și Orientul Mijlociu, Africa subsahariană, Asia Centrală și Asia de Sud – Est sau America Latină și Caraibi”.
28 decembrie 2022!
Acum, ce este drept, Nota de Informare pare o ”hârtie” oarecare, plină de tot felul de ”bla-bla”-uri generice. Numai că vorbim, totuși, de un document oficial! Trimis de ministrul de Externe direct premierului României, spre aprobare. Și prin care se alocă 15.000.000 de lei, bani nerambursabili! Iar pentru a înțelege cel mai bine ”seriozitatea” cu care îl tratează oficial ministrul de Externe pe premierul României este suficient de citit paragraful în care Bogdan Aurescu îl informează pe șeful Guvernului că banii vor fi alocați conform documentului ”publicat în Monitorul Oficial nr. 1238 din 28 decembrie 2022”!!! 28 decembrie 2022!!!
Astfel că Bogdan Aurescu ori călătorește în timp, ori nu îi pasă ce îi trimite spre avizare premierului, ori pur și simplu nu a făcut decât să își bată încă o dată joc de acesta! Ca atunci când l-a informat despre ”regiunea extinsă a Mării Negre”, în loc să îi specifice că banii pleacă de fapt în localități din regiunile Luhansk și Donețk, aflate sub controlul separatiștilor ruși! Sau atunci când se laudă că, în contextul pandemiei, Planul MAE a dovedit o ”relevanță suplimentară” și că s-ar fi ”răspuns rapid și flexibil pentru țările partenere”. Fără să îl mai informeze însă pe premierul Ciucă și despre raportul devastator al Curții de Conturi care, pentru aceiași doi ani invocați, solicită intempestiv recuperarea a peste 2.000.000 euro, bani cheltuiți ilegal!
Retrageți Planul!
Iar bătaia de joc continuă de o manieră rar întâlnită la acest nivel. Cu chiar punctul 3, unde stă scris negru pe alb că ”În concordanță cu art. 3 din Hotărârea Guvernului nr.687/2017, Planul aferent anului 2022 a fost avizat de Comitetul consultativ în domeniul cooperării internaționale pentru dezvoltare și asistență umanitară la data de 10 februarie 2022”.
Numai că informațiile noastre, care pot fi lesne verificate, de la Cabinetul premierului arată că documentul a fost trimis la Guvern de-abia după două săptămâni! Cu mențiunea ”Planul se supune spre aprobare Guvernului, prin notă de informare”!
Astfel că, dacă ar fi voit, Bogdan Aurescu ar fi avut tot timpul să îndrepte ”gafa”, fără a îl mai pune pe premier în stânjenitoarea situație de a semna un document bazat pe astfel de documente publicate în ”Monitorul Oficial din 28 decembrie 2022” ! La fel cum, după ”lovitura” din 9 martie, același ministru de Externe putea retrage Planul și scoate barem din el punctele în care sunt prevăzute ajutoarele financiare pentru regiunile separatiste. Dar nu a făcut-o! De ce? Păi să îl întrebe premierul…
Exclusiv
Omiterea lui Ciolacu: Legături suspecte și afaceri în farmaceutice
Omisiunile lui Ciolacu 4/Partea II
Contextul legăturilor familiale în afaceri
Revenim cu noi informatii care vor arata nesinceritatea in declaratiile publice ale candidatului la campania prezidentiala, premierul Marcel Ciolacu, referioare la implicarea in domeniul farmaceutic a nepotului acestuia, Mihai Cristian Ciolacu.
In episodul trecut scriam despre SC “NICOMART PRIM TEAM” srl (aici) –Buzau ce are ca asociati persoana juridica firma “MARCOS PROVIT” SA – Buzau, CUI 28995509, J10/742/2011, cu sediul in mun.Buzau, reprezentata prin dl. Marius – Gabriel Neagu (60% din capitalul social), respectiv prin persoana fizica Mihai – Crisitian Ciolacu, cu domiciliul in mun.Buzau, nepotul fostului deputat PSD si nimeni altul decat premierul Marcel Ciolacu (40% din cpitalul social).
Societatea „Marcos Provit” SA și acumularea de credite
Acum ne vom ocupa de societatea “MARCOS PROVIT” SA care este o societate pe actiuni, face parte din grupul Evofarm si este detinuta de catre dl. Marius Gabriel-Neagu cu 47,4984%, dl. Andrei Isac cu 47,4984% si dl. Robert Andrei Tanase cu 5,0032%. Mentionam ca din grupul Evofarm fac parte conform unei recente Decizii a Consilului Concurentei[1] mai multe firme cum ar fi: “Marcos, Alina Pharm S.R.L., Acorus Serv S.R.L., Farmavit S.R.L., Farmacia Medela S.R.L., Nicomart Prim Team S.R.L., Solarisfarm S.R.L., Hepites Farm S.R.L., Regiofarm S.R.L., Elite Greenpharm S.R.L., Viola S.R.L., Farmacia Unirii S.R.L., Gifarm S.R.L. si Polisano Pharma S.R.L., fiind prezente pe piata comertului cu amanuntul de produse farmaceutice si parafarmaceutice prin magazine specializate (farmacii)”.
In data de 16.08.2011 se infiinteaza SC “MARCOS PROVIT” srl prin asocierea lui Costel Isac si Marius Gabriel-Neagu, doua persoane controversate la aceea data intrucat, Marius Gabriel-Neagu, dupa cum zic unele guri rele zonale, ar fi fost adus in Buzau de nimeni altul decat Horia Simu, supranumit Regele Cuprului[2] si care a fost cercetat penal pentru afaceri dubioase in domeniul exploatarilor miniere de cupru, iar Isac Costel, din Galati “a aterizat” in urbea Buzaului direct de la SC Tabco Campofrio Tulcea.
Interesant este ca cei doi asociati pot fi regasiti in acelasi an 2011, mai precis in data de 16.09.2011, activand in cadrul SC “Cord” SA – Buzau[3], firma controlata culmea tot de oamenii de afaceri Horia Simu si Horia Pitulea, proprietarii SC Cuprom SA, unul in calitate de presedinte al Consiliului de Administratie, dl.Marius Gabriel-Neagu (cu o renumeratie pentru mandatul detinut de 3000 euro net/luna), iar celalalt, Costel Isac in calitate de director general ai SC “Cord” SA.
Suspiciuni de fraudă în licitații
In acest context, in anul 2018, Costel Isac[4] renunta la calitatea de asociat in favoarea fiului sau, Anderi Isac, cesionandu-i acestuia partile sociale detinute, ulterior prin hotararea asociatilor s-a majorat capitalul social de la 400 lei la 90.000 lei, prin aportul in numerar al asociatiilor, respectiv schimbarea formei juridice a societatii din societate cu raspundere limitata in societate pe actiuni cu toate consecintele juridice prevazute de legislatia in vigoare, sens in care firma metionata anterior devine SC “MARCOS PROVIT” SA.
Ne intrebam oare deputatul Marcel Ciolacu[5], de la aceea vreme nu era informat despre “ciudateniile” persoanelor cu care era asociat si in relatii de afaceri nepotul dansului Mihai – Crisitian Ciolacu?
Dar sa revenim la SC “MARCOS PROVIT” SA.[6] care ulterior infiintarii a inceput sa achizitioneze o serie de lanturi de farmacii prin diverse metode cu caracter oneros (cumpararea de fonduri de comert destinate activitatii de farmacie detinute de alte societati comerciale de profil farmaceutic, prin cedarea partilor sociale din propriile afaceri ale altor lanturi mai mici de farmacii, cumpararea autorizatiilor de functionare in domeniul farmaceutic ce pot costa dupa unele voci specializate intre 50.000 si 300.000 de euro si prin presiune asupra detinatorilor de astfel de lanturi de farmacii.
In anul 2020 firma “MARCOS PROVIT” SA a contractat o serie de credite de la Raiffaisen Bank SA, in valoare cumulata de 8.000.000 lei pentru completare de capital de lucru necesar finantarii activitatii curente, credite garantate prin ipoteca legala imobiliara asupra tuturor conturilor societatii dedchise la banca in cauza, prin intermediul unei garantii de stat emisa in Programul IMM INVEST in procent de 80% din valoarea creditului (5.000.000 lei), dar si prin garantie personala a garantilor fideiusori Neagu Marius Gabriel si Isac Andrei.
Tot in acelasi an actionarii “MARCOS PROVIT” SA au aprobat contractarea de catre societatea “Alina Pharm” srl de la CEC Bank – Sucursala Buzau a unei linii de credit in cadrul Programului IMM INVEST, de sustinere a intreprinderilor mici si mijlocii, in cuantum maxim de 1.500.000 lei, cu o perioada de creditare de 36 luni si cu posibilitatea prelungirii valabilitatii liniei pe o perioada de maximum 36 de luni. Creditul a fost garantat de catre SC “Alina Pharm” srl – Buzau (asociat unic firma “Nicomart Prim Team”[7] srl, reprezentata prin Marius Gabriel Neagu), cu o garantie FNGCIMM pana la maximum 80% din valoarea finantarii, ipoteca imobiliara conventionala de rang subsecvent asupra unui imobil aflat in propietatea SC “Acorus Serv” srl, firma aflata in grupul Marcos, ipoteca legala asupra soldurilor creditoare ale tuturor conturilor deschise la CEC Bank de firma in cauza.
La finele anului 2021 prin hotararea AGEA SC “Marcos Provit” SA, actionarii au decis aprobarea incheierii unui contract de credit prin CEC Bank SA, sucursala Buzau, in cuantum de 16.500.000 lei in scopul finantarii cheltuielilor aferente activitatii curente, pentru a participa la Programul guvernamental de sustinere a companiilor prin accesare garantiilor oferite de catre EximBank, in valoare de 90% din principalul liniei de credit sus mentionat (adica de 14.850.000 lei suma garantata de catre EximBank), in baza unei conventii de garantie bancara conform Hotararii nr.257/07.10.2020 a Comitetului Interministerial de Finantari, Garantii si Asigurari privind abrobarea Normei “Garantii EximBank in cadrul Schemei de ajutor de stat COVID – 19” (NI – GAR- 14-I/0). In acelasi context s-a aprobat si o ipoteca mobiliara de rang 1 asupra depozitului colateral in valoare de 1.650.000 lei ce se va constitui din veniturile sale de catre firma “Marcos Provit” SA la CEC Bank SA, respectiv o serie de ipoteci mobiliare de rang subsecvent in favoarea CEC Bank, asupra creantelor ce deriva din relatiile comerciale dintre “Marcos Provit” SA si debitorii cedati CJAS Buzau, CJAS Vrancea si CSAJ Ialomita (adica statul reprezentat prin casele judetene de asigurari de sanatate), care sa asigure un targhet de minim 11.000.000 lei/an (cu notificarea debitorilor cedati, fara accept).
Profituri și datorii: Întrebările rămân
Ne intrebam retoric oare cum o fi reusit firma rubricata mai sus sa acceseze creditele de la banci apartinand statului romn, mai sus mentionate, cand in anul 2020, chiar daca avea un profit net de 8.171.124 lei, la venituri 134314029 lei, avea in schimb datorii de 42.669.722 lei?
Intre anii 2021 – 2024 “Marcos Provit” SA va achizitiona prin fuziune, foarte multe societati comerciale cu activitati in domeniul farmaceutic, firme detaliate in extenso in decizia Consiliului Concurentei anterior amintita, in care reprezentanul legal al acestora, in calitate de administrator este nimeni altul decat Neagu Marius Gabriel, oare cand are timp sa exercite atributiile conferite prin statutul in cauza?
In data 19.03.2024 constatam cu stupoare ca sarabanda creditarilor continua, astfel incat, prin hotararea AEGA SC “Marcos Provit” SA, actionarii au stabilit o noua contractare de credit in suma maxima de 21.000.000 lei de la FIRST BANK SA, credit garantat printr-o garantie de stat in proportie de 75% (adica 15.750.000 lei), constituirea unui depozit colateral in valoare de 2.680.000 lei, drepturi de creanta asupra creantelor rezultate din incasarile din POS din farmaciile agreate de imprumutat, garantie corporativa din partea societatilor din grupul “MARCOS”, respectiv “Nicomart Prim Team” srl (vezi articolul anterior publicat in www.incisivdeprahova.ro) si “Acorus Serv” srl, inclusiv stabilirea de ipoteci imobiliare asupra imobilelor detinute in proprietatea firmei contractoare “Marcos Provit”, cum ar fi cele din Nehoiu, Zarnesti, satul Merei si Ziduri din jud.Buzau etc., respectiv ipoteci imobiliarea asupra imobilelor detinute in propietate de “Nicomart Prim Team” srl, cum ar fi imobilele situate in localitatile: Dealul Morii, jud.Buzau, Letea Veche, jud.Buzau, Sageata, jud.Buzau, Boldu, jud.Buzau.
In data de 21.03.2024 prin Hotararea AEGA SC “Marcos Provit” SA, actionarii au aprobat: contractarea unei linii de credit de investitii in cuantum de 11.320.371 euro de la CEC Bank, cu o perioda de maturitate de 84 de luni pentru refinantarea unei emisiuni de obligatiuni emise de un fond de investii polonez CVI Trust Sp. Z o.o si cumparate de catre firma Marcos, inclusiv comisioane de refinantare si dobanzi capitalizate (dobanda EURIBOR 6M + 3,5 pp, comision de analiza 700 euro, comision acordare 30.000 euro, comision de gestiune 0,04% lunar, comision de neutilizare 0,5%, comision de refinantare 3% si comision de rambursare anticipata 1%), inclusiv garantii cum ar fi constituirea unui depozit colateral in valoare de 305.000 euro si constituirea de ipoteci mobiliare asupra actiunilor Marcovit, respectiv ipoteca reala mobiliara asupra autorizatiilor de functionare ale farmaciilor detinute de “Marcos Provit” SA, “Nicomart Prim Team” srl.
Rolul Ministerului Justiției și al Instituțiilor Statului
Ne oprim aici cu documentarea asupra activitatilor in domeniul farmaciilor a nepotului lui Marcel Ciolacu si a partenerilor de afaceri directi si indirecti acestuia nominalizati in publicatiile noastre si lasam autoritatile in drept ( Ministerul Public, ANAF, ONPCSB, BNR, SRI etc.) sa verifice legalitatea acestora activitati si tranzactii financiare realizate de cei din grupul de firme “MARCOS”.
Vom reveni cu noi informatii pe subiect in masura in care cititorii si institutiile statului vor avea interes in cunoasterea adevarului despre potenta in afaceri a nepotului premierului Marcel Ciolacu. (Cristina T.).
[1] https://www.consiliulconcurentei.ro/wp-content/uploads/2023/09/Decizia-grup-Evofarm-Site.pdf
[2] https://ziarulunirea.ro/horia-simu-unul-dintre-teparii-cupru-min-abrud-retinut-de-dna-in-dosarul-retrocedarilor-ilegale-332972/
[3] https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/proprietarii-cuprom-au-vandut-cord-buzau-unui-fond-austriac-4870362
[4] “în urma condamnării definitive la pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită în formă continuată”.
https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/stenograme-cum-a-explicat-directoarea-din-1653686.html
[5] https://anchetatorii.ro/2022/01/07/romanian-organized-crime-psd-ciolacu-grindeanu-cionca/
[6] https://www.marcosprovit.ro/
[7] https://www.incisivdeprahova.ro/2024/11/03/oligopolul-farmaceutic-si-nepotismul-mizele-ascunse-in-afacerea-ciolacu/
[8] https://www.anm.ro/comunicat-de-presa-02-03-2022/
https://www.anm.ro/_/CV%20-%20Dr.%20Farm.%20Razvan%20Mihai%20Prisada.pdf
[9] https://sanatateabuzoiana.ro/un-medic-chirurg-si-doua-farmaciste-se-alatura-echipei-spitalului-judetean-buzau/
[10] Conform CV publicat – “Octombrie 2018- August 2019 Atașat pe sănătate cu grad de consilier diplomatic Numele instituției Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, Bruxelles, Belgia • detașat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe pe durata misiunii permanente în străinătate”
[12] https://economedia.ro/ce-nu-spune-premierul-marcel-ciolacu-atunci-cand-incearca-sa-dea-explicatii-despre-afacerile-nepotului-sau-mihai-cristian-legaturile-politica-business-care-se-pot-regasi-in-diverse-etape-din-activ.html
Exclusiv
Sindicatul Diamantul critică modul în care IGPR a gestionat majorările salariale
În atenția pensionarilor și reclamanților „excelenți”! Emil Pascut de la Sindicatul Diamantul aduce în discuție jongleriile lui Răzvan Grecu cu majorările salariale, în special în contextul anului 2020. Adresa IGPR din imagine este de mare importanță și servește două categorii de persoane interesate:
- Pensionarii militari care încearcă să afle care sunt majorările salariului de funcție de care au fost lipsiți. Adresa IGPR clarifică anumite detalii despre majorările salariului de funcție pe care le depistați (până în 2020).
Adresa IGPR din 2020 devine astfel un document util în dosarele din instanță, permițând judecătorilor să observe clar cele două tipuri de „majorare” (majorarea „majorare” și majorarea „spor”) cu care a acționat Direcția Generală a Finanțelor din Ministerul Afacerilor Interne. În 2020, îngrijorarea principală a fost negarea VRS-ului, așa cum se evidențiază din răspunsul IGPR. Se subliniază faptul că nu exista subiect litigios referitor la vreo majorare, ci mai degrabă o disfuncție în gestionarea VRS-ului. Astfel, adresa IGPR este valoroasă pentru a fi folosită în procesele pe excelentă în 2024, având în vedere contextul juridic și financiar al majorărilor salariale. (Cerasela N.).
Exclusiv
Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor acuză ANP de corupție și mușamalizare
Industria fraudei este în atenția Pro TV, care, în emisiunea “România, te iubesc!”, a ridicat grave semne de întrebare asupra corupției din spatele construcției celor două penitenciare, Unguriu și Berceni. Pro TV acuză Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), condusă de Dan Halchin, de suspiciuni de corupție și mușamalizare a informațiilor publice.
Poliția penitenciară a acuzat că i s-a refuzat în repetate rânduri informații de interes public, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la transparența și legalitatea acțiunilor ANP.
Conform declarațiilor Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP), ANP a ignorat o cerere de informații publice din partea organizației sindicale, informații esențiale pentru polițiștii penitenciare. Această situație subliniază un climat de opacitate și mușamalizare endemică, care afectează încrederea și integritatea instituțiilor.
FSANP a solicitat directorului general Dan Halchin să comunice date referitoare la incidente grave din penitenciare, cum ar fi evadările, sinuciderile și descoperirile de alcool. Răspunsul la cererile FSANP întârzie, întărind impresia că ANP acționează impunit și fără transparență.
Ministerul Justiției, prin Direcția Corpul de Control al Ministrului Justiției, are responsabilitatea de a verifica faptele și de a interveni în caz de abuzuri sau corupție, însă reacția sa a fost prin absență. Această pasivitate a ministerului a determinat FSANP să formuleze o plângere în instanță împotriva ANP, cerând informații esențiale și daune morale.
Acțiunea vizează obligația ANP de a răspunde la cererile legitime ale FSANP și de a respecta legea privind accesul la informațiile de interes public. FSANP își exprimă nemulțumirea față de conducerea ANP și solicită transparență în îndeplinirea responsabilităților instituției pentru a combate corupția și abuzurile.
FSANP atacă ANP în instanță din cauza lipsei de transparență și suspiciunilor de corupție
Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) a formulat o plângere la instanță împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) din cauza lipsei de transparență, ceea ce a generat suspiciuni de mușamalizare a corupției. Această situație devine cu atât mai gravă în contextul licitației pentru construcția penitenciarului Berceni, în care sunt implicate două firme: NESS PROJECT EUROPA SRL și firma turcă ACER PROJE INSAAT SANAYI.
Există suspiciuni că firma turcă ar fi încercat să fraudeze licitația prin furnizarea de informații false în documentele necesare, specificând o „experiență similară” în construcția unui penitenciar în Turcia între 2018 și 2022. Totuși, datele de pe site-ul Ministerului Justiției din Turcia confirmă că un alt penitenciar a fost construit în acea locație între 2009 și 2011, de o companie diferită.
Această licitație a intrat sub analiza Parchetului European, care va evalua legalitatea și corectitudinea procedurilor de atribuire. Acest pas subliniază importanța unei anchete amănunțite, având în vedere gravele acuzații de fraudă care ar putea afecta nu doar integritatea procesului de licitație, ci și securitatea și funcționarea sistemului penitenciar din România.
FSANP continuă să își exprime îngrijorările legate de modul în care ANP gestionează informațiile și transparența în cadrul instituției, solicitând clarificări și o abordare mai responsabilă față de corupție și abuzuri. Această plângere la instanță marchează un pas important în lupta pentru responsabilitate și integritate în sectorul penitenciar.
Această situație evidențiază nu doar problemele interne ale ANP, ci și nevoia urgentă de reformă a sistemului penitenciar din România. Acțiunile FSANP sunt o încercare de a aduce în atenția publicului și autorităților responsabilitatea și integritatea instituțiilor care ar trebui să asigure drepturile și siguranța cetățenilor. (Cristina T.).
-
Exclusivacum 2 zile
Soc si groaza/Pseudo-jurnalistul spagar si santajist, impreuna cu soata si interlopul Belu Claudiu la parchet pentru instituirea sechestrului
-
Exclusivacum o zi
OUG 26/2024: Actualizarea salariilor și soldei de grad profesional
-
Exclusivacum o zi
Corupția la vârf: Eduard Mirițescu și structura criminală din Poliție
-
Exclusivacum 3 zile
Aroganța lui Dan Halchin și gesturile de forță în Sistemul Penitenciar
-
Exclusivacum 2 zile
Întoarcerea lui Adrian Vaida la Poliția Locală Ploiesti: Schimbări pozitive și aprecieri din partea Primarului Mihai Politeanu
-
Exclusivacum 3 zile
Oligopolul farmaceutic și nepotismul: Mizele ascunse în afacerea Ciolacu
-
Featuredacum 3 zile
Urmașul lui Pahonțu: Nume de succesor pentru sefia SPP incep să circule în mediile politice
-
Featuredacum 3 zile
Mandatul lui Dan Halchin sub lupa corupției și abuzurilor în Sistemul Penitenciar