Administratie
Criza energiei – o criză globală, care a aprins inflaţia globală/Şi acum, războiul !
In dezbaterile publice de la noi, a crescut îngrijorarea legată de starea de război din Ucraina, ce ar pune în pericol atât preţurile de consum, cât şi economisirile populaţiei păstrate în depozite bancare. Unii analişti s-au referit la prognozele BNR, care ar fi depăşite, pentru că inflaţia care va lovi împreună cu alte efecte ale războiului va fi mult mai mare decât cea previzionată. Alţii, au invocat ceea ce ei au numit „o criză de euro” : casele de schimb ori nu-şi vindeau valuta, ori au cerut preţuri cu mult mai mari decât cursurile comunicate de banca centrală. De aici şi concluzia, pripită, că ar fi probleme cu depozitele din bănci.
Când a început războiul, la jumătatea săptămânii trecute, inflaţia… era aici. Şi, până acum, nu există motive care să implice războiul în dinamica inflaţiei. Ar putea să intevină astfel de motive, în viitorul apropiat, având în vedere ponderea Rusiei în oferta de produse energetice şi a Ucrainei în cea de legume, dar acum nu sunt astfel de date care să impună o schimbare a prognozei BNR. Nici în cazul sancţiunilor economice şi financiare aplicate Rusiei, care ar putea să provoace unele daune şi ţărilor din UE prin efectul de bumerang, nu pot fi decupate la această oră influenţe de natură inflaţionistă.
Într-un alt plan, legat de temerile exprimate public potrivit cărora, dacă războiul şi inflaţia vor lovi împreună şi se vor alimenta reciproc, primele afectate vor fi depozitele populaţiei din bănci, această suspiciune nu are niciun suport real. Absolut niciunul! Nici atitudinea caselor de schimb, care au văzut o sursă suplimentară de câştig într-un moment în care li s-a părut că ar putea interveni o cerere mare de valută, nu are cum să fie un astfel de suport.
Evenimentele recente, multe complexe şi complicate, găsesc sistemul bancar al României pregătit o sută la sută să le facă faţă. Concret, din decembrie 1989 şi până azi, timp de peste 31 de ani, niciodată băncile din România nu au avut indicatorii de solvabilitate, de lichiditate, de stabilitate, de acoperire a provizioanelor de risc într-o poziţie mai bună ca în acest an. Voi detalia.
Expunerile băncilor rămâneşti, inclusiv cele cu capital străin, în relaţii cu băncile din Rusia şi din Ucraina, sunt nesemnificative şi sunt pe deplin gestionabile. Desigur, starea de război din aproprierea graniţelor ar putea alimenta gesturi emoţionale de felul celor cu care băncile s-au confruntat în primăvara lui 2020, când pandemia a împins câţiva depunători, dintre cei cu sume mari, să-şi retragă banii din depozite şi să-i „adăpostească” în căsuţele de valori, tot din bănci. După câteva săptămâni, când s-au convins că s-au speriat degeaba, au revenit cu banii în depozite.
Acum istoria s-ar putea să nu se mai repete. Dacă, totuşi, s-ar repeta, băncile sunt pregătite să susţină retrageri dintre cele mai mari. Când, în anii 1990 unele bănci au avut de făcut faţă unor zvonuri că ar fi ajuns în încetare de plăţi, determinând panică şi tendinţe de retrageri masive, la ghişeele bancare au apărut grămezi mari de bancnote care i-au făcut pe cei de la cozi să renunţe la retrageri. Acum e o altă epocă. De acei ani ne despart o revoluţie informatică… o revoluţie digitală. Desigur, numerarul nu a ieşit din rol, mai vin oameni la ghişee, dar tot mai multe operaţiuni bancare se fac pe cale electronică. Clienţii băncilor, cei mai mulţi dintre ei, înţeleg mai bine realitatea şi nu se mai lasă amăgiţi.
În acelaşi timp, documentele BNR, care sunt publice, contribuie la înţelegerea exactă a realităţii din bănci. Raportul de stabilitate financiară, publicat în decembrie 2021, plecând de la o analiză detaliată a bilanţurilor băncilor şi de la analize punctuale, inclusiv de la teste de stres, concluziona că starea lichidităţii din sistemul bancar este foarte bună! De atunci, din decembrie şi până la sfârsitul lui februarie, această realitate nu s-a schimbat. Este şi concluzia Direcţiei de Supraveghere, care a activat mecanismul de monitorizare zilnică a lichidităţii. Aici, la Supraveghere, este analizat un indicator nereglementat – Indicatorul de Lichiditate Imediată – care ajută la cunoaşterea realităţii clipă de clipă. Mai departe, analizele Direcţiei de Politică Monetară, care sintetizează toate aceste informaţii şi le compară cu datele proprii, relevă aceeşi concluzie. Lichiditatea din băncile româneşti se situează cu mult peste media întregului sistem bancar din Uniunea Europeană.
Desigur, Direcţia de Politică Monetară extinde analiza în viitor. Războiul a început şi lumea întreagă este afectată. Flancul estic european, regiune din care facem şi noi parte, are motive speciale să fie în alertă, starea de război din Ucraina inflamând-se în aproprierea graniţelor noastre. Iar războiul, inevitabil, vine să amplifice incertitudinile, vulnerabilităţile şi riscurile ce s-au înmulţit într-o etapă istorică în care am văzut, începând din primăvara lui 2020, cum pandemia, criza economică şi criza relaţiilor sociale, lovind toate trei deodată, au produs o breşă în imunitatea economiei globale. Apoi, din ianuarie 2021, celor trei turbulenţe li s-a mai adăugat una, poate cea mai gravă, cea legată de resursele energetice ale planetei. De aici criza energiei – o criză globală, care a aprins inflaţia globală. Şi acum, războiul !
Adrian Vasilescu
Administratie
Ministerul Sănătății a virat peste 120,7 milioane de lei pentru investiții medicale prin PNRR
Ministerul Sănătății anunță că a finalizat astăzi plățile aferente investițiilor în infrastructura medicală finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În perioada 12–16 octombrie 2026, instituția a virat tranșe în valoare totală de peste 120,7 milioane de lei.
Fondurile sunt destinate proiectelor care urmăresc dezvoltarea și modernizarea infrastructurii medicale din România, de la spitale publice și ambulatorii de specialitate până la măsuri pentru creșterea siguranței pacienților.
Finanțare pentru spitalele publice
O parte din bani susține investițiile în infrastructura spitalicească publică. Aceste fonduri contribuie la dezvoltarea și modernizarea unităților medicale, pentru ca spitalele să poată oferi servicii în condiții mai bune.
Modernizarea ambulatoriilor de specialitate
Plățile includ și finanțări pentru ambulatoriile de specialitate. Dezvoltarea acestor servicii poate sprijini accesul pacienților la consultații și îngrijire medicală în afara spitalizării.
Măsuri pentru reducerea infecțiilor nosocomiale
O altă direcție de finanțare vizează reducerea riscului de infecții asociate asistenței medicale. Sumele sunt destinate achiziției de echipamente și materiale care contribuie la sporirea siguranței pacienților.
Investiții pentru servicii medicale mai sigure
Potrivit Ministerului Sănătății, tranșele virate în această perioadă susțin investiții în spitale mai bine dotate, servicii medicale modernizate și măsuri de protecție pentru pacienți.
Administratie
Vaccinurile antigripale pentru sezonul 2026–2027: ce produse sunt disponibile și când sunt așteptate noi doze
Pentru sezonul gripal 2026–2027, în România sunt autorizate și prezente pe piață patru vaccinuri destinate prevenirii gripei sezoniere, potrivit informațiilor comunicate de Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR).
Primele cantități din toate cele patru produse au fost distribuite la nivel național în a doua jumătate a lunii septembrie. În prezent, situația stocurilor diferă în funcție de tipul vaccinului: două produse se găsesc în cantități suficiente, în timp ce stocurile celor două vaccinuri injectabile utilizate pe scară largă s-au redus considerabil.
Patru vaccinuri autorizate pentru sezonul gripal
Vaccinurile disponibile în România sunt destinate unor categorii diferite de persoane și se administrează prin metode diferite. Fluenz este un vaccin cu administrare intranazală, destinat copiilor și adolescenților. Efluelda este destinat imunizării persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani.
Celelalte două produse, Vaxigrip și Influvac, sunt vaccinuri injectabile. Potrivit ANMDMR, primele cantități distribuite în septembrie au fost consumate în cea mai mare parte.
Fluenz și Efluelda se găsesc în stocuri suficiente
În prezent, vaccinul intranazal Fluenz și vaccinul Efluelda, destinat persoanelor de peste 60 de ani, sunt disponibile în stocuri suficiente atât în farmacii, cât și la distribuitorii de medicamente.
Disponibilitatea efectivă poate varia de la o farmacie la alta, deoarece farmaciile se aprovizionează direct de la furnizori, prin circuitul obișnuit de distribuție a medicamentelor.
Stocuri limitate pentru Vaxigrip și Influvac
Situația este mai restrânsă în cazul vaccinurilor injectabile Vaxigrip și Influvac. Cantitățile livrate în septembrie au fost utilizate în mare parte, iar în unele farmacii din țară mai există stocuri limitate.
Conform raportărilor disponibile la data comunicării, stocurile rămase însumează aproximativ 45.000 de doze din cele două produse. În funcție de cerere și de aprovizionarea fiecărei farmacii, disponibilitatea poate diferi la nivel local.
Peste 600.000 de doze sunt așteptate în următoarele săptămâni
Pentru a susține continuarea campaniei de imunizare, ANMDMR a derulat împreună cu cei trei producători procedurile necesare pentru noi livrări.
Potrivit calendarului anunțat, peste 350.000 de doze dintr-unul dintre vaccinurile injectabile urmează să fie distribuite la nivel național în cursul săptămânii viitoare. Ulterior, alte 250.000 de doze din celălalt produs ar urma să devină disponibile până la finalul lunii octombrie.
Alocările de vaccin sunt stabilite în avans
Vaccinurile antigripale presupun procese speciale de producție și control al calității, iar cantitățile alocate fiecărei țări sunt stabilite din timp. Pentru sezonul 2026–2027, României i-au fost alocate cantități mai mari decât cele utilizate în sezonul precedent, potrivit ANMDMR.
Agenția afirmă că aprovizionarea programată urmărește să asigure continuitatea campaniei și să permită vaccinarea persoanelor care doresc să se protejeze împotriva gripei sezoniere.
Peste 256.000 de persoane s-au vaccinat până la 11 octombrie
Conform raportărilor centralizate, până la 11 octombrie 2026, vaccinul antigripal fusese administrat unui număr de 256.000 de persoane. Noile livrări de vaccinuri injectabile sunt așteptate să completeze stocurile disponibile și să susțină imunizarea pe parcursul sezonului gripal.
Administratie
Producătorii vitivinicoli pot solicita finanțare până la 30 noiembrie 2026
Termenul de depunere a cererilor de finanțare pentru investiții în sectorul vitivinicol a fost prelungit până la 30 noiembrie 2026. Măsura vizează două intervenții din Planul Strategic PAC 2023–2027, menite să sprijine modernizarea și sustenabilitatea producției de vin.
Două intervenții incluse în sesiune
Prelungirea se aplică intervențiilor:
- IS-V-02 – „Investiții în active corporale și necorporale”;
- IS-V-07 – „Investiții în active corporale și necorporale menite să sporească durabilitatea producției de vin”.
Potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), decizia a fost luată în urma solicitărilor organizațiilor de producători. Perioada suplimentară le oferă solicitanților mai mult timp pentru pregătirea documentațiilor tehnice necesare accesării fondurilor europene nerambursabile.
Accent pe modernizare și sustenabilitate
Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a declarat că prelungirea urmărește să le permită producătorilor să pregătească proiecte pentru investiții în tehnologii moderne, eficiență energetică și practici sustenabile. Un alt obiectiv al măsurii este utilizarea integrală a fondurilor europene disponibile și creșterea competitivității sectorului vitivinicol.
Peste 5,9 milioane de euro solicitate până acum
Până în prezent, prin sistemul electronic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) au fost înregistrate 21 de cereri de finanțare, cu o valoare cumulată de 5.935.436,80 euro.
-
Exclusivacum 3 zileBatman (procurorul Eduard Stasie), creta dispărută și placa de OSB ruptă: cum a ajuns IPJ Prahova să explice cu „drafturi”/FALSURI dispariția probelor chiar din Camera de Corpuri Delicte (I)
-
Exclusivacum 2 zileI.P.J. Prahova – „Cascadorii girofarului” – episodul „mita uitată până a doua zi”: cum devine Poliția Rutieră Ploiești propriul serial de comedie neagră
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă: cum i-a prins Parchetul pe polițiștii din Boldești-Scăeni cu memoria varză și spray-ul la vedere! – Episodul 1 din noua investigație Incisiv de Prahova
-
Exclusivacum o ziI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 2). Agentul „Spray-Picioruș” versus propriul body-cam: când te dă pe mâna Parchetului chiar filmarea ta
-
Exclusivacum 4 zileDosarul antigrindină, partea a XII‑a: Florin Diaconu, APM Prahova și Garda de Mediu Prahova – când paznicii mediului dau cu iodură în aer
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova, „filiala” Băicoi: Agresorul lovește, poliția ridică tonul, victima strânge traume
-
Exclusivacum 3 zileRepublica Mocirlei Penitenciare: ANP se scufundă, MJ numără broaștele, iar unii își lustruiesc epoletul de „chestor de carton”
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova, campion la recursuri pierdute: concediul polițistului nu e pauză de drepturi




