Publicaţia ştiinţifică The Lancet a citat recent un studiu conform căruia peste un milion de persoane au murit, în 2019, din cauza unor bacterii rezistente la antibiotice. În 2018, un raport al Parlamentului European estima că, anual, în UE, 25.000 de decese sunt cauzate de bacterii rezistente la antibiotice. În acelaşi raport se mai spune că, până în 2050, în lipsa unor măsuri de contracarare a fenomenului, bacteriile rezistente la antibiotice ar putea cauza mai multe decese decât cancerul.

Sursa citată notează că rezistența la antibiotice are loc în mod natural în timp, dar este accelerată de utilizarea incorectă și excesivă a antibioticelor în medicina umană și în tratamentul animalelor, de transferul bacteriilor rezistente de la animale la oameni, prin contact direct sau prin intermediul lanțului alimentar, eliberarea de substanțe antimicrobiene în mediu, eliminarea necorespunzătoare a medicamentelor neutilizate în apele subterane și lipsa de dezvoltare a noilor antibiotice.

Studiul  Global Research on Antimicrobian Resistance, citat în The Lancet, bazat pe cifrele colectate din peste 200 de ţări arată că, în 2019, numărul celor răpuşi de bacteriile rezistente la antibiotice a fost mai mare decât al celor care au decedat din cauza SIDA sau a malariei.

Medicii au atenţionat, de-a lungul timpului, că antibioticele sunt prea des folosite ori sunt administrate atunci când nu este cazul şi pentru boli pentru care există alte soluţii. Rezultatul studiului confirmă faptul că rezistenţa la antibiotice reprezintă o ameninţare mondială pentru sănătate, în special în statele sărace.

Anul trecut, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a avertizat că niciunul dintre cele 43 de antibiotice aflate în curs de dezvoltare sau dintre medicamentele recent aprobate nu a fost suficient pentru a combate rezistenţa la antimicrobiene.

Majoritatea deceselor din 2019 atribuite superbacteriilor au fost cauzate de infecţii la nivelul căilor respiratorii inferioare, cum ar fi pneumonia, urmate de infecţii ale sângelui şi de infecţii intraabdominale. Africa subsahariană şi Asia de Sud sunt regiunile care au cel mai mult de suferit din cauza utilizării masive de antibiotice.

Aici mor, anual, 24 de oameni la 100.000 de locuitori, în timp ce, în statele dezvoltate, proporţia este de 13 oameni la 100.000 de locuitori. Un deces din cinci este înregistrat la copii cu o vârstă de sub cinci ani, în special în ţările sărace.

Infecţii obişnuite ce pot fi, în mod normal, tratate, devin incurabile, deoarece bacteriile care le cauzează au devenit rezistente la antibiotice.

General-maior medic conf. univ. Florentina Ioniţă Radu, comandantul Spitalului Universitar de Urgenţă Militar central Dr. Carol Davila (SUUMC) Central, a vorbit, recent, într-o conferinţă de presă online, despre un fenomen îngrijorător înregistrat în pandemie, pe plan intern: foarte mulţi pacienţi au ajuns la spital infectaţi cu bacteria clostridium difficile.

Pe fondul cazurilor numeroase de infectare cu SARS-CoV-2, medicii s-au văzut în situaţia de a trata şi coinfecţia cu bacteria menţionată, nu de puţine ori pacienţii decedând din cauza rezistenţei acesteia la antibiotice.

Această situaţie, spune medicul, a apărut în ultimii doi ani pentru că boala Covid nu a fost tratată strict ca o infecţie virală, mulţi medici administrând pacienţilor antibiotice. Făcând o paranteză, să ne aducem aminte de mult vehiculata schemă de tratament a doctoriţei-minune Flavia Groşan, care avea în capul listei claritromicina.

Din această cauză, un număr impresionant de pacienţi, aşa cum susţine medicul militar, a ajuns la spital infectaţi cu clostridium, existând şi decese din această cauză, relatează news.ro. Florentina Ioniţă Radu a subliniat că antibioticele pot reprezenta o armă în mâna unor oameni neinstruiţi, iar acest lucru ar trebui să preocupe foarte tare lumea medicală.

Este momentul în care să ne dăm seama că antibioticele pot deveni o armă în mâna unor oameni neinstruiţi, a unor soldaţi neinstruiţi ca să rămân în zona noastră militară. Sunt foarte mulţi colegi prezenţi aici în conferinţă care ştiu ce a însemnat, numai în ultimii doi ani de pandemie, faptul că boala Covid nu a fost tratată ca o infecţie virală.

Paleta de antibiotice care a fost administrată în această perioadă a determinat ca un număr foarte mare, chiar impresionant aş putea spune, de pacienţi să se prezinte la spital cu infecţii de clostridium, pe care le-am putut gestiona foarte greu.

Deci s-a ajuns să avem decese din cauza clostridiumului, ceea ce nu este normal să se întâmple în această perioadă. Antibioticul în mâna unor persoane neavizate pe de o parte sau unor medici care nu sunt instruiţi suficient cred că ar trebui să ne preocupe foarte tare, a afirmat medicul.

Comandantul SUUMC spune că a observat un fenomen a cărui amploare a crescut pe măsură ce numărul farmaciilor s-a înmulţit.

Consumul de antibiotice, în România, cred că a fost paralel cu apariţia  unui număr din ce în ce mai mare al farmaciilor în România. Mi s-a întâmplat ca eu să nu pot cumpăra un antibiotic, dar şoferul meu să-l cumpere fără reţetă.

Cred că aici trebuie să lucrăm foarte mult, pentru că degeaba elaborăm ghiduri şi concepte, o mână de oameni pun tot sufletul şi cunoştinţele lor în a elabora nişte precepte, dacă acestea nu sunt implementate până în străfundul societăţii, a argumentat medicul.

Potrivit unui articol publicat de medicul infecţionist, colonel dr. Valeriu Gheorghiţă, pe site-ul SUUMC, infecția cu Clostridium difficile se produce frecvent pe fondul unor perturbări severe în echilibrul florei intestinale protectoare şi apare, de obicei, la persoanele care urmează tratamente cu antibiotice.

Din acest motiv, se recomandă evitarea tratamentelor antibiotice nejustificate, din proprie inițiativă. Gheorghiţă atrage atenţia că antibioticele distrug flora intestinală normală, susceptibilă și selectează speciile de Clostridium difficile, rezistente la majoritatea antibioticelor folosite în mod uzual.

De obicei, infecția afectează frecvent persoanele cu vârsta peste 60 de ani, la care evoluţia poate fi uneori severă. S-a stabilit că o persoană de peste 65 de ani are un risc de zece ori mai mare de infecție cu Clostridium difficile, comparativ cu adultul tânăr. (Liviu Anghel).