Connect with us

Exclusiv

Timp de aproape 2 ani Nicu Marcu – șeful de la ASF, a fost complice prin acțiuni și inacțiuni cu frauda de la City Insurance

Publicat

pe

Apoi, folosind pretextul fraudei favorizate de personaje din ASF, a fost complice cu explozia tarifelor RCA și cu ,,naționalizarea” fraudei, la buget. A se citi CARTELUL. Vă reamintesc că tarifele RCA s-au majorat încă din septembrie, de pe o săptămână pe alta, cu până la 70%, fără să existe motivele daunalității, care ar fi putut explica, cât e cât, situația. Iar ASF a dormit liniștit ca vechiul Camenco Petrovici de la CEC (noul Camenco este Marcu), favorizând CARTELUL. Cartel la care au vegheat încă 5 luni, până când păpușarii, i-au dat metaforic un pumn în bot contabilului de ocol silvic, văzându-i nu doar incompetența (pe asta o știau de când l-au numit acolo) ci faptul că prin acțiunile și inacțiunile lui pune reflectoare pe ceea ce metaforic numesc ,,matca” – respectiv beneficiarii reali ai fraudelor din asigurări. Pentru că, oricine se întreabă acum, precum Toma Caragiu: ,,Mă cine naiba îl ține pe ĂSTA în brațe”. Răspunsul este simplu și îl găsiți, mai jos, dezvaluie analistul economic Radu Teodor Soviani.

Intervenția intempestivă a ministerului de finanțe pentru plafonarea tarifelor RCA nu face decât să consemneze două lucruri: i) eșecul de supraveghere al șefilor de la ASF, motiv pentru care trebuie revocați; ii) guvernul a constatat de facto că șefii ASF sub complicii ai cartelului din piața asigurărilor, pe care l-au favorizat, în detrimentul românilor.

Deocamdată, șeful ASF, Nicu Marcu, a rămas cu salariul de până la 200.000 de Euro pe an, ca să facă #nimicpentrupopulatie. Nu uitați că până în 7 februarie 2022, Nicu Marcu sufla vânt în pânzele cartelului, susținând mincinos că ,,nu poate interveni, în sensul impunerii primelor de asigurare”.

Grupul de interese pe care îl consider nelegitim și care a sprijinit pentru interese personale și de grup diverse personaje dovedite toxice prin prisma destabilizării pieței asigurărilor, de prin diverse unitățăți ,,cu caimac” sau ,,ocol silivic” – gen Negrițoiu și Marcu (când spun gen este evident că nu mă refer la grad, întrucât niciunul nici altul în mod evident nu au calități personale care să îi lanseze în postură de ofițeri de informații, având în vedere că nici măcar Mugur Isărescu nu a depășit statutul de turnător), i-a luat comanda lui Nicu Marcu.

În acest fel, fostul șeful ASF de la unitatea ocol silvic, a rămas deocamdată doar cu salariul, devenind chiar periculos de incompetent prin neștiința pieței asigurărilor, chiar pentru grup. De aceea grupul a intervenit prin Ministerul finanțelor (deja vu ca în cazul Astra și Carpatica), venind cu fumigena ,,plafonării” – în fapt praf în ochi, așa cum am arătat AICI.

Timp de aproape 2 ani Nicu Marcu – șeful de la ASF, a fost complice prin acțiuni și inacțiuni cu frauda de la City Insurance. Apoi, folosind pretextul fraudei favorizate de personaje din ASF, a fost complice cu explozia tarifelor RCA și cu ,,naționalizarea” fraudei, la buget. A se citi CARTELUL. Vă reamintesc că tarifele RCA s-au majorat încă din septembrie, de pe o săptămână pe alta, cu până la 70%, fără să existe motivele daunalității, care ar fi putut explica, cât e cât, situația. Iar ASF a dormit liniștit ca vechiul Camenco Petrovici de la CEC (noul Camenco este Marcu), favorizând CARTELUL. Cartel la care au vegheat încă 5 luni, până când păpușarii, i-au dat metaforic un pumn în bot contabilului de ocol silvic, văzându-i nu doar incompetența (pe asta o știau de când l-au numit acolo) ci faptul că prin acțiunile și inacțiunile lui pune reflectoare pe ceea ce metaforic numesc ,,matca” – respectiv beneficiarii reali ai fraudelor din asigurări. Pentru că, oricine se întreabă acum, precum Toma Caragiu: ,,Mă cine naiba îl ține pe ĂSTA în brațe”. Răspunsul este simplu:

,,Matca” a văzut practic următoarea dezvoltare. Cam oricine vede acum ceea ce vă arătam eu încă din debutul favorizării cartelizării, respectiv din 9 septembrie 2021:

Încă din urmă cu 5 luni (septembrie 2021) atrăgeam atenția public, în Ziarul Bursa, asupra mecanismelor de protecție a fraudei de la City Insurance. Și asupra acțiunilor și inacțiunilor care vor duce la explozia asigurărilor RCA, din culpa șefilor ASF, care, prin acțiuni și inacțiuni au vegheat și ei la decapitalizarea brumei de economii românești, care a mai rămas.

Acest articol l-am publicat în urmă cu 5 luni, în 20 septembrie 2021, în ziarul Bursa, AICI, și îl reiau acum. Pentru ca nimeni să nu mai pretindă că vai – nu și-au dat seama și vai, nu putea lua măsuri încă din septembrie 2021, măsuri care ar fi stopat fraudarea asiguraților prin tarife rezultate din complicitatea ASF-asigurători, la scutul mătcii.

Realitatea complicității ASF cu frauda de la City Insurance. De la Mișu Negrițoiu la Nicu Marcu. Parchetul să se sesizeze, Parlamentul să revoce (I).

Nicu Marcu pentru noi este Camenco Petrovici doi. La fel cum CEC-ul, condus de Camenco Petrovici, a păcălit populația prin falsa garantare a Fondului Național de Investiții (FNI), la fel și Nicu Marcu a păcălint populația prin falsa garantare de către Autoritatea de Supraveghere Financiară a capitalului (și bonității) City Insurance, societate care se dovedește că a fraudat sute de milioane de Euro din banii asiguraților în timp ce era mângâiată pe creștet de către ASF.

Din prima zi în care Nicu Marcu a fost numit Președinte ASF (28 iunie 2020) el a acționat in scopul acoperirii fraudei de la City Insurance prin mangaierea pe creștet a City Insurance și neobligarea în mod real de a aduce capital.

Astfel Nicu Marcu a oferit mai mult de un an societății City Insurance timp în care societatea, cu cotă de piață de 45% pe piața RCA, a încasat miliarde de lei ca prime, a plătit mai puțin de jumătate din sumele încasate ca despăgubiri și a sifonat restul. Sub atenta privire și supraveghere a lui Nicu Marcu.

Mai mult decât atât, Nicu Marcu, prin promovarea psihotică a inițiativei de ,,decontare directă obligatorie” în polițele RCA (în fapt intenția de a scumpi asigurările cu până la 20% și a lua populației și companiilor până la un miliard de lei în fiecare an, cu scopul de a direcționa aceste sume către acționarii infractori care prezentaseră încă din 2017 extrase de cont false, și astfel, pentru a nu îi mai obliga să aducă capital), Nicu Marcu a devenit complice la frauda de sute de milioane de Euro din ultimul an și la acoperirea fraudei de alte sute de milioane din anii trecuți. 

,,Privatizarea profiturilor și naționalizarea pierderilor”.

Despre tentativa ticlăloasă de introducere a obligativității decontării directe am scris încă din 31 ianuarie 2021, iar argumentele prezentate de mine au fost de natură să împiedice și această fraudă din banii asiguraților, în fapt o mizerabilă accperire a sifonărilor din asigurări, de către populație.

Simultan cu achiesarea prin această inițiativă la interesele grupurilor care sifonau banii asiguraților, Nicu Marcu a primit asigurări că va primi imunitate pentru complicitatea de a nu supraveghea în mod real piața asigurărilor.

În acest sens, nefrecventabilul deputat Florin Roman, cu școală la Atheneum, cursuri la Colegiul Național de Apărare și fost secretar general al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA, precursorul ASF) din perioada în care Astra Asigurări fura banii asiguraților, a promovat o inițiativă ticăloasă prin care urmărea să îi ofere imunitate lui Nicu Marcu, spre exemplu, în cazul eșecului de supraveghere a liderului pieței asigurărilor, aflată acum în anticamera falimentului. Am scris și am contribuit la respingerea acestei inițiative ticăloase încă din februarie 2021.

Un an și patru luni de complicitate pentru ca City să mai încaseze peste 3 miliarde de lei sub mandatul lui Marcu și să sifoneze jumătate.

În baza acestor (false) garanții, Nicu Marcu, cel care și-a luat imediat după numire, ca șef de cabinet pe fostul directorul adjunct al SRI, generalul Voinescu (fost lucrător al Securității comuniste anti-NATO) a acordat, de facto, garanții grupului infracțional de la City Insurance și mai ales timp, pentru a mai sifona încă alte sute de milioane de Euro.

În mod real, timp de aproape un an de la numire (iunie 2020 – iunie 2021), Nicu Marcu nu a luat nicio măsură reală pentru a opri sifonarea banilor asiguraților.

Din contră, precum ,,fidejusorul” Camenco Petrovici din cazul FNI, a oferit falsa garanție asiguraților că City (despre care acum susține că avea indicii că este infractoare încă din februarie 2021) este o companie solidă. Complicitatea s-a manifestat multiplu:

  • cunoscând că extrasul de cont prezentat de City este falsificat (el susține că ASF a avut indicii încă din februarie 2021, dar în fapt, am convingerea că ASF știa sau trebuia să știe încă din martie 2017), a permis în continuare City Insurance să emită polițe RCA. Astfel, în 2020, City Insurance a emis polițe (marea majoritate RCA) de 2,3 miliarde de lei (cu 17% mai mult decât în 2019), din care 3 sferturi (1,7 miliarde lei) reprezintă RCA Doar din introducerea ticăloasă a decontării directe, Nicu Marcu ar fi asigurat astfel City Insurance, prin scumpirea de 20%, o sumă anuală de cel puțin 350 de milioane de lei pe care Nicu Marcu a vrut să o ia de la populație și companii și să o de acționarilor falsificatori. Suma ar fi fost suficientă pentru ,,ștergerea urmelor” extrasului de cont falsificat.
  • City Insurance a mers chiar și mai bine în Trimestrul I 2021, în timp ce sifona banii asiguraților pe baza unui extras de cont falsificat, despre care ASF știa. City Insurance a emis din ianuarie până în martie 2021 polițe de 648 de milioane de lei (în creștere cu 20% față de trimestrul I 2020). Sub ,,supravegherea” lui Nicu Marcu, care știa despre extrasul de cont falsificat.
  • Extrapolând 2 trimestre de la cunoașterea realității extrasului de cont falsificat, până la jumătatea lunii septembrie când ASF a anunțat declanșarea procedurii de faliment, City a încasat (deși ASF cunoștea că este infractoare), peste 2 miliarde  de lei, în timp ce ASF aștepta ca investitori fantomă să aducă 150 de milioane de Euro, capital.
  • Făcând totalul, pe perioada ,,supravegherii” lui Nicu Marcu, City Insurance a încasat peste 3 miliarde de lei (600 de milioane de Euro), dintre care aproape un miliard de lei (200 de milioane de Euro) de la momentul în care ASF a știut de la autoritățile elvețiene că City este o societate infractoare și prin urmare, Nicu Marcu a fost complice la delapidare, fals, uz de fals, spălare de bani și evaziunea fiscală a acționarilor.
  • Dacă nu ar fi fost complice, Nicu Marcu ar fi trebuit să suspende de îndată emiterea de polițe RCA de către City Insurance (legislația îi permite), încă de la momentul în care a cunoscut că City, ca și Astra, folosește falsuri fără de care nu ar fi fost niciodată o societate de asigurare. 
  • Complicitatea lui Nicu Marcu s-a manifestatat și prin decizia din iunie 2021, când a trecut în administrare specială a Fondului de Garantare al Asiguraților City Insurance în loc să suspende activitatea de emitere de polițe RCA de către City. Astfel, Nicu Marcu a mai oferit încă 4 luni acționarilor infractori, timp în care, extrapolând rezultatele din trimestrul I (rezultatele pe trimestrul II nu sunt disponibile) City Insurance a mai încasat de la asigurați încă 864 de milioane de lei (172 de milioane de lei)
  • Judecând după rezultatele anului 2020 (când City a încasat prime de 2,3 miiarde de lei) și a plătit pagube de 1,4 miliarde de lei) diferența de 40% (900 milioane de lei) punând-o în diverse buzunare. Astfel, pe parcursul mandatului lui Nicu Marcu, mandat care are deja 5 trimestre (cu 5 trimestre mai mult decât ar merita fostul contabil de ocol silvic, șomer până la 28 de ani, plagiator și hoț de TVA prin achiziție trucată și escrocând Poșta Română), Nicu Marcu a fost complice la transferul în diverse alte buzunare (foarte puțin la salariații City) a peste 1,1 miliarde de lei, reprezentând diferența extrapolată dintre primele încasate și despăgubirile plătite. Sumă care i se poate imputa lui, care încasează ca Președinte ASF venituri lunare de cel puțin 15.000 de Euro.
  • Așa cum Mișu Negrițoiu căuta pentru Astra Asigurări acționari în China și Elveția (în fapt oferind timp acționarilor infractori de la Astra pentru a face pierdute sumele sifonate – 200 de milioane de Euro), așa și Nicu Marcu a oferit timp pentru a se pierde urma banilor, în timp ce societatea despre care Nicu Marcu și ASF știau că este infractoare, încasa noi sume, sub mângâierea pe creștet de către Nicu Marcu și ASF.
  • În timp ce City Insurance încasa în continuare prime de asigurare (sub administrarea din iunie a Fondului De Garantare a Asiguraților), un nou tip de sifonare a sumelor se producea. Către cine au fost făcute plăți din Fondul de Garantare a Asiguraților în cele 4 luni, în care FGA decidea unde se duc sumele încasate prin prime? Au existat companii agreate? Au existat companii care au cumpărat creanțe de la creditorii City, cu discount și cu plăți cvasi-imediate din FGA? Informațiile mele spun că da și voi reveni.
  • Acum, prin terminațiile guvernamentale ale grupului infracțional care a sifonat banii asiguraților prin City Insurance, Nicu Marcu încearcă promovarea unei ordonanțe de urgență prin care Fondul de Garantare al Asiguraților să contribuie la spălarea banilor sifonați de la City Insurance, în loc să meargă pe firul banilor. Se devoalează astfel că și în ultimul moment înainte de revocare, Nicu Marcu acționează ca și complice pentru nerecuperarea sumelor sifonate de acționarii City Insurance.  

Și încă ceva:

  1. În Germania, Felix Hufeld, Președintele BAFIN (Autoritatea de Supraveghere din Germania) a demisionat imediat după scandalul în care s-a dovedit că societatea Wirecard, supravegheată de BAFIN, a fraudat investitorii. La fel și Elisabeth Rogele (a doua în comandă după Hufeld), pentru eșecul în supraveghere. Echivalentul lui Nicu Marcu și a Doinei Dascălu, prim-vicepreședinte.
  2. Markus Braun, fostul șef al Wirecard a fost deja arestat de două ori (prima oară a ieșit pentru o cauțiune de 5 milioane de Euro iar în 22 iulie 2020 a fost arestat a doua oară). Împreună cu el și alți 2 membrii ai board-ului Wirecard.
  3. Procurorii germani i-au arestat sub motivul că șefii Wirecard au conspirat să obțină împrumuturi frauduloase de 3,2 miliarde de Euro.
  4. În Germania, nici Hufeld și nici Rogele nu a încercat ticăloșii gen decontare directă obligatorie, astfel încât să fie complici precum Nicu Marcu la frauda de la City Insurance. Dacă încercau sau închideau ochii (cu știința comiterii de către infracțiuni de către City), erau arestați de îndată. Cum ar fi fost ca Hufeld și Rogele să fi impus un soi de decontare obligatorie a plăților on-line făcute pentru cazionouri și site-uri de pornografie (așa a început Wirecard), prin Wirecard, ceea ce de facto a încercat Nicu Marcu prin ,,decontarea directă obligatorie” în cazul polițelor RCA, serviciu auxiliar și care nu are nicio legătură cu activitatea de asigurare a societăților ,,supravegheate” de ASF?
  5. Am demonstrat că ASF, deși pretinde că știa doar din februarie 2021 că City Insurace a falsificat un extras de cont, a oferit timp pentru majorarea fraudei de la City Insurance și pentru majorarea pagubei. În Germania ar fi fost arestați imediat. Chiar și pe legislația din România ar fi trebuit să se afle măcar sub control judiciar.
  6. În episodul următor, pe care îl voi publica mâine, voi arăta indiciile că ASF știa și ar fi trebuit să știe încă din martie 2017 (sub mandatul lui Mișu Negrițoiu și a celor pe care i-a adus prin ,,concurs” la ASF – directorul supravegherii, directorul juridic, etc.) că extrasul de cont prezentat de către acționarii City este fals. În martie 2017, protocolul cu SRI (unde director adjunct era George Voinescu – actualul director de cabinet al lui Nicu Marcu) și ASF (unde Președinte era Mișu Negrițoiu, fost lucrător în comerțul exterior al Securității), avea deja aproape 3 ani. Protocolul a fost semnat inclusiv pentru verificarea unor aspecte gen extrase de cont false. Voi prezenta într-unul din episoadele următoare că în fapt, acest protocol, a fost folosit inclusiv pentru ștergerea urmelor falsificării de documente bancare chiar de către funcționari ai ASF.
  7. Dacă Autoritatea de Supraveghere Financiară condusă de Mișu Negrițoiu a certificat în martie 2017 extrasul de cont falsificat în ciuda informațiilor SRI sau în baza lor, este un subiect pe care îl discutăm în episodul următor.
  8. Cu certitudine, Mișu Negrițoiu s-a uitat pe acest document exact cum a făcut banca pe care o conducea fie ca director fie ca Președinte pe documentele falsificate de prin care ING Bank România când aceasta încălca embargoul impus de SUA și de Departamentul de Stat Iran-ului, ajutând infracțional Iranul aflat sub embargou să importe, prin falsificarea documentelor de proveniență, bunuri interzise.

Până atunci, o altă complicitate la scutul ASF se devoalează. Prin lipsa de supraveghere reală a ASF, asigurătorii au majorat deja prețul polițelor RCA cu până la 70%, invocând pretextul minicinos că din cauza falimentul City, așa cum am arătat aici.

Iar Florin Cîțu, care a declarat sâmbătă că ,,Aș vrea să văd dacă falimentul a fost ascuns – aici sunt alte probleme. Dacă situația a fost ascunsă atunci ar fi o problemă” ar trebui înainte ca să semneze o OUG prin care să acopere fructele infracționale ale rețelei de la City Insurance și care include funcționari din ASF, să procedeze ca premier și parlamentar (poate) viitor Președinte PNL, la demararea de urgență a revocării lui Nicu Marcu, Președinte ASF. Oare Florin nu își pune întrebarea de ce a simțitit nevoia Mișu Negrițoiu, care a văzut și verificat în 2017 extrasul de cont falsificat de City, să îl atace zilele trecute? De ce îl atacă Alexandru Nazare, fost ministru de finanțe demis de Florin și cel care a promovat ticăloșia ,,decontării directe obligatorii”, fără succes totuși? De ce Nicu Marcu, ajuns președinte ASF pe cârdășia PSD-Pro Romania susținută de Ludovic Orban (în urma unui troc în care socrul lui Victor Ponta, Ilie Sârbu, a devenit vicepreședinte al Curții de Conturi pe locul lăsat liber de Marcu)? Dacă Florin nu acționează acum devine evident complice al grupului infracțional care a devealizat City Insurance. (Cristina T.).

Exclusiv

HOTELUL „SCOICA” ȘI PISTOLUL CARE FUMEGĂ

Publicat

pe

De

Cum s-a transformat Parchetul în xerox de falsuri și executorul în fațadă de lux pentru o operațiune de jaf corporatist

„Hostile Takeover” cu girofar: când Parchetul devine cărăuș de Registru

În România anului 2026, statul de drept are o nouă definiție: cine are Parchetul, are și Registrul Acționarilor. Cazul Complexului Hotelier „Scoica” (Jupiter) o arată chirurgical: procurori, polițiști, avocați și un executor judecătoresc au pus pe picioare un mecanism demn de carteluri mafiote, dar cu ștampilă oficială.

Potrivit documentelor intrate în posesia redacției (și confirmate ulterior, în parte, chiar de ordonanțele Parchetului), așa-zisa anchetă penală din dosarul nr. 17/206/P/2026 n-a fost decât o umbrelă pentru o operațiune de tip „hostile takeover”, în care acționarul majoritar urma să fie deposedat nu de pe bursă, ci direct din biroul executorului.

Managementul legitim al SCOICA SA – administratorul Sima Marian și acționarul majoritar Sima Florin – a fost lăsat să creadă, ca niște contribuabili cuminți, că Registrul Acționarilor ridicat de comisarul-șef Donciu Cătălin în baza ordonanței procurorului Niță Teodor din 19 februarie se află în siguranță, sigilat, la Parchet. În realitate, registrul a fost tratat ca o valiză diplomatică a grupării Barbu: plimbat, predat pe sub mână și falsificat, în dispreț total față de Codul de Procedură Penală.

17 martie 2026: ziua în care Registrul a evadat din Parchet și a ajuns la „bucătăria de falsuri”

Punctul zero al conspirației: 17 martie 2026. În acea zi, conform unei ordonanțe ulterioare din 5 mai 2026 emise de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța (sursă oficială a detaliului), Registrul Acționarilor nu mai era „mijloc material de probă” în camera de corpuri delicte, ci monedă de schimb în mâinile părții adverse.

Procurorul Niță Teodor a predat, direct și clandestin, Registrul original acționarilor minoritari Barbu și avocatului lor ales, Cătălin Siniavschi, fără ca partea anchetată – frații Sima – să fie măcar informată. Parchetul, instituție a statului, a fost redus practic la rolul de curier ilegal pentru un grup privat interesat să falsifice acționariatul unei societăți comerciale.

În loc să fie sigilat în Parchet, documentul a luat drumul sediului executorului judecătoresc Menaef Cristian, unde urma să intre în „laboratorul de cosmetizare a realității”.

Executorul – „spălătoria” de acte: cum se falsifică un registru sub acoperire solemnă

Odată ajuns la executor, Registrul Acționarilor a fost tratat ca un caiet de matematică vechi: se șterge, se completează, se rescrie. Sub acoperirea avocatului Siniavschi și în prezența executorului, soții Barbu – simpli acționari minoritari la 17 martie 2026 – au procedat la efectuarea de mențiuni și consemnări abuzive în registru, fără acordul și fără prezența administratorului legal, Sima Marian.

Scopul operațiunii: fabricarea unei „realități scriptice” paralele, în care minoritarii devin, pe hârtie, stăpânii jocului. Registrul a fost modificat astfel încât, la data de referință pentru AGA (15 aprilie 2026), Barbu să poată controla voturile sau să blocheze participarea acționarului majoritar. Pe românește, s-a rescris cadastrul acțiunilor într-o garsonieră juridică numită „biroul executorului”.

Toată comedia s-a derulat sub paravanul unei decizii civile a Tribunalului Constanța din 12.03.2026, în dosarul nr. 56/36/2026. Acea hotărâre – după cum rezultă din însuși conținutul ei – autoriza doar convocarea unei viitoare AGA în luna mai. Atât. Nu dădea nimănui licență de falsificare a Registrului în martie. Dar pentru gruparea Barbu–Siniavschi–Menaef, o autorizare de convocare AGA a fost interpretată ca un „full power” de rescriere a acționariatului.

Legea societăților, călcată în picioare: „Minoritarul-rege” și administratorul aruncat pe geam

Legea nr. 31/1990 este clară până la plictis: doar consiliul de administrație sau administratorul unic legal (în acest caz, Sima Marian) are dreptul să facă mențiuni în Registrul Acționarilor, ori persoane expres împuternicite de organele statutare ale societății. Minoritarii nu-și pot autoacorda calități oficiale, oricât de tare ar bate cu pumnul în biroul executorului.

La 17 martie 2026, soții Barbu nu erau nici administratori, nici reprezentanți legali, nici organe statutare. Erau simpli acționari minoritari cu o decizie civilă în buzunar care le permitea doar să convoace o adunare, nu să rescrie universul juridic al societății. Totuși, la sediul executorului, s-au comportat ca proprietari absoluți, uzurpând calități oficiale și operând modificări în Registru ca și cum ar fi fost consiliul de administrație.

Rezultatul? Un „registru paralel” folosit ca armă la Registrul Comerțului și în instanță. Nu întâmplător, la 1 aprilie 2026, avocatul Cătălin Siniavschi depune cu o siguranță dezarmantă în fața unei instanțe un „Extras din Registrul Acționarilor”: se baza deja pe datele modificate prin manevra din 17 martie, sub umbrela executorului.

Parchetul local – transformat în „banc de lucru” pentru falsuri

În mod normal, polițistul ridică documentul, procurorul îl sigilează, Parchetul îl păstrează. În realitate, după cum rezultă din ordonanța de control ierarhic din 05.05.2026 (emisă de Procurorul General Adjunct Teodora Elena Rotea), Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța a funcționat ca un atelier de prelucrare a probelor în interesul unei părți private.

Procurorul Niță Teodor a emis chiar în ziua de 17 martie o ordonanță abuzivă (ulterior infirmată în bloc în 05.05.2026), prin care a permis „consultarea”, „restituirea parțială” sau „încredințarea” Registrului către minoritari. Practic, li s-a dat mână liberă să opereze modificări în actul de proprietate al societății, în timp ce adevărații proprietari – frații Sima – nici măcar nu știau că registrul nu se mai află în custodia statului.

Prin infirmarea ordonanței din 17 martie, conducerea Parchetului a recunoscut implicit că toată procedura fusese un abuz fără acoperire legală. Falsurile comise la executor devin astfel nu doar nule absolut, ci și probă penală împotriva semnatarilor.

Când „aspiratorul de probe” se înfundă: Bucureștiul intră în scenă

Pe 5 mai 2026, prin ordonanța de control ierarhic, Procurorul General Adjunct Teodora Elena Rotea desființează paravanul juridic sub care fusese scos Registrul din dosar și pus la dispoziția unei părți private pentru falsificare. Din acel moment, toată construcția juridică a grupării începe să se prăbușească.

Pe 14 mai 2026, Secția de Urmărire Penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, sub semnătura procurorului-șef de serviciu Marius Iacob, dispune reținerea și cere arestarea preventivă a procurorilor Ștefan Gigi Valentin și Niță Teodor, în baza Hotărârii nr. 340 a CSM. Ceea ce presa de investigație demonstrase cu documente, ancheta de la centru a tradus în referat de arestare.

Sindicatul crimei instituționale: procurorul, polițistul, executorul și avocatul intră într-un hotel…

Pusă cap la cap, schema arată așa:

  • procurorul Niță folosește „pârghia penală” pentru a confisca actele de proprietate ale societății SCOICA SA;
  • comisarul-șef Donciu Cătălin, posesor al unei averi imobiliare impresionante în Năvodari (o casă și 4 apartamente), asigură forța operativă – ridicările de documente, presiunea de teren;
  • avocatul Cătălin Siniavschi și executorul judecătoresc Cristian Menaef oferă „spălarea” civilă a procedurii: sub masca solemnă a actelor executorului se falsifică registrul, se rescrie acționariatul și se pregătește preluarea ostilă;
  • acționarii minoritari Barbu pozează în victime, în timp ce în realitate folosesc parchet, poliție, executor și avocat pentru a „naționaliza” în folos propriu un complex hotelier privat.

Toate acestea nu sunt simple supoziții, ci decurg din înscrisuri, ordonanțe și decizii oficiale, inclusiv ordonanța de control ierarhic din 05.05.2026 și actele Parchetului General – documente care, citite una după alta, compun radiografia unui veritabil Sindicat al Crimei Instituționale la malul mării.

Epilog provizoriu: de la „Scoica” la scoaterea la lumină

Cazul „Scoica” nu mai este de mult o simplă dispută comercială între acționari. Este proba la dosarul României că o rețea din justiția constănțeană a transformat instituțiile publice în instrumente de preluare frauduloasă a afacerilor.

Dacă în prima fază Parchetul local a funcționat ca aspirator de acte pentru un grup privat, intervenția Parchetului General și ancheta ajunsă acum pe masa DNA deschid perspectiva unei radiografieri complete a rețelei. Ceea ce părea o „simplă” falsificare de registru la un executor judecătoresc se dovedește a fi doar vârful icebergului.

Restul – conturile, legăturile, alte dosare, alte „scoici” pregătite pentru prăduire – urmează să fie dezgropate. Iar dacă instituțiile își fac până la capăt treaba, acest caz ar trebui să devină nu doar subiect de pamflet, ci și manual de studiu pentru toți cei care cred că justiția poate fi confiscată la fel de ușor ca un registru scos pe ușa din spate a Parchetului. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Moșia Despescu SA: BMW-ul înfipt în gard, nepotul‑general și «grădinița de cadre» de la I.P.J. Prahova (III)

Publicat

pe

De

IPJ Prahova – feuda împuterniciților analfabeți

Dacă ai citi doar comunicatele oficiale, ai zice că IPJ Prahova e un model de „ordine și siguranță publică”. Dacă citești însă seria de investigații a ziarului Incisiv de Prahova (aici, aici, aici), altă poză se conturează: un inspectorat transformat în grădiniță de cadre pentru chestorul Bogdan Despescu, fost șef al IPJ, actual secretar de stat în MAI, și într-o moșie unde împuterniciții fără concurs, pilele, cumetriile și analfabeții funcționali fac legea.

După epava BMW-ului MAI 59944, după adresa halucinantă prin care IPJ Prahova a cerut ziarului Incisiv de Prahova să-și predea sursele, după dezvăluirile despre „campionii” la permise și mocirla de la SRPCIV, vine fila a treia: Câmpina, scenă de telenovelă instituțională, plus „bomba de presă” – nepotul-general al lui Despescu, chestorul Georgian Drăgan.

Câmpina: „Iuda de la Florești” și barfa ca instrument de carieră

În urmă cu aproximativ două luni, la Poliția Câmpina s-a aprins fitilul unui scandal care arată, în miniatură, mecanismele de putere descrise deja de Incisiv de Prahova la nivelul IPJ.

Personaj-cheie:
Alesu Mircea, șeful de post de la Florești – cunoscut publicului dintr-un scandal mai vechi, difuzat inclusiv de Antena 1, în care a fost acuzat că și-a bătut fosta iubită „ca un birjar”.
– Surse din interior îl descriu drept „om periculos, cu reflexele celor pe care ar trebui să-i cerceteze”.

„Barfa de serviciu”:
Potrivit relatărilor interne ajunse la presă, Alesu Mircea stătea pe WhatsApp și dezvolta, cu entuziasm, o sesiune de bârfe împreună cu ofiterul de la Rutieră Câmpina, Grancea Cătălin – un om apreciat profesional în domeniul rutier.

Subiectul bârfei:
Vereu Laura (în prezent căsătorită) ar fi avut, zic ei, „relații nepotrivite” cu Alexandru Militaru, cel care avea să ajungă șeful Poliției Câmpina.
– Dincolo de conținutul mizerabil al discuțiilor, tonul – după cum relatează sursele – era porcos, denigrator, vulgăresc, atât la adresa Vereu, cât și a lui Militaru.

Ironia?
– Militaru Alexandru este perceput, tot din interior, ca om modest și familist, iar acuzațiile par mai degrabă bârfe tipice de curte interioară decât vreo investigație morală.
– Cu alte cuvinte, mai mult nămol decât „semnal de integritate”.

„Șterge, bă, tot!”: cum rămâne vinovat cine trebuie

Aici intră în scenă „șmecheria de manual”:

– Alesu Mircea, spun sursele, își șterge din timp toate mesajele porcoase trimise de el;
– în telefon rămân doar replicile „colorate” ale lui Grancea Cătălin.

După ce își asigură „imunitatea digitală”, Alesu merge la Vereu Laura, îi arată conversațiile trunchiate de pe WhatsApp și – previzibil – aceasta se simte jignită și denigrată și formulează plângere la Biroul Control Intern (BCI) Prahova.

Resultatul?
– BCI e sesizat;
– imaginea lui Grancea e aruncată în noroi;
– Alesu, care a inițiat și alimentat barfa, iese din scenă ca marele „informator” al adevărului.

Surse din sistem anticipează deja că BCI „îl va albi” pe Alesu Mircea, având în vedere că ar fi de 10 ani puternic susținut politic. La Prahova, spun aceleași voci, n-ai nevoie de morală, ai nevoie de „omul tău”.

Concurs de șef la Câmpina: „Nemuritorul” cu Militaru și Grancea

După explozia scandalului, IPJ Prahova se mișcă din nou… nu ca să clarifice moralmente situația, ci să regizeze următorul episod:

– se scoate la concurs postul de șef al Poliției Câmpina;
– candidați:
Alexandru Militaru, deja intrat în gura „barfiștilor”,
– și ingratul (așa e perceput acum în interior) Grancea Cătălin, fost șef împuternicit la BDNE Bărcănești după pensionarea lui Florin Aristan.

Aici vine lovitura:

– Grancea Cătălin, ofițer considerat bine pregătit profesional, cade la testarea psihologică – lucru rarisim pentru un ofițer cu experiență;
– contestă rezultatul;
– contestatia este respinsă.

Consecință:
– Militaru Alexandru, cel barfit, iese șef;
– Grancea Cătălin, cel care a intrat în jocul bârfei, rămâne subaltern și în dizgrație;
– între cei doi, în loc să fie o relație profesională normală, se instalează un antagonism de serial: „Nemuritorul” – trebuie să rămână doar unul.

Iar cine iese „uns” din toată schema?
Iuda de la Florești, Alesu Mircea:
– a semănat scandal,
– a furnizat „dovezi” cu jumătate de adevăr,
– rămâne în picioare, „triumfător”, cu statut de informator privilegiat al sistemului.

Victime colaterale:
Vereu Laura, scoasă în gura lumii și etichetată, pe la colțuri, ca fiind „de moravuri ușoare” – deși, în lipsa unor probe, nu rămâne decât o bârfă mizeră;
relațiile profesionale din Câmpina, otrăvite de suspiciune, ranchiună și bătălii de orgolii.

Schema „dezbină și stăpânește” funcționează perfect:
– polițiștii se mănâncă între ei,
– unii sunt scoși din joc prin filtrul psihologic,
– iar marele beneficiar este, din nou, sistemul de pile.

Grădinița de cadre Despescu: BMW-ul în gard, nepotul în grad de general

Pe fundalul acestui tablou, se ridică o altă întrebare: cine a construit și întreține acest ecosistem?

Răspunsul, conturat în investigațiile Incisiv de Prahova și în informații publice:
chestorul Bogdan Despescu, actual secretar de stat în MAI și fost șef al IPJ Prahova, sub care IPJ-ul a devenit o veritabilă pepinieră de cadre „de încredere” pentru structurile centrale.

Printre aceste „cadre” se remarcă în mod special:
Georgian Drăgan – actual chestor de poliție, fost purtător de cuvânt al Poliției Române, în realitate directorul de cabinet al șefului IGPR.

Georgian Drăgan: de la Rutieră Ploiești la cel mai tânăr general al MAI

Cine este Georgian Drăgan, întrebat de presă și analizat inclusiv de publicația Recorder?

Din datele publice și din reconstrucțiile de presă:

Absolvent al Academiei de Poliție – promoția 2012;
– încadrat la Biroul Poliției Rutiere Ploiești;
– în 2013, implicat într-un incident spectaculos: urmărirea unei șoferițe care a târât un polițist pe capotă, a fugit pe DN1 și pe autostradă, ajungând să circule cu 190 km/h pe contrasens, noaptea, cu farurile stinse;
– cazul s-a sfârșit fără victime suplimentare, iar Drăgan a fost prezentat drept unul dintre polițiștii implicați în oprirea dezastrului.

Carieră fulgerătoare:

– devine, în scurt timp, purtător de cuvânt al IPJ Prahova;
– în 2014, este detașat la București, ca purtător de cuvânt al Poliției Române;
– în timpul mandatului ministrului de Interne Carmen Dan, este avansat la gradul de comisar-șef de poliție;
– la 30 noiembrie 2023, prin decret prezidențial semnat de Klaus Iohannis, la propunerea ministrului de Interne, este avansat la gradul de chestor de poliție – echivalentul de general.

Astfel, Georgian Drăgan devine, potrivit datelor publice, cel mai tânăr chestor din MAI, doborând recordul Irinei Alexe, avansată la 35 de ani și pensionată la 42.

Patru apartamente la 33–34 de ani și tranzacții „de carton”

Investigațiile de presă (inclusiv menționate de Recorder) au pus reflectorul nu doar pe cariera, ci și pe patrimoniul lui Georgian Drăgan.

Din declarațiile de avere:

– în 2023, la vârsta de 33–34 de ani, deținea patru apartamente, dintre care trei în București;
– declarația din 2024 arată că două dintre aceste proprietăți au fost înstrăinate:
una donată,
– un apartament de aproximativ 41 mp în București, vândut pentru 12.500 euro.

Cifra vânzării a aprins semnele de întrebare în spațiul public:
– în condițiile în care prețurile imobiliare din Capitală sunt cu mult mai mari,
– suspiciunea legitimă – exprimată de jurnaliști și comentatori – este că suma declarată nu reflectă valoarea reală de piață, ridicând întrebări despre transparentă și corectitudine.

Mai multe voci (de presă și din interiorul sistemului) au subliniat că ascensiunea rapidă a lui Georgian Drăgan nu ar fi dublată, în mod vizibil, de rezultate profesionale de mare anvergură; în schimb, a fost vizibil rolul său de „voce” și „imagine” a poliției – un rol extrem de util conducerii în momentele de criză.

„Bomba” pe care nu o spune nimeni: nepotul lui Despescu

Aici intră în scenă informația pe care Incisiv de Prahova o califică drept „bombă de presă” – neștiută nici de sindicate, nici de mare parte a presei centrale:

comisarul-șef (acum chestor) Georgian Drăgan este nepotul chestorului Bogdan Despescu, secretar de stat în MAI și fost șef al IPJ Prahova.

Dupa această relație de rudenie –  tabloul se schimbă dramatic:

– IPJ Prahova devine nu doar „pepinieră de cadre”, ci școala de cadre de familie;
– ascensiunea fulgerătoare a lui Drăgan capătă un alt sens: nu doar merite, ci și sânge de neam în structurile de putere;
– protecția instituțională, vizibilă în fața criticilor de presă, începe să semene a reflex de clan, nu de instituție publică.

Reacțiile dure ale lui Georgian Drăgan la adresa Recorder – atunci când a fost deranjat de întrebările legate de avere și carieră – apar, astfel, într-o nouă lumină:
– nu ca simple „nemulțumiri” față de presă,
– ci ca reflex al unui sistem care nu acceptă să fie întrebat cum produce generali tineri cu patru apartamente și carieră verticală în timp record.

Presa între CEDO și pumnii instituționali

În tot acest tablou, rolul presei este clar, iar sursa principală a acestor dezvăluiri este explicită:
Incisiv de Prahova – cu articolele despre IPJ, BMW, SRPCIV, Câmpina, Despescu și Drăgan;
– Recorder – cu analiza averii și a carierei chestorului Georgian Drăgan.

În loc să răspundă cu transparență, IPJ Prahova a ales, deja, calea adresei oficiale prin care cere identificarea surselor jurnalistice, în dispreț față de:

Legea 504/2002 (Legea audiovizualului), art. 7 – care protejează sursele;
art. 10 CEDO – libertatea de exprimare;
– jurisprudența CEDO – care consideră protecția surselor „piatră de temelie” a libertății presei.

În loc să curețe mizeria, conducerea IPJ Prahova alege să caute „cine a vorbit”, nu „ce e adevărat”. Exact cum se vede și în cazul Câmpina:
– nu bârfa e problema,
– ci cine are curajul să povestească presei cum funcționează bârfa în sistem.

„Inspectoratul împuterniciților analfabeți”: statul de drept la mâna clanurilor (aici), (aici), (aici), etc

În această „fila a treia”, imaginea e aproape completă:

Un IPJ condus, de peste un deceniu, prin împuterniciri, fără concursuri reale, cu aceleași nume rotite pe funcții, sub binecuvântarea lui Despescu;
un Birou Rutier Prahova unde agenți precum Irimia Laurențiu (fost CFR, inculpat moral de investigațiile de presă) ajung să facă zob BMW-uri și să fie „campioni” la permise la alcoolemii mici;
un SRPCIV Prahova infestat de nepotisme, surori cu salarii de merit și cumnate instructor auto, descris pe larg de Incisiv de Prahova;
Poliția Câmpina, unde șefi de post, ofițeri și șefi de subunități se mănâncă între ei cu bârfe porcoase, iar „Iuda” zonei (Alesu Mircea) scapă basma curată sub protecție politică;
un chestor tânăr, Georgian Drăgan, cu patrimonii imobiliare consistente la 33–34 de ani, controverse legate de tranzacții și un nou „detaliu” biografic: nepotul lui Despescu.

Toate acestea nu sunt povești abstracte, ci elemente dintr-un ecosistem concret, în care:

– carierele se fac și se desfac la telefon, nu la concurs;
– integritatea este lovită pe la spate de „prieteni” cu WhatsApp-ul în mână;
– controlul intern devine bâtă pentru indezirabili și scut pentru „ai noștri”;
– presa este tratată ca dușman, nu ca partener de control democratic.

Concluzie: BMW-ul e epavă, dar moșia merge înainte

BMW-ul oficial este deja fier vechi. Dar:

moșia IPJ Prahova funcționează,
pepiniera de cadre a lui Despescu dă în continuare „recoltă”,
– iar nepotul-general, chestorul Georgian Drăgan, continuă să fie unul dintre simbolurile unei generații de ofițeri crescuți la umbra clanurilor instituționale, nu la lumina meritocrației.

Când poliția ajunge să bage în gard nu doar autospecialele, ci și credibilitatea, legea și libertatea presei, problema nu mai e la volanul BMW-ului.
Problema e la volanul sistemului.

Iar cât timp Iuda de la Florești e bine-mersi, bârfa ține loc de justiție, iar nepoții devin generali înainte să învețe cum arată un concurs corect, IPJ Prahova rămâne ceea ce a descris, cu nume și documente, Incisiv de Prahova: inspectoratul împuterniciților analfabeți și grădinița de cadre a lui Despescu.

Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

ȘEFUL 3-ÎN-1 DE LA I.P.J. CLUJ

Publicat

pe

De

Pamflet despre IPJ-ul condus la desemnare, în timp ce crima bate la ușă cu brățara la picior

Când inspectorul-șef e prins cu 110 la oră, sistemul bagă în viteză… împuternicirile

Iunie 2024, Cluj. Inspectorul-șef al IPJ Cluj, cms. șef Mihai Rus, este reținut de DNA pentru complicitate și fals în declarații, după ce încearcă să scape de consecințele legale aruncând vina pe alt șofer. Un clasic: „Nu eu eram la volan, era prietenul, verișorul, pisica…”.

Postul de șef al IPJ Cluj devine vacant. Într-un stat normal, se organizează concurs, se aduce un profesionist, se repune instituția pe linia de plutire.

În România, se descoperă o invenție miraculoasă: șeful-3-în-1. Intră în scenă cms. șef Moșuțan Radu-Adrian.

Moșuțan, varianta „plic de cafea”: adjunct, împuternicit, desemnat – totul la pachet

Cronologia, demnă de un curs intensiv de „Cum să ocolești legea, dar să pari legal”:

  • Iunie 2024 – Decembrie 2024:
    Prima împuternicire. Cms. șef Moșuțan Radu-Adrian, care avea deja prin concurs funcția de adjunct al șefului Poliției Municipiului Cluj-Napoca, este împuternicit șef al IPJ Cluj, pentru 6 luni.
    Concurs pentru funcția de șef IPJ? Zero.
  • Decembrie 2024 – Iunie 2025:
    A doua împuternicire. Aceeași persoană, același post, încă 6 luni.
    Concurs? Tot nimic, deși legea spune că într-un an trebuie să fie și organizat, și desfășurat.
  • Iunie 2025 – Decembrie 2025:
    A treia schemă: Moșuțan este împuternicit adjunct al inspectorului-șef și, din această poziție, este DESEMNAT să exercite atribuțiile de inspector-șef.
    În această perioadă IGPR face, în sfârșit, ceva: organizează concursul… după expirarea termenului legal. Apoi îl SUSPENDĂ, fără explicații.
    Adică „facem că facem”, dar nu lăsăm pe nimeni să se așeze legal în scaun.
  • Decembrie 2025 – Iunie 2026:
    A patra împuternicire. Moșuțan rămâne adjunct al inspectorului-șef și tot el este DESEMNAT să exercite atribuțiile de inspector-șef.
    Concurs pentru funcția de șef IPJ Cluj? Din nou, pauză.

Rezultatul:
Cms. șef Moșuțan devine plicul de cafea „3 în 1”:

  • funcție de bază, prin concurs: adjunct al șefului Poliției Municipiului Cluj-Napoca;
  • împuternicit adjunct al inspectorului-șef;
  • DESEMNAT să facă și pe inspectorul-șef.

Un singur ofițer, trei pălării. Și, mai grav, un întreg județ condus la „desemnare”, în bătaie de joc față de Legea nr. 360/2002.

Legea spune „maxim 12 luni cu împuternicire, apoi concurs”. IGPR răspunde: „Lăsați, că merge și așa”

Art. 27^16 alin. (1) din Statutul polițistului e limpede cristal:

„Polițistul poate fi împuternicit, cu acordul acestuia, pe o perioadă de maximum 6 luni. Prelungirea împuternicirii poate fi dispusă, cu acordul polițistului, pentru maximum 6 luni, perioadă în care sunt obligatorii organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea postului.”

Traducere în româna de Cluj:

  • 6 luni + 6 luni împuternicire – și în acest interval TREBUIE și organizat, și DESFĂȘURAT concursul.
  • Nu „poate”, nu „ar fi drăguț”, ci „sunt obligatorii”.

Realitatea:

  • s-a depășit termenul;
  • concursul a fost ba amânat, ba suspendat;
  • șeful e, în continuare, un DESEMNAT ETERN, plimbat dintr-o împuternicire în alta.

Cum se numește fapta unei conduceri de IGPR care, deși are în lege „obligatoriu”, face exact invers?
În vocabularul Codului penal, există un termen interesant pentru „funcționar public care nu își îndeplinește o atribuție de serviciu” și produce consecințe: lumea îi spune abuz în serviciu. În vocabularul intern al Ministerului, i se spune „management flexibil”.

Clujul fierbe: brățară electronică, ordin de protecție și o crimă care nu se oprește la ușă

În timp ce la vârful IPJ Cluj se jonglează cu împuterniciri și desemnări, în teren se întâmplă realitatea murdară:

  • Un bărbat de 24 de ani, aflat sub incidența unui ordin de protecție;
  • Monitorizat cu brățară electronică;
  • Reușește, totuși, să își ucidă cu sânge rece fosta soacră, care își apărase fiica de furia lui.

Sistemul avea:

  • informații;
  • un dispozitiv electronic de monitorizare;
  • un cadru legal teoretic menit să prevină exact astfel de tragedii.

Dar la Cluj, prioritatea pare să fi fost nu funcționarea reală a sistemului de protecție, ci stabilitatea în ilegalitate a conducerii IPJ: împuterniciri la termen, concursuri suspendate, DESEMNĂRI peste DESEMNĂRI.

Întrebarea devine cinică, dar legitimă:
Câte vieți costă „desemnarea” unui șef care nu poate trece de un concurs, sau pe care cineva nu vrea să-l lase să treacă?

Conducerea Poliției Române: „Ne-o zice legea, da’ n-avem chef”

Sindicatul Europol atrage atenția public asupra acestui caz: nu e doar un moft sindical, ci o fotografie a virusului care roade structurile de conducere ale Poliției Române:

  • Funcții-cheie ținute ani de zile în regim de împuternicire;
  • Concursuri amânate, suspendate, îngropate;
  • „Desemnați” care fac carieră fără legitimitate solidă, dar cu binecuvântare de sus.

În acest context, întrebările puse de sindicat sunt de bun-simț juridic și moral:

  • Cum se numește fapta unui funcționar public (sau a unei conduceri întregi) care nu își îndeplinește o obligație de serviciu stabilită expres prin lege – organizarea și desfășurarea concursului?
  • Cine răspunde pentru faptul că, la Cluj, Poliția e condusă de ani de zile la „desemnare”, în loc să aibă un șef numit în mod legal, stabil, prin concurs?

Răspunsul sistemului, până acum, pare să fie:
„Nimeni. Toți. Și, în final, cetățeanul, care plătește cu viață, nu cu sporuri.”

Concluzie: România, țara în care șeful e provizoriu, dar haosul e permanent

Cazul IPJ Cluj arată asta, negru pe alb:

  • când legea spune „12 luni maxim cu împuternicire”, sistemul înțelege „12 luni + 12 + 12, până uită toată lumea”;
  • când trebuie să se desfășoare concursul, IGPR îl SUSPENDĂ fără explicații;
  • când e vorba de viețile oamenilor, polițiștii din teren sunt lăsați să se descurce în timp ce vârful instituției e ocupat, la nesfârșit, de un „DESEMNAT”.

Un cms. șef „3 în 1” e simbolul perfect al Poliției Române de azi:

  • un pic legal, un pic provizoriu, un pic în afara legii, dar pe deplin util ca pion într-un sistem care preferă oameni „deplin controlabili” în fruntea unor județe fierbinți.

Iar întrebarea pe care ar trebui s-o pună nu doar sindicatul, ci și procurorii, și societatea e simplă:
Când funcția de șef de poliție e ținută în afara legii, cât de legală mai poate fi protecția pe care o oferă poliția cetățenilor? (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv9 ore ago

HOTELUL „SCOICA” ȘI PISTOLUL CARE FUMEGĂ

Cum s-a transformat Parchetul în xerox de falsuri și executorul în fațadă de lux pentru o operațiune de jaf corporatist...

Exclusiv9 ore ago

Moșia Despescu SA: BMW-ul înfipt în gard, nepotul‑general și «grădinița de cadre» de la I.P.J. Prahova (III)

IPJ Prahova – feuda împuterniciților analfabeți Dacă ai citi doar comunicatele oficiale, ai zice că IPJ Prahova e un model...

Exclusiv9 ore ago

ȘEFUL 3-ÎN-1 DE LA I.P.J. CLUJ

Pamflet despre IPJ-ul condus la desemnare, în timp ce crima bate la ușă cu brățara la picior Când inspectorul-șef e...

Exclusiv9 ore ago

„SPĂLĂTORIA NAȚIONALĂ”: POLIȚIȘTII LA MOP, MAGISTRAȚII LA „FERICHELĂ”

Pamflet despre justiția care explică de ce e normal ca agentul să spele WC-ul, iar statul să se spele pe...

Exclusiv10 ore ago

Conflict constituțional la porțile închisorilor: FSANP cere intervenția CCR pentru a bloca legea salarizării dictată de un Guvern demis

Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) declanșează o ofensivă juridică fără precedent împotriva Executivului. Sindicaliștii au sesizat oficial...

Exclusivo zi ago

Fabrică de permise, moșie de pile: IPJ Prahova și SRPCIV, tandemul care bagă în gard și BMW-uri, și legea. IPJ Prahova – Inspectoratul împuterniciților analfabeți: de la BMW-ul făcut praf la „grădinița de cadre” a lui Despescu (II)

După prima filă a dezvăluirilor  (aici) care le-a stat pe stomac șefilor din IPJ Prahova, urmează fila a doua –...

Exclusivo zi ago

Just.AI sau Just.AIUREA? Cum a reinventat Administrația Prezidențială urmărirea penală la kilogram algoritmic

Fanfara digitală: „Modernizăm Justiția”, dar cu cine, pentru cine? În 25 mai 2026, Administrația Prezidențială a ieșit la rampă cu...

Exclusivo zi ago

„Sindicatul Selfie” și miracolul înmulțirii banilor prin Facebook: Cum se „negociază” salariile cu aparatul foto în mână

În timp ce polițistul de penitenciare se luptă cu supraaglomerarea, lipsa de personal și stresul de a nu ști dacă...

Exclusivo zi ago

Magie la Interne: Cum să devii „Eunuc Administrativ” sau Polițistul cu degetul pe trăgaciul… imaginar

Ministerul Afacerilor Interne a reușit imposibilul: a inventat „polițistul cuantic”. Acesta este, în același timp, și funcționar public înarmat (conform...

Exclusivo zi ago

Festinul Zeilor de la Palat și „meniul zilei” pentru gardieni: Praf, pulbere și promisiuni

În timp ce clasa politică din România se pregătește de o nouă rundă de „sacrificiu personal” – adică umflarea portofelelor...

Exclusiv2 zile ago

Antigrindina – mafia iodurii de argint: 21 de ani de „plouă cu bani”, Nu cu apă

Antigrindina – de la „protecție pentru agricultori” la experiment pe tăcute De peste două decenii, România a fost transformată, cu...

Exclusiv2 zile ago

Cum s-a dat politica externă cu subsemnatul la Washington, cu 565.000 $ pe lună

Cotroceni – Diplomă de smecherie pe bani publici – Diplomație pe bază de POS La 25 mai 2026, Administrația Prezidențială...

Exclusiv2 zile ago

Doar 9%”: Cum a transformat chestorul Georgian Drăgan o minciună statistică în adevăr oficial la televiziune

Conferința de presă de la care a plecat „știrea liniștitoare” Pe 22 mai 2026, în fața camerelor și a unei...

Exclusiv2 zile ago

Poliția imputerniciților eterni: Concursul-fantomă, sindicatele „răzvrătite” și comunicatul care se auto-incriminează

Direcția de Ordine Publică – „mamutul” României condus cu prelungitorul Direcția de Ordine Publică este cea mai mare structură de...

Exclusiv3 zile ago

288.000 ha la dosar, 10.000 pe câmp: antigrindina dintre APIA și Codul penal

288.000 de hectare pe hârtie, 10.000 pe câmp: epopeea antigrindină de 147 de milioane de euro Cum au încăput păduri,...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv