Anchete
Și UNBR a remarcat că DNA îi cam făcea ”corupți suspecți din oficiu” și pe avocați și pe magistrați
- „Direcția Națională Anticorupție s-a exprimat în mod ferm și constant pentru desființarea SIIJ și revenirea în competența sa a faptelor de corupție și asimilate corupției săvârșite de magistrați.
- Această poziție fermă a fost adusă la cunoștința opiniei publice și a instituțiilor cu atribuții în domeniu, în repetate rânduri, ea bazându-se pe argumente temeinice.
- Subliniem din nou nevoia României de a dispune de o structură de combatere a corupției, cu precădere la nivelurile cele mai înalte, care să fie eficientă, funcțională, specializată, înzestrată cu un grad înalt de independență operațională și cu resurse umane și tehnice pe măsură. Structura pe care o avem în vedere a fost deja creată încă din anul 2002 și funcționează de 20 de ani, aceasta fiind Direcția Națională Anticorupție.
- Pentru coerența urmăririi penale în cauzele de corupție de nivel ridicat, pentru a valorifica eficient resursele deja alocate, soluția nu este slăbirea mecanismului deja creat și funcțional, ci întărirea lui. Aceasta înseamnă, printre altele, asigurarea faptului că Direcția specializată are competență cu privire la toate sectoarele relevante ale societății și cu privire la toate funcțiile publice relevante.
- Într-un stat ca România, în care nivelul de percepție a populației cu privire la corupție rămâne ridicat, combaterea corupției nu poate pierde din vedere sectoare esențiale pentru funcționarea unui stat, așa cum este sectorul judiciar. A rupe din competența DNA un sector vital pentru societatea românească este de natură să fragmenteze lupta împotriva corupției la nivel înalt și mediu și să îi reducă eficiența. Acest lucru a putut fi observat în perioada în care a funcționat SIIJ, perioadă în care niciun dosar de corupție în sistemul judiciar nu a mai fost trimis în judecată. În contrast, în perioada în care a avut în competență fapte de corupție și asimilate corupției săvârșite de magistrați (2002 – octombrie 2018), DNA a trimis în judecată 161 de magistrați (76 de procurori și 85 de judecători), iar până în prezent au fost deja condamnați 117 de magistrați (56 de procurori, 60 de judecători și 1 magistrat asistent). Precizăm că mai sunt cauze aflate în continuare în diferite faze de judecată.
- Pe de altă parte, nevoia de specializare a procurorilor și de creare a instituțiilor specializate în combaterea corupției prin mijloace penale, așa cum este DNA, este foarte clar prevăzută în convențiile internaționale la care România este parte și a fost subliniată în dese rânduri de Comisia Europeană și organizațiile internaționale. Cu titlu de exemplu, amintim art. 36 din Convenția ONU împotriva corupției1, sau art. 20 din Convenția Penală împotriva corupției a Consiliului Europei2.
- Proiectul adoptat de Guvern, deși vizează desființarea SIIJ, nu reprezintă din păcate un progres în asigurarea eficienței combaterii corupției la un nivel înalt, nivel care, indubitabil, ar trebui să cuprindă și reprezentanții sectorului judiciar. Dimpotrivă, soluția adoptată prin acest proiect vizează înlocuirea unei singure structuri, SIIJ, cu 16 structuri diferite din cadrul Ministerului Public, cu păstrarea competenței după calitatea persoanei, și nu după materie, a noilor procurori ce vor fi desemnați. Aceasta reprezintă practic o disipare a resurselor și competențelor de urmărire penală și o perpetuare a ne-specializării procurorilor care vor instrumenta cauze de corupție privind magistrați.
- Mai mult decât atât, față de prevederile proiectului de lege, competența noilor procurori desemnați pentru a desfășura urmărirea penală în cauzele privind judecători și procurori s-ar putea extinde asupra altor persoane, ceea ce ar putea știrbi în continuare din competența DNA și ar putea afecta activitatea acestei Direcții.
- Totodată, modalitatea de selecție a procurorilor desemnați este, la rândul ei, de natură să compromită perspectiva efectuării unor anchete profesioniste și eficiente în ceea ce privește corupția în sectorul judiciar. Astfel, pe de o parte, acești procurori sunt desemnați printr-o procedură necompetitivă, spre deosebire de procurorii DNA care sunt numiți în urma unui riguros concurs. Apoi, unul din criteriile avute în vedere pentru desemnare, respectiv conduita morală ireproșabilă, este măsurată prin consultarea opiniei formulate de parchetele, instanțele de judecată și baroul din raza teritorială în care candidatul a funcționat. Cu alte cuvinte este solicitată tocmai opinia persoanelor care, potențial, ar putea fi subiect al anchetelor acestor procurori, ceea ce este foarte îngrijorător. Prin antiteză, procurorii DNA nu sunt selectați în funcție de opinia persoanelor din categoria celor pe care le anchetează. Mai mult decât atât, un alt element de apreciere a conduitei ireproșabile îl reprezintă ”rezoluțiile de clasare care privesc activitatea procurorului” emise de Inspecția Judiciară. Aceasta reprezintă o flagrantă încălcare a prezumției de nevinovăție a procurorului care, la un moment dat, ar fi putut să fie victima unei plângeri vexatorii, neconfirmate de ancheta disciplinară. Nu în ultimul rând, acestor procurori nu li se pretinde să aibă experiență profesională în instrumentarea cauzelor de corupție, ci doar o experiență generală în supravegherea sau efectuarea urmăririi penale, ceea ce încalcă în mod evident cerințele exprimate atât de Comisia de la Veneția cât și de rapoartele MCV.
- În același timp, constatăm că discuțiile purtate la nivel public în legătură cu justificarea existenței unei SIIJ sau a unei forme alternative a ei sunt însoțite de o serie de atacuri la adresa DNA și afirmații cu privire la presupuse abuzuri comise în trecut de către anumiți procurori ai acestei direcții asupra unor magistrați, afirmații care tind să justifice înființarea unor astfel de structuri.
- Conducerea DNA respinge din nou, cu fermitate, acest tip de abordări denigratoare care, în ciuda dezmințirilor oficiale făcute atât de instituție, cât și de procurorul șef al DNA, continuă să prolifereze în spațiul public.
- A susține că procurorii DNA au comis fapte de abuz în serviciu și șantaj față de magistrați nu reprezintă decât alegații nefondate, nesusținute juridic și menite să discrediteze instituția și să aducă atingere probității profesionale și independenței magistraților procurori.
- Nu există nicio hotărâre definitivă a vreunei instanțe care să constate săvârșirea presupuselor abuzuri comise de procurorii DNA; numărul de dosare înregistrate la nivelul DNA care vizează procurori și judecători a fost aproape egal pentru ambele categorii de magistrați, iar numărul sesizărilor din oficiu a constituit un procent redus din numărul total de dosare; majoritatea dosarelor cu fapte de corupție săvârșite de magistrați fuseseră constituite la plângerile sau denunțurile depuse de cetățeni.
- În ceea ce privește Raportul Inspecției Judiciare nr. 5488/IJ/1365/DIP/2018, din data de 05.04.2019 având ca obiect respectarea principiilor generale care guvernează activitatea Autorității Judecătorești în cauzele de competența Direcției Naționale Anticorupție vizând magistrați sau în legătură cu acestea care este invocat uneori și care a devenit suport al alegațiilor referitoare la presupusele abuzuri ale procurorilor DNA, acest raport a fost contestat conform prevederilor legale. De altfel, chiar și Consiliul Superior al Magistraturii menționează că Raportul Inspecției Judiciare – nu produce efecte juridice, nefiind altceva decât „expresia rezultatelor unui control”3.
- DNA contestă în continuare rezultatele acestui Raport. Concret, la data de 20 ianuarie 2022, față de Decizia civilă prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a validat Hotărârea Plenului CSM de aprobare a Raportului Inspecției Judiciare, DNA a formulat o Contestație în anulare întemeiată pe potențiala existență a unui caz de incompatibilitate a judecătorului, legat de suspiciunea rezonabilă privind lipsa de imparțialitate a unuia dintre membri completului de judecată care a pronunțat decizia”. (Cerasela N.).
Anchete
Spectrul blocajului constituțional la Cotroceni: Președintele Nicușor Dan ignoră listele cu viitorii judecători și procurori
Sistemul judiciar românesc se află într-o situație de incertitudine, în timp ce documentele oficiale pentru numirea noii generații de magistrați stau neatinse pe masa președintelui. Absolvenții examenului de capacitate așteaptă decretul prezidențial pentru a intra oficial în pâine, însă ritmul de la Palatul Cotroceni ridică semne mari de întrebare.
O premieră pentru Administrația Prezidențială: CSM a înaintat oficial numele noilor magistrați definitivi
Publicația Lumea Justiției dezvăluie o situație fără precedent pentru mandatul președintelui Nicușor Dan. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) i-a transmis acestuia prima tranșă de judecători și procurori stagiari care au promovat cu succes examenul de capacitate. Această procedură este vitală, deoarece, fără semnătura șefului statului pe decretele de numire definitivă, tinerii magistrați nu își pot exercita funcțiile cu puteri depline, afectând astfel direct activitatea instanțelor și a parchetelor din întreaga țară.
Antecedente îngrijorătoare la vârful statului: Amintirea blocajului de două luni provocat de Nicușor Dan
Tensiunea actuală este alimentată de un istoric administrativ problematic. Sursa citată, Lumea Justiției, reamintește publicului că președintele nu este la prima abatere de acest gen. Anul trecut, Nicușor Dan a întârziat semnarea decretelor de pensionare pentru zeci de magistrați cu mai bine de două luni. La acel moment, reacția președintelui a venit abia sub presiunea unui posibil conflict juridic de natură constituțională la CCR. Deși miza de acum este începutul carierei unor profesioniști, nu sfârșitul ei, ezitarea semnăturii prezidențiale pare să urmeze același tipar birocratic.
Cronometrul CSM a fost pornit: Unsprezece zile de tăcere absolută de la recepția documentelor la Cotroceni
Potrivit informațiilor deținute de Lumea Justiției, hotărârile CSM privind trimiterea listelor la Cotroceni au fost adoptate pe 2 iulie și publicate pe 6 iulie. Trimiterea efectivă a documentelor către Administrația Prezidențială a avut loc însă mult mai devreme, pe data de 3 iulie 2026. În ciuda faptului că au trecut deja 11 zile de la recepția actelor, niciun decret nu a fost publicat în Monitorul Oficial. Această tăcere instituțională lasă locul speculațiilor: va alege președintele să deblocheze rapid sistemul sau va repeta scenariul amânărilor de luni de zile, ținând sub presiune viitorul a zeci de magistrați? (Irinel I.).
Anchete
Manevre la Ministerul Justiției: Cabinetul demis al lui Ilie Bolojan forțează legi secrete pentru integritate
Guvernul condus de Ilie Bolojan, deși demis printr-o moțiune de cenzură record, continuă să provoace stupoare în spațiul public prin acțiuni care sfidează normele constituționale. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, executivul ignoră jurisprudența Curții Constituționale și se implică activ în procesul de legiferare, deși statutul de guvern demis îi interzice categoric acest lucru. Luni, 13 iulie 2026, Ministerul Justiției, condus interimar de Cătălin Predoiu, a lansat un comunicat despre un așa-zis „proiect de lege pentru consolidarea integrității”, însă documentul propriu-zis rămâne de negăsit.
Fantoma legislativă a lui Cătălin Predoiu: Un proiect de lege invocat oficial, dar ascuns de ochii publicului
Marea problemă ridicată de ancheta jurnaliștilor de la Lumea Justiției este lipsa de transparență totală: nici proiectul de lege și nici expunerea de motive nu au fost făcute publice. Surse avizate au declarat că Ilie Bolojan ar fi încercat deja să obțină acorduri de principiu de la parlamentari PNL și PSD, însă niciunul dintre acești aleși nu a avut ocazia să vadă textul normativ. Situația devine cu atât mai bizară cu cât proiectul ar fi fost deja trimis către Comisia Europeană pentru avizare, în timp ce propriul Parlament și cetățenii români sunt ținuți în ignoranță.
Miza din spatele ușilor închise: Acuzații privind salvarea liderilor USR Dominic Fritz și Clotilde Armand
Disputa politică din jurul acestui proiect secret scoate la iveală mize majore. Conform informațiilor preluate de la G4Media, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a lansat acuzații grave, susținând că PNL și USR încearcă să modifice legislația integrității special pentru a rezolva problemele juridice ale primarilor USR, Dominic Fritz și Clotilde Armand. Deși Cătălin Predoiu neagă aceste intenții, afirmând că legea va produce efecte doar pentru viitor, secretomania care înconjoară documentul ridică semne mari de întrebare asupra bunei-credințe a Ministerului Justiției.
Constituția României sub asediu: Ministerul Justiției invocă PNRR pentru a justifica forțarea limitelor legale
În comunicatul său oficial, Ministerul Justiției încearcă să justifice urgența acestui demers prin necesitatea îndeplinirii Jalonului 431 din PNRR și a cerințelor de aderare la OCDE. Totuși, argumentul tehnic pare să se lovească de bariera constituțională: un guvern demis nu are dreptul de a propune proiecte de lege. Reprezentanții ministerului susțin că elaborarea legislativă este o „activitate tehnică” ce trebuie să continue indiferent de contextul politic, ignorând faptul că orice inițiativă legislativă a executivului necesită o capacitate constituțională deplină.
Solicitare oficială în baza Legii 544: Jurnaliștii cer Ministerului Justiției să spargă tăcerea
În fața acestui blocaj informațional, publicația Lumea Justiției a anunțat că a trimis o solicitare oficială către Ministerul Justiției, în baza Legii nr. 544/2001, cerând comunicarea imediată a proiectului legislativ și a expunerii de motive. Până la un răspuns oficial, rămâne întrebarea legitimă: ce conține acest proiect atât de important încât a fost trimis la Bruxelles, dar este ascuns de cetățenii și parlamentarii României? Publicul așteaptă să vadă dacă Ministerul Justiției va alege transparența sau va continua să opereze într-o zonă gri a legalității. (Irinel I.).
Anchete
Start pentru o nouă generație în magistratură: CSM a aprobat calendarul și locurile pentru admiterea la INM
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) dă semnalul oficial pentru recrutarea viitorilor piloni ai sistemului judiciar din România. Potrivit informațiilor publicate de Lumea Justiției, Plenul CSM a decis demararea concursului de admitere la Institutul Național al Magistraturii (INM), instituție aflată sub conducerea judecătoarei Simona Marcu, marcând începutul unui maraton de examinare ce se va întinde pe parcursul a zece luni.
Un calendar riguros pentru viitorii magistrați: Competiția se va întinde până în primăvara anului 2027
Concursul pentru admiterea la INM nu este doar unul dintre cele mai dificile examene din țară, ci și unul dintre cele mai lungi. Calendarul aprobat prevede ca procesul de selecție să debuteze în luna iulie 2026 și să se finalizeze abia în aprilie 2027. Această perioadă extinsă de testare este menită să asigure o filtrare extrem de riguroasă a candidaților, evaluând atât cunoștințele juridice solide, cât și profilul etic și psihologic al viitorilor auditori.
Pentru a intra în această cursă de elită, candidații trebuie să achite o taxă de înscriere fixată la valoarea de 1.700 lei. Suma reflectă complexitatea logistică a concursului și importanța resurselor alocate pentru desfășurarea probelor de concurs pe parcursul celor aproape zece luni de examinare.
Sute de locuri puse la bătaie: Cine sunt beneficiarii noii scheme de recrutare din justiție
Miza competiției din acest an este una semnificativă, fiind scoase la concurs 240 de locuri de auditori de justiție – viitorii judecători și procurori care vor urma cursurile Institutului. Această infuzie de personal este esențială pentru acoperirea deficitului de magistrați cu care se confruntă instanțele și parchetele din România în ultimii ani.
Pe lângă posturile de auditori, oferta de concurs include și 3 locuri destinate personalului asimilat judecătorilor și procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ). Această decizie a CSM, menționată în materialul publicat de Lumea Justiției, vine în paralel cu lansarea concursului de admitere directă în magistratură pentru juriștii cu vechime, completând astfel strategia instituției de consolidare a resurselor umane din sistemul judiciar. (Irinel I.).
IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVI – „Sfântul Bogdan de Telega, tămâie pe draci și foc la foișor”
Grădinița de cadre continuă: agenta cu creme, nașul, finul, „Laika” de la termopane, mita pe WhatsApp și foișorul blestemat Tămâie...
Sănătate la sticlă, pericol la fabrică: cum se joacă Coca‑Cola Ploiești de‑a ruleta rusească cu angajații
„Nu sunați la 112 fără aprobare!” – politica nescrisă a fabricii Sănătatea și securitatea în muncă par a fi, la...
Famiglia Teoroc & Co.: cum se face sindicalism cu presiune, pile și tăcere
În primul rând, peștii mari!” – Sindicalism de buzunar la Giurgiu, cu “ăia mici” pe post de cotizanți de decor...
Republica fiduciei și orbul găinii: cum spală Blue Planet gunoaiele, banii și responsabilitatea în Sectorul 1 (și de ce Ploieștiul se face că nu vede)
„Nu știm cine încasează banii, dar semnăm” – noua doctrină a Primăriei Sectorului 1 Contractul de salubrizare cu Blue Planet...
IPJ Prahova S.R.L. – Grădinița de cadre intră în sezonul XXVI: de la laptopuri amanetate la dosare ținute la sertar la Poliția Orașului Băicoi
De la „caz incredibil” pe Facebook la serialul cu inventarul furat În timp ce o parte din presa locală se...
Tribunalul București a prins IPJ-urile cu „nu ținem evidență” în gură: minciuna administrativă nu mai ține la judecător
IPJ-urile, prinse cu mâna în sacul opacității: „Nu avem registru” nu mai spală refuzul de informații Un precedent extrem de...
IPJ Prahova S.R.L.: se vând telefoane, laptopuri și funcții, cu bon fiscal de tăcere. Grădinița de cadre – sezonul XXV: de la pietriș, turnătorii și mașini „fantomă” la polițiști amanet și telefoane dispărute
De la „știrișoare” pe Facebook la mizeria reală din inventar În timp ce o publicație locală se laudă pe Facebook...
Tatăl invizibil și sistemul somnoros — pamflet despre un copil lăsat pe pilot automat
O mamă disperată își povestește cazul „Bine ați venit la vizite… poate” — programul-fantomă Judecătoria a stabilit week-end-uri de vizită:...
Cumetria de Merit SRL – Poliția Română, filială de familie cu bani publici
Salariul „de excelență” la plic, între cumetri: statul plătește, nașa încasează În timp ce colegii din Poliția Română află din...
O nouă aritmetică la IGPR: sindicatul cere drepturi salariale, iar nota de plată vine de la SRI
Când ceri drepturi salariale: ți se pune în brațe factura SRI Într-un dosar în care reclamanți sunt un sindicat și...
O justiție cu două viteze: judecătorul blindat, polițistul abandonat în stradă
Un judecător, protejat imediat. Un polițist, lăsat să aștepte. În România pro-europeană, ediția 2026, statul pare să poarte uniformă doar...
Comisia cu racheta în buzunar: cum îl îngroapă chiar Senatul pe Tánczos Barna în scandalul antigrindină (DOCUMENTE)
„Mafia antigrindină”, la buton. Comisia pentru Mediu, la pix Chiar dacă ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, forțează cu orice...
Grădinița de cadre – IPJ Prahova, sezonul (XXIV). Turnătoarea de serviciu și protectorul ei cu stele căzătoare
De la ofițerul cu pietriș la ofițerul cu note informative După episodul cu „ofițerul–transportator de pietriș la negru” de la...
ANP – Dentistul-tornado de la Penitenciarul Târgșor: între „benzină, lichid de parbriz” și sticla fluturată prin bar
„Sectorul medical” pe sticle: când imaginea ANP se îneacă în alcool În Penitenciarul de Femei Târgșor, „sectorul medical” pare să...
Vestul Sălbatic de Țăndărei: Polițiști cu pistolul la brâu, statul cu mâinile în buzunar
Atac armat la prânz: „Bună ziua, tragem în casă!” În plină zi, în municipiul Țăndărei, județul Ialomița, doi bărbați au...
-
Exclusivacum 5 zile
ANP – Dentistul-tornado de la Penitenciarul Târgșor: între „benzină, lichid de parbriz” și sticla fluturată prin bar
-
Exclusivacum 5 zile
Grădinița de cadre – IPJ Prahova, sezonul (XXIV). Turnătoarea de serviciu și protectorul ei cu stele căzătoare
-
Exclusivacum 3 zile
IPJ Prahova S.R.L.: se vând telefoane, laptopuri și funcții, cu bon fiscal de tăcere. Grădinița de cadre – sezonul XXV: de la pietriș, turnătorii și mașini „fantomă” la polițiști amanet și telefoane dispărute
-
Exclusivacum 21 de ore
Famiglia Teoroc & Co.: cum se face sindicalism cu presiune, pile și tăcere
-
Exclusivacum 21 de ore
IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVI – „Sfântul Bogdan de Telega, tămâie pe draci și foc la foișor”
-
Exclusivacum 2 zile
IPJ Prahova S.R.L. – Grădinița de cadre intră în sezonul XXVI: de la laptopuri amanetate la dosare ținute la sertar la Poliția Orașului Băicoi
-
Exclusivacum 5 zile
Comisia cu racheta în buzunar: cum îl îngroapă chiar Senatul pe Tánczos Barna în scandalul antigrindină (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 3 zile
Cumetria de Merit SRL – Poliția Română, filială de familie cu bani publici