Featured
PROPAGANDA GERMANA NE SUSURA IN URECHI: IMPRIETENITI-VA CU RUSIA!
(Preluare Inpolitics):
Un interviu absolut exploziv acordat azi presei de la noi de către directoarea unei fundații de mare greutate la nivel internațional, German Marshall Fund for USA, conține afirmații care pun mult pe gînduri. Pentru că impresia de ansamblu e că propaganda guvernului german s-a pus în mișcare și ne transmite sugestii cît se poate de contrare retoricii oficiale a statului român, pliat complet pe pozițiile americane în chestiunea rusească.
Interviul a fost acordat Digi24 de către Alina Inayeh, directoarea filialei din România a German Marshall Fund, membră și a Aspen Institute, cu activități în trecut în Rusia și Ucraina și o apropiată tradițională a lui Mircea Geoană.
În două vorbe, mesajul solid transmis de Inayeh este că România trebuie să-și vadă interesele în regiune și să acționeze rapid pentru o relație cît mai bună cu Rusia, pentru că SUA urmează să abandoneze curînd estul-Europei: ”Și atunci noi ce ne facem?”
Ce spune Inayeh?
”În contextul în care toată lumea vorbește cu Rusia(…) eu văd niciun motiv pentru care noi să nu vorbim cu Rusia. Eu nu văd niciun motiv pentru care dialogul, poate să fie și ceea ce numește second track, poate să fie nu neapărat dialogul oficial diplomatic, care mă rog a fost înghețat când a fost înghețat, dar un dialog la nivel de experți, un dialog la nivel de strategi, un dialog la nivel de societăți civile, cu toate problemele care sunt acolo cu societatea civilă, nu văd de ce nu ar exista și nu văd de ce, de fapt, nu începe să existe și revin la ceea ce spuneam mai înainte: totul se va termina într-o lună, două,
totul se va termina, această poveste cu conflictul dintre Rusia și Ucraina. Noi ce-o să facem?
Există, se deschide un dialog oficial, se deschid dialoguri oficiale cu Rusia. Noi de ce să nu-l deschidem pe al nostru?”.
”Securitatea începe să se discute cu Rusia, deci trebuie să ne aliniem și noi acestui trend”
”Eu cred că securitatea maritimă a Mării Negre trebuie discutată și trebuie discutată împreună cu Rusia, oricât de dificil ar fi. Oricum securitatea începe să se discute cu Rusia, deci trebuie să ne aliniem și noi acestui trend, ca să spun așa. Apoi bănuiesc că pot exista foarte bine și dialoguri economice. Nu sunt expert, dar sunt convinsă că există o piață de desfacere, ar putea exista, pentru produsele românești în Rusia, ar putea exista un schimb de tehnologie care să ne aducă avantaje și nouă, și lor. Sunt absolut convinsă că și pe plan economic se pot face niște discuții. Iar apoi, pe plan cultural, pe plan altul decât cel oficial, cred că aici chiar se pot construi lucruri frumoase”.
”O să rămânem o țară pro-americană într-o regiune cu foarte puțină prezență americană”
Ce se va întîmpla dacă România nu întinde o mînă Rusiei?
Răspunde Alina Inayeh:
”Vom rămâne singurii care nu vom începe acest dialog și repet, eu nu înțeleg, nu pot să-mi dau seama, cel puțin acum, care ar fi avantajul unei lipse de dialog cu Rusia, în măsura în care, repet, NATO are un dialog oficial cu Rusia și multe alte țări au un dialog oficial cu Rusia. Este adevărat că noi suntem membri NATO, ducem politica NATO și așa și trebuie să fie. Numai că noi suntem și altceva, noi suntem, am rămas foarte pro-americani, ceea ce nu este un lucru rău, bineînțeles, nu despre asta este vorba. Numai că există, se prefigurează un viitor foarte apropiat în care SUA încet-încet încep să se retragă din regiune, au câteva baze – și militare, dar și de altfel – puse în regiune și se retrag încet-încet, pentru a-şi vedea de propriile lor probleme, de relația lor deosebit de complicată și de competiția lor cu China. Și atunci noi o să rămânem o țară pro-americană într-o regiune cu foarte puțină prezență americană. Nu știu în ce măsură această politică este o politică menită a ne aduce avantaje nouă ca țară, adică dincolo de faptul că suntem membru NATO și respectiv membru UE, și despre asta trebuie să vorbim, totuși avem propriile noastre interese, avem propriile noastre probleme de rezolvat și cu Ucraina, și cu Rusia, și cu Ungaria, și cu celelalte țări din regiune, adică un profil un pic mai național și spun asta în sensul cel mai bun și liberal al cuvântului, un profil mai național al politicii noastre externe, eu cred că este este cazul să înceapă să se prefigureze”.
”În NATO, lucrurile încep să se schimbe și noi trebuie să ne poziționăm altfel”
”Într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat prezența americană se va diminua și interesul american față de această regiune se va diminua. Putem să facem exact ceea ce spun, să încercăm să ne creăm o politică externă în care să ne bazăm foarte mult pe alianțele pe care le avem, și cu UE, fiind membri, și cu NATO, dar împingând un pic mai mult interesele noastre naționale și în regiune, și în cadrul UE, și în cadrul NATO. În cadrul NATO până acum ne-am descurcat foarte, foarte bine. Numai că iată, lucrurile încep să se schimbe, lucrurile încep să capete ușor altă.. să se poziționeze ușor altfel și atunci cred că și noi ar trebui să ne poziționăm ușor altfel. Fără panică, fără schimbare, Doamne ferește, 180 de grade de direcție, ca să zic așa, dar un pic de dat din timonă eu cred că este foarte important” mai spune ea.
Tragem linie și adunăm: șefa unei fundații care trece drept americane se poziționează exact invers decît administrația de la Washington, care cere solidarizare totală a statelor europene împotriva Rusiei fioroase a lui Putin. Nu doar că directoarea nu flutură flamuri de război contra Rusiei ci, mai spectaculos, ea atrage atenția că americanii vor pleca curînd din estul Europei, iar România ar putea rămîne dezgolită în fața ursului de la răsărit.
Care să fie explicația?
Nu se teme Inahyeh că își pierde postul călduț din fruntea German Marshall România?
Nu avem un răspuns, dar avem o observație, legată de un element care i-ar putea deruta pe unii.
Fundația GMF a fost creată în anii 70 de către statul german și plasată să activeze în SUA ca motor al unei apropieri și mai mari între cele două state, beligerante în al doilea război mondial.
Banii fundației nu vin dinspre americani decît într-o măsură mică; grosul finanțării – donații de la un milion de dolari în sus – este asigurat, conform datelor oficiale ale fundației, de către fundația germană Robert Bosch, de ministerul german de externe și de către ministerele omoloage ale două state aflate în siajul Germaniei, adică Suedia și Norvegia.
Următorul palier de finanțatori, pînă într-un milion fiecare, e dominat de instituții de stat, companii și fundații germane, precum Stiftung Mercator, Meridiam Infrastructure, Wilfried Martens Centre for European Studies(al PPE), ZEIT-Stiftung Ebelin und Gerd Bucerius, Bayer AG, Bertelsmann Stiftung, Bundeskanzler-Helmut-Schmidt-Stiftung, Federal Office for Migration and Refugees, Germany, Konrad-Adenauer-Stiftung, Lufthansa, Schneider Electric SE etc
Donatori importanți mai sunt Comisia Europeană, condusă de nemțoaica Ursula von der Leyen, KfW, a treia mare bancă germană, de stat, o droaie de ministere din spațiul UE, cîteva companii și fundații europene plus, evident, nelipsitul George Soros, prin Open Society și alte companii aparținînd unor afaceriști evrei.
O fundație creată de germani și controlată financiar zdrobitor de către germani și aliați ai lor europeni dă semnale, prin directoarea unuia dintre cele șapte surcursale europene ale sale (Berlin, Bruxelles, Ankara, Belgrad, București, Paris și Varșovia) în favoarea unei deschideri cît mai largi fix către țara care se pregătește, conform americanilor, să invadeze o mare țară europeană liberă și independentă.
Propaganda germană, a unei țări acuzate în acest moment că fraternizează cu rușii în numele unor interese economice, s-a pus pe treabă și a început să ne susure în urechi?
Bună întrebare!
Să nu încheiem înainte de aminti ceva interesant: cu ceva timp înainte de a deveni nr.2 în NATO, Mircea Geoană, șeful de la Aspen al Alinei Inayeh – cea care dădea ca sigură victoria sa la prezidențiale, în 2009 – avea poziții aproape identice față de Rusia.
Ne amintim cum în celebra finală televizată cu Băsescu, fostul candidat al PSD declara:
„Faptul că Traian Băsescu a paralizat relaţia cu vecinii noştri nu este o invitaţie la inacţiune din partea mea(…) Suntem o ţară membră UE, NATO, cu baze militare americane. De aceea normalizarea relaţiilor cu vecinii şi îndreptarea modului primitiv în care actualul preşedinte a abordat relaţia cu ţări importante ca R. Moldova, Ucraina sau Rusia trebuie să înceteze. Dacă liderii europeni merg şi încearcă să dezvolte relaţii de parteneriat cu Rusia, nu văd motive ca România sau Polonia sau Bulgaria sau Cehia sau Slovacia – care au trăit sub jugul sovietic şi au un reflex antirusesc istoric – să nu procedeze în consecinţă. În loc să băgăm degetul în ochi ucrainenilor după victoria de la Haga şi să ne batem cu pumnii în piept că avem 9.000 de kilometri pătraţi de platou continental, nu ar fi mai normal să invităm Ucraina la exploatarea în comun a acestor resurse din platoul continental, împreună cu o firmă occidentală, americană sau britanică?” mai spunea Mircea Geoană.
Exclusiv
IPJ Mehedinți – Fabrica de imputerniciți. Concursul? O legendă urbană cu tenta de ilegalitate
„Inspector-șef” – funcție sau scaun muzical?
De aproape un deceniu, la Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Mehedinți nu avem conducere stabilă, ci un maraton de împuterniciri și desemnări marca IGPR, după cum dezvăluie Sindicatul Europol. Legea spune una, practica spune „las’ că merge și-așa”.
Art. 27¹⁶ din Legea 360/2002 e clar:
– împuternicire maxim 6 luni,
– poate fi prelungită încă 6 luni,
– în acest timp este obligatoriu organizat și desfășurat concursul pentru ocuparea postului.
La Mehedinți, în schimb, s-a inventat un nou sport național: ocolirea sistematică a concursurilor legale, în favoarea numirilor temporare, prelungite la nesfârșit.
Parada șefilor de-o vară: vin, sunt împuterniciți, pleacă
Conform cronologiei prezentate de Sindicatul Europol, tabloul arată așa:
- 2014–2017 – cms. șef Romulus Oprița
– Împuternicit în aprilie 2014
– Devine titular prin concurs în ianuarie 2015 (miracol rar: s-a făcut chiar un concurs!) - 2017–2018 – cms. șef Mirel Dumitru
- 2018–2019 – cms. șef Luca Lucian
- 2019–2020 – cms. șef Fețanu Daniel (importat de la IPJ Gorj)
- 2020–2021 – cms. șef Mirel Dumitru (revenire în forță, că tot era loc liber)
- 2021 – februarie 2023 – cms. șef Bibu Ștefan Raminel
Numitor comun pentru toți acești ani, așa cum subliniază Sindicatul Europol:
– numai împuterniciri și desemnări,
– fără organizarea și desfășurarea unui concurs pentru funcția de inspector-șef, deși IGPR avea obligație legală să facă asta.
Când dai examen cu nota 1 și tot inspector-șef ești (pentru puțin timp)
- Februarie 2023 – aprilie 2023 – cms. șef Costin Tuică
– Împuternicit inspector-șef
– În martie 2023 se organizează, în sfârșit, un concurs
– Rezultatul: obține nota 1
– În aprilie 2023, împuternicirea încetează.
Concursul s-a ținut, formal, dar a funcționat ca o simulație cu public: sistemul și-a bifat hârtia, nu și competența.
Nașul, primarul și polițistul „care a îndrăznit”
- 24 aprilie 2023 – mai 2024 – cms. șef Gheorghe Lucian Tunaru
– Împuternicit inspector-șef
– Pe durata mandatului: nici urmă de concurs pentru ocuparea funcției
– Mandatul încetează, funcția rămâne tot „provizorie”, dar bine păzită.
În această perioadă, după cum reamintește Sindicatul Europol, IPJ Mehedinți ajunge în atenția publicului prin cazul polițistului rutier care ar fi fost supus presiunilor instituționale după ce a îndrăznit să sancționeze primarul comunei Ponoarele – primar care, ce să vezi, este nașul de cununie al cms. șef Tunaru.
Statul de drept made in Mehedinți: dacă amenda lovește în cumetrie, polițistul devine problemă, nu legea încălcată.
Concursul amânat până dă DNA-ul peste tine
- Mai 2024 – septembrie 2025 – cms. șef Dumitru Marian Cîrcei (venit de la IGPR)
– Împuternicit inspector-șef
– Anunțul pentru organizarea concursului este publicat pe hub-ul MAI în ultima zi, înainte să expire termenul de 12 luni prevăzut de art. 27¹⁶ din Legea 360/2002
– Concursul este apoi amânat fără niciun motiv procedural serios invocat
– Deși exista obligația legală nu doar de organizare, ci și de finalizare a concursului, funcția rămâne neocupată prin concurs.
Epicentru al scandalului: potrivit informațiilor prezentate de Sindicatul Europol, concursul nu a mai fost dus până la capăt pentru că cms. șef Cîrcei a devenit inculpat într-un dosar DNA, acuzat că ar fi falsificat un ordin de serviciu.
Soluția clasică: pensionare „subită” și plecare discretă din scenă.
Ștafeta împuterniciților: următorul, te rog!
- Septembrie 2025 – prezent – cms. șef Decebal Dumitru Drăghiea
– Împuternicit și ulterior desemnat inspector-șef.
Funcția rămâne, în continuare, un fel de scaun de probă, nu un post obținut transparent, prin competiție reală.
Bilanțul unui deceniu: legea e opțională, împuternicirea e regulă
Concluzia, așa cum o sintetizează Sindicatul Europol:
În aproape 10 ani, funcția de inspector-șef al IPJ Mehedinți a fost ocupată aproape permanent prin împuterniciri, în timp ce organizarea de concursuri a fost excepția, nu regula.
Deși Legea 360/2002, art. 27¹⁶ alin. (1), stipulează clar că pe durata a maximum 12 luni (6 luni + prelungire 6 luni) trebuie obligatoriu organizat și desfășurat concursul, la Mehedinți s-a instalat o practică de sfidare sistematică a legii, sub privirea „nevinovată” a IGPR și MAI.
Cum se numește când nu-ți faci treaba? Penal, nu „procedural”
Textul legal citat de Sindicatul Europol nu e interpretabil:
„Polițistul poate fi împuternicit, cu acordul acestuia, pe o perioadă de maximum 6 luni. Prelungirea împuternicirii poate fi dispusă, cu acordul polițistului, pentru maximum 6 luni, perioadă în care sunt obligatorii organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea postului.”
Întrebarea finală, ridicată explicit de Sindicatul Europol, lovește direct:
Cum se numește fapta unui funcționar public care nu își îndeplinește o atribuție de serviciu și cine răspunde pentru neîndeplinirea unei obligații prevăzute expres de lege?
În codul penal și în limbajul comun, astfel de „uitări” nu se numesc nici „proceduri interne”, nici „sincope organizatorice”. Se numesc, la un moment dat, abuz de funcție, neglijență în serviciu sau complicitate prin tăcere.
La IPJ Mehedinți, însă, pare că s-a inventat un nou concept:
„Împuternicire perpetuă cu răspundere difuză” – toți știu că e ilegal, dar nimeni nu e vinovat. (Cristina T.).
Exclusiv
Cum a omorât Statul Legea 153/2017 cu pixul: autopsia unui salariu „înghețat” la minus
Legea vie care a fost băgată la morgă cu ordonanțe
Legea salarizării 153/2017 a fost vândută polițiștilor și militarilor drept „marea reformă”, marele salt spre normalitate. În realitate, a fost împărțită în două etaje:
- Etajul 1 – urcarea „din etapă în etapă” până în 2022, spre o grilă-țintă.
- Etajul 2 – regimul adevărat, scris negru pe alb la art. 12 alin. (2):
din 2023, salariile de funcție se stabilesc prin înmulțirea coeficientului din anexă cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată.
Adică un mecanism viu, logic și simplu:
coeficientul tău × salariul minim la zi = salariul tău de funcție.
Crește salariul minim? Crește și salariul de funcție. Automat. Fără rugăminți, fără pelerinaje la minister, fără „vom analiza în perioada următoare”.
Asta a votat Parlamentul în 2017.
Asta scrie legea.
Asta nu ați văzut niciodată pe fluturaș.
Informațiile privind acest mecanism sunt explicate public inclusiv de Sindicatul Diamantul, care a avut „obrăznicia” de a citi legea până la capăt și de a o raporta la realitate.
Când baza se triplează, dar salariul rămâne la locul lui, ca la muzeu
Acum, să punem cifrele pe masă, nu poveștile.
- În 2017, când s-a făcut legea, salariul minim brut era 1.450 lei.
- Astăzi este 4.050 lei.
- De la 1 iulie 2026 urcă la 4.325 lei.
Baza de calcul, cea de care ar fi trebuit legat salariul de funcție, s-a aproape triplat.
Dacă Legea 153/2017 ar fi fost aplicată integral, așa cum e scrisă:
salariul de funcție al fiecărui polițist și militar ar fi urcat odată cu salariul minim.
Nu după chef, nu după an electoral, nu după „disponibilități bugetare”, ci după o formulă clară:
coeficient × salariul minim în vigoare.
În lumea reală, însă, statul a ales altceva: a înghețat totul în 2022 și a aruncat cheia.
Cum s-a făcut „magia”: salariu viu, transformat în salariu mumificat
An de an, prin ordonanțe și legi făcute pe genunchi, statul a decis că legea se aplică… dar nu chiar.
Salariile au fost blocate la grila gândită pentru anul 2022.
Traducere din birocratic în română:
- Coeficientul tău a rămas frumos pe hârtie.
- Salariul minim a urcat în lumea reală.
- Salariul tău de funcție a fost ținut jos, la nivelul de acum patru ani.
Ce vedeți pe fluturaș nu este rezultatul legii aplicate integral.
Este rezultatul unor „înghețări” succesive, a unei decizii politice reci și calculate:
să nu lase salariul de funcție să urce odată cu salariul minim, deși exact asta scrie în Legea 153/2017.
Diferența dintre cât ar fi trebuit să luați dacă s-ar fi aplicat formula legală și cât luați în realitate — aceea este suma pe care v-a oprit-o statul prin neaplicare.
Nu prin tăieri oficiale, nu prin austeritate declarată, ci printr-un simplu artificiu: „înghețăm la nivelul anului 2022 și gata”.
Acest mecanism al neaplicării este detaliat public de Sindicatul Diamantul, care arată, cu legea în mână, cum a fost oprit salariul din creștere în timp ce baza lui de calcul se umfla.
Rețeta clasică: când nu vrei să aplici o lege, inventezi alta
Șablonul e deja clasic în România:
- Faci o lege cu promisiuni mari, grile, coeficienți, ținte „europeane”.
- Nu o aplici integral niciodată.
- Când lumea începe să observe, scoți o lege nouă, cu:
- „etape”,
- „perioade tranzitorii”,
- „eșalonări”,
- „implementare graduală”.
Și așa, în loc să recunoști că ai sabotat legea veche, vinzi o nouă iluzie:
o altă țintă, împinsă undeva în viitor, la ani-lumină de fluturașul de salariu.
Azi se vorbește din nou despre o altă lege, alte scheme, alt „cadru modern de salarizare”.
Întrebarea pe care o pune, tranșant, și Sindicatul Diamantul rămâne:
Când o lege nu se aplică, soluția corectă este să mai fabrici încă una – sau să o aplici, în sfârșit, pe cea existentă?
Prețurile nu au perioadă de probă. Salariile, da.
În tot acest timp, un singur lucru în România nu știe ce-s alea „etape”, „eșalonări” și „regim tranzitoriu”:
prețurile din magazine.
- Ele nu așteaptă să se termine tranziția.
- Nu cer aviz de la minister.
- Nu se blochează „la nivelul anului 2022”.
Prețurile se aplică integral, în fiecare lună.
Fără ordonanță de urgență. Fără „recalculări”. Fără jocuri de culise.
Salariul de funcție însă, acolo unde legea îl voia legat de realitate (salariul minim), a fost ținut pe loc, deliberat, în timp ce costul vieții a alergat înainte.
Concluzie: Lege pe hârtie, iluzie pe fluturaș
Legea 153/2017, citită până la capăt, îți spune clar:
salariul tău de funcție trebuia să crească odată cu salariul minim.
Realitatea îți spune altceva:
salariul tău a fost închis într-o cușcă numită „nivel 2022”, iar cheia a fost aruncată prin ordonanțe, „înghețări” și jocuri politice.
În timp ce Sindicatul Diamantul arată cu degetul spre articolul de lege care trebuia să-ți protejeze venitul, statul îți arată cu degetul alte promisiuni, alte grile, alt viitor.
Pe scurt:
Legea era gândită să fie un mecanism viu.
Guvernanții au transformat-o într-un tablou mort, agățat pe perete, în timp ce fluturașul tău de salariu rămâne, lună de lună, dovada unei neaplicări premeditate. (Cerasela N.).
Featured
Specialiști „din pix” în energia eoliană: CERONAV, prins de Curtea de Conturi cu pregătiri fictive pentru experți internaționali
„Apucături mioritice” la un centru cu pretenții internaționale
Curtea de Conturi a descoperit că Centrul Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale (CERONAV) Constanța, aflat în subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, a „format” specialiști în energia eoliană doar pe hârtie.
Potrivit dezvăluirilor publicate de Cotidianul Național, sub semnătura Claudiei Marcu, mai multe persoane au fost trecute ca absolvenți de cursuri internaționale, fără să fi participat vreodată la pregătire. Practica a afectat grav credibilitatea centrului pe plan internațional, în condițiile în care vorbim despre instruiri esențiale pentru siguranța muncii la înălțime, proceduri de salvare și manevrarea în siguranță a sarcinilor grele.
Absolvenți „invizibili”: în WINDA, dar nu și în sălile de curs
Controlul Curții de Conturi a vizat perioada 2024–2025 și cursurile pentru turbine eoliene organizate de CERONAV. Inspectorii au constatat înscrierea, în platforma internațională WINDA – baza de date oficială a Global Wind Organization (GWO) pentru personal calificat în industria eoliană – a unor persoane care:
- nu au participat fizic la cursurile GWO;
- nu apar pe listele de prezență și în cataloage;
- nu figurează în baza de date internă a CERONAV;
- în unele cazuri nici măcar nu au plătit taxele aferente cursurilor.
Din cele 13 persoane verificate, 8 au fost înregistrate ca absolvenți și înscrise în WINDA, deși în realitate nu au trecut prin procesul de formare, se arată în constatarea Curții de Conturi, citată de Cotidianul Național.
Nici cursuri, nici bani: pregătire zero, factură neplătită
Situația este agravată de faptul că o parte dintre „absolvenți” nici măcar nu au achitat contravaloarea cursurilor. Curtea de Conturi notează că:
- 6 din cei 8 beneficiari nu au plătit taxele, în sumă totală de 14.197 lei;
- ceilalți 2 au beneficiat de gratuitate, fiind angajați ai CERONAV, cu contracte de muncă pe perioadă nedeterminată.
Cursurile GWO, organizate în baza unor standarde internaționale (9 standarde, 28 de module de specialitate), sunt puse la dispoziție prin platforma electronică GWO și livrate de experți ai CERONAV. În mod normal, doar parcurgerea integrală a acestor module permite înscrierea în WINDA.
Cursuri opționale, certificate globale: cum funcționează sistemul GWO/WINDA
Cursurile GWO sunt opționale și sunt organizate de CERONAV în baza unei acreditări acordate de INTERTEK INDUSTRY SERVICES ROMÂNIA SRL, firmă la rândul ei acreditată de Global Wind Organization.
GWO administrează baza de date WINDA (Wind Industry Database), platformă globală care gestionează și verifică calificările lucrătorilor din industria eoliană.
Standardele internaționale publicate de GWO nu impun emiterea unor certificate tipărite; este suficientă înscrierea în WINDA. Pentru angajatori, verificarea se face online, direct în această bază de date. Cu alte cuvinte, odată înscris în WINDA, un lucrător este tratat ca fiind calificat la nivel internațional.
Curtea de Conturi: înscrieri ilegale, riscuri majore de siguranță
Curtea de Conturi concluzionează că CERONAV a înscris ilegal persoane în WINDA, oferindu-le, de facto, acces la piața globală de muncă în domeniul turbinelor eoliene, fără ca acestea să fi parcurs pregătirea obligatorie.
Raportul avertizează că lipsa cunoștințelor poate genera:
- incapacitatea de a reacționa corect în situații critice;
- riscuri majore pentru siguranța persoanelor;
- consecințe juridice și economice semnificative.
Pe plan calitativ, Curtea notează efecte negative asupra bunei gestiuni financiare și asupra climatului de legalitate și credibilitate a cursurilor CERONAV – un centru care ar fi trebuit să fie reper de profesionalism în formarea personalului de specialitate.
Ce ar fi trebuit să învețe „specialiștii” din dosare
Cursurile GWO vizate de controlul Curții de Conturi sunt dedicate personalului din industria energiei eoliene, inclusiv offshore, și au ca scop:
- prevenirea accidentărilor la ridicarea, transportul, împingerea sau tragerea sarcinilor grele;
- reducerea riscurilor asociate cu lucrul în medii periculoase;
- asigurarea procedurilor corecte de lucru și de salvare în situații de urgență;
- formarea în tehnici de legare a sarcinilor, în funcție de greutate, centru de greutate și formă;
- utilizarea semnelor standard internaționale pentru ghidarea macaralei și coordonarea în siguranță a ridicării sau coborârii materialelor.
În lipsa parcurgerii efective a acestor module, așa-zișii „specialiști” sunt validați doar scriptic, dar lipsiți de pregătirea practică esențială pentru activitatea la înălțime și în condiții de risc crescut.
Imaginea României, subminată în industria eoliană
Dezvăluirile prezentate de Cotidianul Național și confirmate de constatări ale Curții de Conturi ridică semne de întrebare asupra modului în care un centru național de pregătire, cu acces la platforme și certificări internaționale, a gestionat un domeniu extrem de sensibil: siguranța în industria eoliană.
„Apucăturile mioritice” descrise în articolul Claudiei Marcu nu afectează doar reputația CERONAV, ci riscă să compromită credibilitatea României în fața partenerilor internaționali, într-un sector strategic pentru tranziția energetică și pentru piața muncii specializate.
-
Exclusivacum 2 zileDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum o ziPata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum o ziPermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 3 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 3 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 2 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 3 zileEXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA
-
Exclusivacum o ziConfirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro



