Actualitate
Iolanda Gheorghiu, omul care a „spart“ bariere pentru dreptul la viaţă. De peste trei decenii se implică în campanii din Prahova pentru prevenţia şi identificarea timpurie a HIV/SIDA, a formelor de cancer şi altor boli grave
A bătut Prahova în lung şi-n lat, a intrat în şcoli, în unităţi militare, în penitenciare, în centre de asistenţă socială, în comunităţi defavorizate, pentru a le vorbi celor de acolo despre subiecte considerate tabu: HIV/SIDA, boli cu transmitere sexuală, despre colectivitatea masculină închisă, iar de ceva ani încoace, despre diverse forme de cancer. Iolanda Gheorghiu este omul care militează, de peste 30 de ani, pentru prevenţie. A derulat campanii în premieră, aducând, în judeţ, prin diverse proiecte, aparatură de înaltă performanţă şi facilitând accesul a mii de persoane la investigaţii gratuite sau la costuri accesibile pentru analize şi ecografii. Datorită ei, mulţi prahoveni au avut o nouă şansă la viaţă prin prisma faptului că şi-au descoperit boala în faza incipientă şi au reuşit s-o ţină sub control. Dar Iolanda Gheorghiu este şi un bun psihoterapeut, o adevărată „enciclopedie“ care te va face să înţelegi cam cum stă treaba cu drumurile vieţii.
Un om care se ghidează după principiul „nu te întreba ce face societatea pentru tine, întreabă-te ce faci tu pentru societate!“ a reuşit, de la începutul anilor ’90 încoace, să se impună acolo unde nimeni nu îndrăznea. S-a luat la „trântă“ cu moartea şi a reuşit, acolo unde i s-a permis, să fie chiar cu un pas în faţa ei. Un astfel de OM nu putea să fie omis în campania noastră de promovare a „103 prahoveni emblematici“ în anul în care România sărbătoreşte 103 ani de la Marea Unire.
Moldoveancă la origini, din Bârlad, absolventă a Facultăţii de Tehnologice Chimică din Iaşi, specializarea Chimie-Fizică, Iolanda Gheorghiu şi-a început activitatea la Codlea, ca profesor de Chimie. După Revoluţie, în momentul în care s-au „deschis“ graniţele judeţelor, a dat concurs pentru un post în sistemul medical, singurele locuri disponibile fiind atunci la Medicină Legală. Dar după trei luni de practică la Institutul „Mina Minovici“, a fost „cerută“ la laboratorul de la Centrul de Transfuzie Sanguină din Ploieşti, unde a activat până în martie 2021. În acest domeniu a ajuns din dorinţa de a le vorbi oamenilor, de a le oferi informaţii utile care să-i educe şi să-i pună în „gardă“
Venirea în Ploieşti avea să-i deschidă noi drumuri. În anii ’90, a fost trimisă să promoveze donarea de sânge şi, în acelaşi timp, să prezinte cam cum stau lucrurile cu HIV/SIDA, despre care se ştia atunci că este „boala prostituatelor“ şi că este incurabilă. Le-a vorbit deschis, simplu, că există şi alte metode de transmitere (spre ex., un procedeu medical iresponsabil, cu echipamente nestirilizate), nu doar actul sexual neprotejat cu un purtător al virusului, dând exemplu copiilor de numai câţiva ani depistaţi seropozitivi şi pentru care nu intră în discuţie existenţa unei vieţi sexuale. A început cu elevii de liceu, dat fiind vârsta lor şi a faptului că majoritatea îşi începeau viaţa sexuală în această perioadă. Pe unii dintre ei i-a cooptat ca voluntari în cadrul filialei prahovene a Asociaţiei Române Anti Sida (ARAS).
Şirul unor premiere
În 1997, împreună cu tinerii voluntari, Iolanda Gheorghiu avea să scrie primul proiect PHARE, prin care obţinea 30.000 de dolari, o sumă impresionantă, la acea vreme, care pe lângă mobilierul şi aparatura necesară filialei ARAS, i-a permis derularea unor campanii ample de promovare a prevenţiei HIV/SIDA în unităţile militare din Prahova, dar şi în trei penitenciare: din Ploieşti, cel de maximă siguranţă din comuna dâmboviţeană „I.L.Caragiale“ şi cel de femei de la Târgşor. „Am fost cea care «a dat cu sapa într-un pământ arid». Era prima dată când erau derulate astfel de acţiuni şi le-am explicat celor din conducerile instituţiilor de ce este bine să avem campanii de prevenţie în astfel de comunităţi. În cazul militarilor am ţinut cont de faptul că aveam cele mai multe unităţi de profil din ţară, ei erau veniţi de peste tot şi m-am gândit că vor merge în comunităţile lor şi vor duce mai departe informaţia. În ce priveşte penitenciarele, am folosit, pentru prima dată în România, conceptul de «colectivitate masculină închisă» şi am vorbit deschis despre toate subiectele considerate tabu“, ne-a declarat Iolanda Gheorghiu.
Din 2008, în paralel cu munca derulată la Centrul de Transfuzie Sanguină, şi-a continuat activitatea ca ong-ist la Asociaţia „Noi şi ceilalţi“, tot pe promovarea prevenţiei pentru HIV/SIDA, iar din 2012 a pus bazele Asociaţiei Pacienţilor Oncologici România (A.P.O.R.), unde a derulat o serie de campanii de profilaxie pentru cancerul la sân (Sunt femeie orice-ar fi!), pentru leucemia la copii (Te rog, mamă, ai grijă de mine!), pentru depistarea accidentului vascular cerebral (AVC) şi a infarctului miocardic la bărbaţi, dar şi realizarea analizelor de sânge în medii defavorizate (Câştigă timp! – acţiune derulată în două etape), de profilaxie a cancerului de colon, prin achiziţionarea unui aparat ultra performant- Idylla, de depistare şi prevenţie a cancerului de prostată ş.a. A mers cu preponderenţă către categoriile de persoane vulnerabile, din comunităţi defavorizate, acolo unde a descoperit şi oameni care nu mai făcuseră investigaţii medicale de mai bine de 20-30 de ani. De asemenea, a mers şi în centrele sociale, iar un caz care i-a rămas în minte este al unei fete care a fost descoperită, la 13 ani, cu o afecţiune rară. Avea hemoglobina foarte mică, dar fără alte simptome. Acum are o viaţă normală, ţinându-şi boala sub control, prin tratament. „Putem spune că această investigaţie a salvat-o. Dar mi-a rămas în minte ceea ce mi-a spus, că nu şi-a imaginat că doar o simplă analiză poate face diferenţa dintre viaţă şi moarte“, ne-a mărturisit interlocutoarea noastră.
Formele durerii şi rădăcinile bolii
De-a lungul anilor, Iolanda Gheorghiu a văzut nenumărate feţe ale durerii. Şocul este trăit diferit de fiecare persoană, dar şi de cei din jurul acesteia. Ce fac? Încotro s-o apuc? De ce tocmai mie? Oare cât mai am de trăit? Sunt doar câteva dintre întrebările pe care şi le pun cei care află un verdict crunt. De multe ori s-a văzut pusă în postura de îndrumător sau chiar psihoterapeut. Le vorbeşte oamenilor despre căile ascunse ale suferinţelor fizice, despre faptul că organele noastre ne filtrează întru totul stările, că organismul îşi cere drepturile, doar că de multe ori îi ignorăm dorinţele, iar adesea când nu găsim forţa să spunem NU unei situaţii cu care nu rezonăm, o face corpul nostru prin boală. De asta, Iolanda Gheorghiu ne recomandă să fim sinceri cu noi înşine şi să avem curajul de a ne recunoaşte această sinceritate. Şi, poate cel mai important, să nu uităm să ne punem pe noi pe primul loc.
Nişte sfaturi care vin de la un om căruia i-a fost dat să vadă de atât de multe ori cum se înclină, peste noapte, talerele balanţei. Cum o simplă analiză poate schimba cursul vieţii la 180 de grade. O doare când vede că oamenii nu dau curs campaniilor de prevenţie, investigare şi tratare a bolilor grave. Şi nu se pot plânge de costuri, pentru că tocmai aici a acţionat Iolanda Gheorghiu, prin eforturile depuse în toţi aceşti ani: să fie aparatură performantă şi servicii accesibile tuturor categoriilor de persoane. „Nu ştiu să spun dacă este frică sau inconştienţă. Dacă au vreo boală de care n-au habar şi-o lasă să se agraveze, o să le fie mai puţin teamă când va fi prea târziu?! Cred, mai degrabă, că merg pe principiul «mie nu mi se poate întâmpla»…“ este una dintre situaţiile pentru care prahoveanca încă mai caută o explicaţie plauzibilă.
O nouă etapă
O impresionează, deopotrivă, şi o veste tristă a unui pacient care a pierdut lupta pentru viaţă, dar şi o scrisoare de mulţumire pentru că a fost omul potrivit, la locul potrivit. Şi, totuşi, priveşte aceste situaţii ca pe nişte lecţii de viaţă, dar încearcă să nu se încarce cu povara lor. Pentru că mâinile, mintea şi sufletul au nevoie de libertate în a ajuta alte şi alte vieţi. Însă dacă ea este „semnalul de alarmă“, crede cu toată tăria cu puterea de a rezolva orice problemă se găseşte în interiorul fiecărui individ în parte.
Din martie 2021, Iolanda Gheorghiu a ieşit anticipat la pensie de la Centrul de Transfuzie Sanguină, considerând că a venit momentul altei etape a vieţii sale. Se va dedica în continuare proiectelor din domeniul ONG-urilor, pe partea de prevenţie, dar şi firmei sale de consultanţă şi mediere psihoterapeutică.
Este o persoană dependentă de lectură şi nu lasă zi să treacă fără să-şi îmbogăţească mintea şi sufletul! Chiar dacă nu este căsătorită şi nu are copii, Iolanda Gheorghiu se consideră un om împlinit, care a făcut tot ce se putea în toate acţiunile pe care şi le-a asumat. Şi nu este singură… Pentru că, prin prisma sa, familia înseamnă mult mai mult, nu doar legăturile de sânge sau cele constituite prin nişte acte!
Despre proiectele Asociaţiei pe care o conduce Iolanda Gheorghiu, puteţi afla accesând site-ul: https://aporromania.ro/
Actualitate
Ruptură pe axa Washington-Berlin: Pentagonul ordonă retragerea a 5.000 de militari din Germania
Într-o mișcare ce riscă să zdruncine din temelii arhitectura de securitate a NATO, Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a dispus oficial retragerea a aproximativ 5.000 de militari americani staționați în Germania. Decizia, confirmată recent de oficialii de la Pentagon, marchează un punct de cotitură în relațiile transatlantice și semnalează o reconfigurare brutală a prezenței americane pe continentul european.
O reconfigurare sub semnul „cerințelor din teren”
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a descris măsura drept rezultatul unei „revizuiri amănunțite a posturii forțelor Departamentului în Europa”. Potrivit declarațiilor oficiale, retragerea este justificată de noile condiții strategice și de necesitățile actuale ale teatrului de operațiuni. Calendarul este deja stabilit: procesul de repatriere sau relocare urmează să fie finalizat într-un interval cuprins între șase și douăsprezece luni.
În timp ce 30.000 de soldați vor rămâne, cel puțin momentan, pe teritoriul german, Pentagonul a păstrat o tăcere strategică în privința impactului pe care această decizie îl va avea asupra trupelor din alte state membre NATO. Incertitudinea planează acum asupra întregului Flanc Vestal, în contextul în care alianțele tradiționale par să fie reevaluate prin prisma unor noi interese de securitate.
Diplomația „ințepăturilor”: De la amenințări la fapte
Acest anunț nu vine într-un vid politic, ci după luni de tensiuni acute între administrația de la Casa Albă și aliații săi europeni. Atmosfera a fost otrăvită succesiv de dispute comerciale privind tarifele vamale și de episoade diplomatice bizare, precum controversata intenție a președintelui Donald Trump de a achiziționa Groenlanda.
Relația dintre Washington și Berlin a atins însă un prag critic în ultimele zile. Un schimb dur de replici între președintele Trump și cancelarul german Friedrich Merz a precedat acest ordin de retragere. După ce Merz a afirmat public că Washingtonul a fost „umilit” de Iran, Donald Trump a ripostat imediat, sugerând că prezența militară americană în Germania nu mai este un dat imuabil. Retragerea celor 5.000 de militari apare astfel nu doar ca o necesitate tactică, ci și ca un semnal politic clar trimis Berlinului.
Criza din Hormuz și dilema aliată
Dincolo de granițele Europei, operațiunile militare americano-israeliene împotriva Iranului au adâncit falia dintre SUA și partenerii săi din NATO. Deși între Teheran și Washington există teoretic un acord de încetare a focului, ambele națiuni mențin o blocadă agresivă în Strâmtoarea Hormuz, o arteră vitală pentru comerțul global cu energie.
În timp ce aliații europeni, inclusiv Spania și Marea Britanie, au cerut o intervenție coordonată pentru securizarea apelor și deminarea rutelor maritime, poziția oscilantă a Casei Albe a creat frustrare în capitalele europene. Refuzul Washingtonului de a acționa predictibil, dublat de criticile la adresa partenerilor care nu își cresc contribuțiile la apărare, a transformat cooperarea militară într-un instrument de negociere politică.
În acest climat de instabilitate, retragerea trupelor din Germania reprezintă mai mult decât o simplă mișcare de personal; este simptomul unei noi ere în care loialitățile de decenii sunt puse la încercare de pragmatismul rece al noii strategii americane.
Actualitate
Pariul lui Zelenskyy: Ucraina deschide porțile exportului de armament pentru a-și finanța rezistența
Într-o mișcare strategică menită să resusciteze industria națională de apărare, președintele Volodimir Zelenskyy a anunțat ridicarea parțială a embargoului asupra vânzărilor de arme produse intern. Decizia marchează o schimbare majoră de paradigmă: Kievul nu mai privește producția proprie doar ca pe o resursă exclusivă pentru front, ci ca pe un motor economic capabil să finanțeze tehnologiile viitorului.
„Drone Deals”: Prioritate pentru front, surplus pentru aliați
Noul mecanism propus de liderul ucrainean se bazează pe așa-numitele „acorduri pentru drone” — contracte speciale care permit exportul de rachete, muniție, software și sisteme fără pilot, dar cu o condiție nenegociabilă: nevoile armatei ucrainene trebuie satisfăcute primele. Companiile locale vor putea vinde peste graniță doar ceea ce depășește comanda de stat, asigurându-se astfel că fluxul de aprovizionare al soldaților din prima linie nu este periclitat.
„Companiile ucrainene vor primi o oportunitate reală de a intra pe piețele țărilor partenere”, a subliniat Zelenskyy. Această deschidere vine după doi ani de restricții totale impuse la începutul invaziei din 2022, perioadă în care toate resursele militare au fost canalizate strict către efortul de război imediat.
Infuzie de capital pentru inovație sub asediu
Decizia răspunde presiunilor exercitate de producătorii locali, care au avertizat că restricțiile de export le limitează capacitatea de a atrage capital străin. Fără aceste fonduri, investițiile în cercetare și dezvoltare (R&D) și extinderea liniilor de producție ar fi stagnat, afectând pe termen lung tocmai apărarea patriei.
Oficialii de la Kiev au sugerat deja că primele parteneriate ar putea viza țările din Forța Expediționară Întrunită (JEF), o coaliție condusă de Marea Britanie. Printre sistemele cele mai căutate, gata de export, se numără dronele navale, vehiculele terestre fără pilot și sistemele avansate de navigație, tehnologii care și-au dovedit eficiența letală în conflictul actual.
Filtrul de securitate: Nicio tehnologie nu trebuie să ajungă la Moscova
Cea mai mare provocare a acestui plan rămâne riscul ca tehnologiile critice să cadă în mâinile Kremlinului. Pentru a preveni acest scenariu, Ucraina a instituit un mecanism de control riguros. Ministerul Afacerilor Externe, în strânsă colaborare cu serviciile de informații, va elabora o „listă neagră” a statelor care cooperează cu Rusia, acestora fiindu-le interzis orice acces la armamentul ucrainean. Exporturile vor fi permise exclusiv către națiuni care au demonstrat o atitudine non-cooperantă cu regimul de la Moscova, transformând astfel comerțul cu arme într-un instrument de presiune diplomatică.
Actualitate
Viitorul recunoașterii blindatelor: Pușcașii marini SUA conturează a doua etapă a programului ARV
Corpul Pușcașilor Marini pregătește terenul pentru o nouă eră a mobilității pe câmpul de luptă, anunțând că dezvoltarea celei de-a doua etape a Vehiculului de Recunoaștere Avansat (ARV) va debuta la finele acestui deceniu. Cu un accent sporit pe tehnologii contra-dronă și foc de precizie, programul promite să redefinească modul în care forțele expediționare interacționează cu amenințările moderne.
O foaie de parcurs strategică: Orizontul anului 2029
Dezvoltarea pentru „Incrementul 2” al programului ARV este programată să înceapă oficial în anul 2029, desfășurându-se în paralel cu finalizarea selecției pentru prima fază a proiectului. Colonelul Christopher Stephenson, manager de program pentru sistemele de vehicule, a subliniat că această suprapunere este esențială pentru a menține ritmul cu evoluția rapidă a tehnologiei militare.
În prezent, prima etapă a programului se află în faza de dezvoltare pre-producție, giganții General Dynamics Land Systems (GDLS) și Textron fiind sub contract pentru a livra câte 16 vehicule fiecare până în 2028. Decizia finală privind producătorul care va adjudeca contractul principal pentru prima etapă va fi luată în 2029, urmând ca producția de serie să fie demarată spre sfârșitul anului 2030.
Arsenalul viitorului: De la vânătoarea de drone la lovituri de precizie
Dacă prima fază a programului se concentrează pe variante de logistică, comandă-control (C4/UAS) și vehicule dotate cu tunuri automate de 30 mm, „Incrementul 2” ridică miza tehnologică. Această a doua etapă va introduce trei variante specializate, menite să ofere unităților de recunoaștere o versatilitate fără precedent:
- Sistemul Counter-UAS: Un vehicul optimizat pentru amenințări aeriene, capabil de acțiuni kinetice și non-kinetice, activ 24 de ore din 24, dar capabil în același timp să angajeze ținte la sol.
- Varianta de recuperare: Un vehicul de suport echipat cu macarale și trolii performante, dotat cu sisteme de debitare și sudură a metalelor pentru reparații pe front.
- Foc de precizie: O platformă capabilă să ofere sprijin prin foc dincolo de raza vizuală, până la o distanță de 40 de kilometri, integrând capacități de atac electronic și recunoaștere avansată.
O flotă adaptabilă într-un mediu volatil
Planurile actuale prevăd achiziția unui total de 654 de vehicule ARV, dintre care 426 vor aparține primei etape, iar 228 celei de-a doua. Totuși, conducerea programului avertizează că aceste cifre nu sunt bătute în cuie. Într-o lume unde amenințările se schimbă de la o lună la alta, structura forței trebuie să rămână flexibilă.
„Vom construi aceste vehicule timp de zece ani, ceea ce ne oferă numeroase oportunități pentru ajustări și modificări ale cerințelor,” a explicat Stephenson. Această abordare iterativă face parte dintr-o strategie mai largă de design a forței, fiind descrisă ca o „călătorie” în care experimentarea constantă dictează configurația finală a arsenalului militar american.
-
Ancheteacum 5 zileFOTBAL PRINTRE GRATII ȘI DEFICIT DE PERSONAL: CUM AU DAT CU PICIORUL ÎN MINGE „SUPRAVIEȚUITORII” DE LA TÂRGȘORUL NOU
-
Exclusivacum 4 zileMarea „Spartaniadă” de la TCE Ploiești: Cum să păzești praful de pe tobă cu agenți „invizibili” și binecuvântarea binomului Nae-Zaharia
-
Exclusivacum 3 zileOrizonturi încețoșate la IOR: Cum se lichidează industria de apărare sub „privirea oarbă” a turistului ministerial Ambrozie Darău
-
Exclusivacum 5 zileMIORIȚA DUPĂ GRATII ȘI DRAMA „OII HĂRȚUITE”: CUM SE JOACĂ DE-A VICTIMA O „VEDETĂ” DIN CURTEA PENITENCIARULUI PLOIEȘTI
-
Exclusivacum 4 zileVÂNĂTOAREA DE „IVANI” ÎN CURTEA MAI: Cum să fabrici un spion dintr-un polițist care știe să citească și nu are stăpân
-
Exclusivacum 4 zileEVANGHELIA DUPĂ BARBU: RACHETELE AU TĂCUT, GRÂUL A CRESCUT ȘI STATUL „POLIȚIST” A RĂMAS CU BUZA UMFLATĂ!
-
Exclusivacum 4 zileOPERAȚIUNEA „CUIBUL DE VIESPI”: Cum a fost amanetat Ministerul Economiei în timp ce ministrul Darău „elibera” Ucraina pe banii altora
-
Exclusivacum 2 zileMarea bubuitură a incompetenței: Cum a dinamitat Statul Român investițiile americane pentru o Fabrică de Pulberi care există doar pe hârtie










