Connect with us

Featured

Declarația de presă susținută de Purtătorul de cuvânt al Partidului Național Liberal, Ionuț Stroe

Publicat

pe

Există, în momentul de față, un risc major împotriva democrației, nu numai parlamentare ci și în ansamblul ei, în societate, pentru că astfel de comportamente necombătute, nesancționate, ar putea fi împrumutate, multiplicate și în societate. De aceea consideră, și astăzi (n.r – 9 Februarie 2022) ați văzut că am modificat regulamentul, că ele trebuiesc sancționate, așa cum subliniem încă odată că agresivitatea și violența nu trebuie să devină norme de conduită în Parlamentul României, așa cum ele sunt sancționate și în societate.

Nu înțelegem de ce unui parlamentar i se poate permite un limbaj licențios, nu înțelegem de ce unui parlamentar i se poate permite violență fizică și verbală, nu înțelegem de ce unui parlamentar i se poate permite a amenința, în condițiile în care, în societate, unui om normal, aceste lucruri pot să-i genereze probleme, sancțiuni, contravenții sau poate chiar dosare penale.

De aceea, astăzi, și urmare a faptului că aceste comportamente s-au repetat, nu a fost vorba despre un caz izolat, există foarte mulți parlamentari care au fost amenințați, hărțuiți verbal, fizic, atât în plen, în Comisii, chiar în ședințele Biroului Permanent am avut astfel de situații. Prin urmare, am hotărât să avem o acțiune fermă, ați văzut, de ieri până astăzi am propus modificarea regulamentului și am definit noi reguli clare care să sancționeze astfel de comportamente. Din păcate, trebuie să o spunem, nu putem legifera bunul simț, nu putem legifera morala, nu putem legifera educația, sunt lucruri pe care le ai sau nu le ai. În schimb, pentru a defini cât mai bine cadrul în care avem aceste dezbateri, care pot fi aprinse de altfel, pot fi niște dezbateri parlamentare în care să pui patos dar, atenție, nu trebuie să confundăm această dezbatere aprinsă cu acte de violență verbală și fizică, cu discurs de ură, cu discurs care incită la violență sau cu, ați văzut foarte bine, amenințări la adresa colegilor.

Acestea sunt argumentele cu care astăzi am venit în Parlament pentru a susține modificările regulamentului. Am adăugat o parte de impunere, ați văzut foarte bine, de aplicare a acestor sancțiuni, imediat, în cadrul ședințelor. Aceasta este noutatea și am stabilit, bineînțeles, o linie roșie peste care, spunem noi, nu permitem, de acum încolo, a se mai trece. A existat o majoritate covârșitoare care a inițiat aceste modificări, mare parte a partidelor parlamentare le-a susținut și considerăm că în momentul de față avem un cadru foarte bine definit care sperăm noi să pună capăt acestor comportamente.

(Cei de la USR vor să atace la CCR  (…))

Este, într-adevăr, o surpriză și pentru noi, una neplăcută, ce-i drept, această atitudine a USR. Nu este prima oară când sunt se întâmplă (…)

(…)

Este o notă proastă, din punctul nostru de vedere, o notă proastă în plan public, să vezi, pe de-o parte că USR-ul s-ar putea să nu înțeleagă necesitatea sancționării unor astfel de comportamente. Pe de altă parte, este o notă proastă să fii asociat cu AUR, de fiecare dată, pentru că există o anumită frecvență a acestor gesturi politice. Pe de-o parte au votat împotriva modificărilor regulamentului, pe de altă parte, ați văzut foarte bine, au anunțat, la fel ca și AUR, că vor contesta la CCR aceste măsuri. Sunt lucruri care îngrijorează, lucruri care spun mult despre puterea de înțelegere a celor din USR, în legătură cu aceste comportamente sau cu modul în care le tolerează sau nu.

Pe de altă parte, ca notă generală, este oarecum rușinos să te asociezi, și de data aceasta, cu AUR

( Cei de la USR susțin că astăzi v-ați ascuns sub acest paravan al adoptării modificărilor la regulamentul Camerei Deputaților și nu a fost acordată suficientă importanță acelei moțiuni simple depuse împotriva ministrului Energiei.)

Tocmai vorbeam despre puterea de înțelegere a USR-ului, în legătură cu aceste acte de violență verbală, fizică, amenințări, despre asta a fost vorba, nimeni nu s-a ascuns de aceste lucruri. De altfel, dacă USR avea vreo problemă, putea, punctual, să voteze împotrivă sau pentru anumite amendamente. Cât privește moțiunea simplă inițiată de USR, ea a parcurs întregul proces parlamentar, a fost dezbătută, din păcate, acel incident de Luni, fără precedent în istoria Parlamentului, a întrerupt intervenția ministrului. În schimb, procedura s-a finalizat astăzi prin sesiunea de vot final.

( Lipsa de transparență pe care noile modificări, în special cele care privesc manifestări politice, sub formă de bannere, afișe și chiar filmări, le comportă acest proiect nou de regulament. Cum răspundeți?)

Transparența este asigurată în continuare, nu există niciun fel de limitare a posibilității transmiterii în spațiul public, de către mass-media sau de către colegi parlamentari a dezbaterilor din cadrul plenului. Singura diferență este că se încearcă a se proteja vorbitorii de intervențiile care presupun deplasarea parlamentarilor la tribună. Poți să filmezi, de exemplu, și să-ți transmiți pe pagina web sau pe pagina de facebook ședința dar, stând în banca ta, fără a deranja, fără a hărțui, fără a face comentarii zgomotoase, fără a avea un, nici nu știu cum să-i spun, un fundal sonor deranjant pentru cei care vorbesc și susțin argumentat. Este un apel la decență, în niciun caz nu poate să fie vorba de lipsă de transparență.

( În proiectul inițial, li se interzicea să filmeze în Comisii fără acordul birourilor Comisiilor. De ce aceste interdicții pentru presă, până la urmă?) 

Nu, după cum ați văzut, decizia finală nu a cuprins aceste lucruri. De altfel, noi, liberalii am dialogat chiar cu dumneavoastră, reprezentanții presei, în a elabora aceste amendamente, aceste reguli care să completeze regulamentul. Acele prevederi nu au mai apărut la votul final. De altfel, de asta este vorba atunci când vorbim despre o dezbatere parlamentară civilizată, cu argumente, ca fiecare să-și susțină punctul de vedere, iar la final să se ia decizia corectă.

( În repetate rânduri, și liberalii, în trecut, au folosit și au venit în Plen, au făcut live-uri pe Facebook. De ce atunci era agreat, iar acum este considerat o lipsă de decență și un deranj) 

Nu am incomodat intervențiile publice ale niciunui vorbitor, nu am agresat, nici fizic și nici verbal, nu am deranjat ședința publică. Live-uri pe Facebook putem să facem și astăzi, dar din banca noastră, fără a merge amenințător către vorbitor. PNL, într-adevăr, s-a manifestat vizual și, poate, chiar acustic în precedentele mandate. În schimb, niciodată nu am agresat fizic sau verbal. Niciodată nu am deranjat ședința, niciodată nu am întrerupt-o, niciodată nu am încercat să bruiem sau să insultăm, sau să folosim un limbaj licențios.

( În momentul în care liberalii au venit în fața Plenului, în celebrele momente (…) ) 

Asta voiam să vă spun, dacă lucrurile acestea s-au întâmplat, asta nu ne împiedică să încercăm să îmbunătățim acest cadru de dezbatere în Parlamentul României.

( Este un deranj ca o opoziția să afișeze bannere?) 

Aici este un mediu de dezbatere. Într-adevăr te poți manifesta vizual și acustic, dar nu în cadrul unei ședințe în care trebuie să-ți prezinți, mai degrabă, argumentele, decât să încerci să ocupi spațiul vizual sau acustic cu fel și fel de remarci.

( După modelul european, în Plen (…) În Parlamentul European am văzut ședințe în care diverși europarlamentari au folosit bannere pentru a protesta față de elemente aflate în respectiva dezbatere) 

Credeți-mă, dacă nu am fi avut asemenea evenimente, de o asemenea gravitate în Parlamentul României, cu siguranță nu ar fi existat aceste reguli.

( Purtarea unei banner sau afișarea unei pancarde, nu înseamnă o manifestare violentă) 

Nu cred că, în momentul de față, cineva s-ar simți lezat sau deranjat de aceste mesaje pe care poți să le spui de la tine din bancă, fără a deranja.

( Și atunci de ce există regulament pentru așa ceva, domnule Stroe? Afișarea unei banner sau un live pe facebook și o agresiune, de ce este semnul egal?) 

Astea sunt deciziile pe care le-am stabilit astăzi.

( De ce?) 

Pentru că ele, cu siguranță, o să facă mult bine, o să aducă decența și bunul simț în Parlamentul României.

( Mult bine, cui?) 

Dezbaterii parlamentare din care să reiasă lucruri bune.

( Inclusiv opoziției?) 

Evident! Dar și puterii. În egală măsură, lucrurile se adresează atât opoziției, cât și celor de la putere. Nu există niciun fel de discriminare, nimeni nu trebuie să se simtă lezat de aceste noi reguli. La fel, din punctul nostru de vedere, ele o să contribuie la o dezbatere reală, substanțială, mult mai decentă.

( Poate exista un exces de zel la aceste modificări?) 

V-am spus, și v-am recunoscut.

 ( Vrem să urmăm modele europene de dezbatere ) 

Nu ar fi apărut aceste modifică, dacă nu am fi avut evenimentele de luni sau evenimentele din această sesiune parlamentară. Dacă vreți, practic, aceste comportamente anormale, aceste comportamente au culminat.

( Nu au fost nici pancarte, nici bannere, am văzut un parlamentar care a agresat un ministru) 

Sunteți alături de noi, ședință de ședință, și ați văzut că acesta este un comportament repetitiv. Nu s-a întâmplat doar luni, se întâmplă de fiecare dată. De fapt, nu trebuie să devină o normalitate.

 ( De ce nu era respectat regulamentul în vigoare, acolo era spus că persoana care agresează să fie scoasă din sală. Exista în regulament) 

Era destul de vag și nimeni nu s-ar fi gândit la o situație de genul acesta. Eu nu vreau să scuz o neaplicare a regulamentului la ședința respectivă. Președintele de ședință ar fi trebuit să dispună aceste măsuri și să ceară de la departamentul Afacerilor Interne. Eu cred că întărind aceste reguli, facem doar bine.

( O lege mai strictă, înseamnă aplicarea unor prevederi, care deja existau ?) 

Da, cred că da! O lege mai strictă, o lege mult mai bine definită care, practic, să creeze o linie de demarcație între o perioadă, în care s-au tolerat astfel de comportamente și ce va urma, ajută enorm de mult. Ajută, pentru că v-am spus, din păcate, nu putem legifera educația unui om, nu putem legifera bunul simț, nu putem legifera decența. Sunt lucruri pe care le ai sau nu le ai. Dacă tu consideri, ședință de ședință, că este normal ca de la tribuna Parlamentului sau în timp ce vorbesc colegii să adresezi amenințări, limbaj licențios, violență fizică și verbală, din punctul nostru de vedere, chiar este nevoie de întărire a regulilor și definirea lor.

Vă mulțumesc! – Purtătorul de cuvânt al Partidului Național Liberal, Ionuț Stroe

Exclusiv

De la „butelia de fericire” la galeata de ploaie: cum se îneacă Coca-Cola Ploiești în apă, fantome și 50 de bani taxați la fraieri

Publicat

pe

De

Fabrica de ploaie îmbuteliată

După două zile de ploi serioase, fabrica Coca-Cola HBC România de la Ploiești nu mai arăta a „templu al capitalismului fericit”, ci a micro-Delta industrială. Angajați ai fabricii povestesc, cu imagini și detalii, cum apa s-a infiltrat în asemenea cantități încât nu mai puteau circula normal prin hală în timpul programului, ci mai degrabă înotau printre motoare, reductoare și cabluri sub tensiune, cu folii și găleți drept baricade improvizate.

Surse din interior leagă dezastrul de lucrările „speciale” la acoperiș, făcute în trecut, în mandatul fostului director Dragoș Antim Nan. Reparațiile – spun oamenii – ar fi fost executate superficial, „de ochii lumii”, iar efectele se văd acum, când ploaia își face loc nestingherită până la liniile de producție.

Acoperișul lui Nan: șiroaie pentru muncitori, contracte grase pentru „preferata casei”

Sursele susțin că firma care a lucrat la acoperiș ar fi fost una dintre preferatele fostei conduceri. Aceeași societate ar fi primit mai multe contracte, la valori considerate de angajați peste nivelul pieței. Diferențele de cost, spun ei, ar fi permis finanțarea altor lucrări, inclusiv „în interesul personal, pe acasă la X și Y”.

Se ridică, astfel, întrebarea de bun-simț: chiar nu existau firme serioase de construcții în județul Prahova care să poată executa corect lucrarea? Pentru că, dacă principalul criteriu ar fi fost profesionalismul, nu „prieteniile” și „apartamentul de firmă”, atunci azi n-am fi avut o fabrică în care oamenii merg la muncă precum pe șantier inundat, cu siguranța pusă la zid și cu tavanul care curge ca o sticlă desfăcută greșit.

Apa pe linii, motorul sub valuri, iar baronul la birou uscat

Rezultatul „reparațiilor”? Din cauza ploilor recente, acoperișul a cedat în multe zone, în special acolo unde fusese „reparat”. Apa s-ar fi scurs până pe liniile de producție, pe motoare, reductoare și alte echipamente, angajații trăind cu frica permanentă că ceva se va arde – la propriu, nu doar la figurat, cum se întâmplă deja cu nervii lor.

În timp ce oamenii lucrează cu picioarele în apă și cu găleți sub furtunile din tavan, fostul director – spun sursele – și-ar fi continuat liniștit activitatea într-o altă funcție, într-un birou nou-nouț, amenajat din „diferite surse”. Responsabilitatea pentru lucrările contestate? Neclară. Apa pică la hală, dar baronul, zic angajații, s-ar fi mutat doar cu scaunul în alt colț uscat al imperiului.

Firme de apartament vs. firme reale: noua conducere încearcă să închidă robinetul

Angajați care au dorit să rămână anonimi afirmă că actuala conducere a început să reevalueze contractele, în încercarea de a elimina „firmele de apartament” preferate în trecut, în favoarea celor care chiar execută lucrări profesionale.

În mandatul lui Nan, o firmă din București, care ar fi executat inclusiv lucrările la acoperiș, ar fi fost preferată în mod repetat, în ciuda faptului că lucrarea dădea semne de probleme încă din start. Noul director ar fi început să taie din „firmele de casă” moștenite „de pe vremea lui Drăgășică”, dar nota de plată – tehnică, financiară și de imagine – e deja plătită de actuala conducere, în timp ce rădăcina problemei rămâne în trecut.

Flota care „mănâncă” combustibil și mașini întoarse din drum

Nemulțumirile angajaților nu se opresc la acoperiș. Aceștia susțin că, în perioada vechii conduceri, costurile cu flota auto ar fi explodat: consum de combustibil „nestingherit”, număr mare de accidente rutiere în care au fost implicate mașinile companiei și o natură de mașini contractate care ar fi ridicat serioase semne de întrebare.

Sursele vorbesc de peste 300 de mașini returnate în service de șefi din diferite departamente, noile mașini fiind catalogate ca defectuoase. În urma verificărilor și analizelor interne, aceste aspecte ar fi contribuit la deteriorarea climatului intern și la decizia de a „tăia” din beneficiile legate de flota auto, angajații simțind tot mai pregnant că „parcursul” lor se scurtează în weekend și li se îngreunează viața în timpul săptămânii.

Foraje, demolări și aceeași curte: dosarul birocratic al apei

În paralel cu inundațiile din hală, compania figurează în acte cu lucrări serioase la Ploiești. Din documentele depuse la autorități reiese că SC COCA COLA HBC ROMANIA SRL, cu punct de lucru în județul Prahova, Ploiești, str. Gheorghe Grigore Cantacuzino nr. 285, are în derulare:

  • lucrări de desființare – clădiri cu funcțiuni industriale
  • lucrări de construire – clădiri cu funcțiuni industriale – foraje put apă

Forajele se fac „cu același nume, în aceeași curte”, potrivit documentelor oficiale consemnate de consilieri de specialitate în 2025, pentru perioada 2025–2027.

În timp ce în hală curge apă de ploaie peste utilaje, la dosar curg hârtii despre foraje și potabilitatea apei. Autorizația pentru potabilitate încă e „în așteptare”. Între timp, angajații au impresia că singura apă sigură e cea cărată în sticlă de acasă.

„Nan – maestrul forajelor-fantomă”: când presa desface dopul

Presa locală nu a rămas indiferentă. Site-ul incisivdeprahova.ro a publicat materiale cu titluri care spun tot despre atmosfera de la Ploiești:

  • „Nan – maestrul forajelor-fantomă. Coca-Cola Ploiești: o fabrică de coșmaruri cu apă neconformă și autorități corupte cu șpagă” (sursa: incisivdeprahova.ro, 30.03.2026)
  • „Nan – fantastica fabrică de absurdități. Cum noul director Nan a transformat butelia de fericire în coșmaruri pe gheață și apă de canal” (sursa: incisivdeprahova.ro, 30.03.2026)

Aceste articole descriu, în stil la fel de dur, suspiciuni privind calitatea apei, rolul autorităților și modul în care managementul ar fi gestionat (sau eșuat să gestioneze) infrastructura critică a fabricii.

RetuRO: sclavia de 50 de bani pe PET

În timp ce în fabrică oamenii se luptă cu apă de ploaie, în viața de zi cu zi consumatorul român se luptă cu un alt tip de apă: cea îmbuteliată, taxată de sistemul de garanție-returnare prin RetuRO.

Afacerea construită în jurul RetuRO funcționează simplu: plătești 50 de bani în plus pentru fiecare sticlă, doză sau PET, înainte să deschizi băutura. Ca să-ți recuperezi banii, trebuie:

  • să păstrezi bonul fiscal,
  • să nu-l rătăcești,
  • să cari după tine sticle, doze și PET-uri,
  • să te prezinți docil la aparatele de garanție.

Ești, practic, transformat într-un sclav al PET-ului, un hamal de plastic pe banii și pe timpul tău. Pentru 50 de bani, tu te conformezi la virgulă. Pentru miliarde, sistemul devine brusc discret.

50 de bani cu bon, miliarde fără bilanț

În baza publică ANAF, ultimul bilanț disponibil al RetuRO este din 2023. Pentru 2024 și 2025 – anii în care au circulat miliarde de ambalaje și sume uriașe – socotelile nu apar.

RetuRO este „not-for-profit”, adică, teoretic, orice câștig ar trebui reinvestit în sistem. Dar fără bilanțuri publice, românii nu pot ști:

  • cât s-a câștigat,
  • cât s-a cheltuit,
  • ce s-a reinvestit.

Pentru 50 de bani, tu trebuie să prezinți sticla. Pentru miliarde, ei nu prezintă nimic.

Statul – paznicul legii când e vorba de alții, acționar mut când e vorba de el

Ministerul Mediului deține 20% din RetuRO. Același stat care ar zdrobi în câteva zile o firmă mică pentru nerespectarea obligațiilor fiscale sau de raportare stă acum cuminte în acționariat și tace.

Când un mic antreprenor greșește o virgulă în bilanț, sancțiunea vine prompt.
Când un sistem care rulează miliarde de ambalaje și bani nu are bilanțuri publice pentru doi ani la rând, totul se transformă în liniște. Banii curg, PET-urile curg, tăcerea curge.

Concluzie: între apă de ploaie și apă „not-for-profit”

Tabloul general, așa cum reiese din relatările angajaților, documente, surse interne și articole precum cele de pe incisivdeprahova.ro, este grotesc:

  • la Ploiești, o fabrică a unei multinaționale ajunge să funcționeze cu muncitori în apă până la glezne, cu acoperișuri „reparate” care cedează, cu echipamente sub risc, în timp ce foști directori își văd birourile amenajate bine și uscat;
  • în acte, apar foraje, demolări și proiecte grandioase, în timp ce în realitate angajații se apără cu folii și găleți;
  • la nivel național, românul devine „colector profesionist” de ambalaje, plutind într-un sistem RetuRO care îi urmărește fiecare sticlă de 50 de bani, dar își uită propriile bilanțuri pentru miliarde.

Apa de ploaie intră în fabrici, apa îmbuteliată iese pe bandă rulantă, iar între ele curge un râu de contracte, foraje, taxe, garanții și tăceri oficiale.

Iar consumatorul, la capătul lanțului, își plătește, disciplinat, cei 50 de bani – fără să știe dacă în spatele etichetei lucioase e apă limpede, apă de ploaie… sau doar o mare, foarte mare, apă de colonat. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Garda de Mediu Prahova, prinsă în… „pielea goală”. Interimatul de avarie cu eterna Dana Tudorache

Publicat

pe

De

S-a schimbat șefa! De la „achiziții” la… „dezafectare”

Garda de Mediu Prahova dă iar senzația că este condusă din mers, la inspirație, cu interimate lipite cu bandă adezivă, nu cu oameni asumați și competenți pe termen lung.

Ziarul de investigații Incisiv de Prahova a dezvăluit că, acum ceva timp, la conducerea Gărzii de Mediu Prahova a fost numită o nouă șefă, o persoană care lucrase pe la Achiziții, pe la București. Nu specialist de mediu, nu om format în teren, ci produs pur-sânge al birourilor de „achiziții”, acolo unde pixul e mai tare decât lopata, iar contractul mai important decât copacul.

Numirea a fost însă de scurtă durată. Atât de scurtă, încât pare mai mult o glumă proastă administrativă decât o decizie de management.

Calcatul pe bec la București și „dușul rece” al Comisiei de Disciplină

Se pare că respectiva șefă a călcat serios pe bec pe la București. Detaliile, așa cum notează sursele Incisiv de Prahova, sunt suficient de „picante” încât să nu fie expuse acum în toată splendoarea lor, dar destul de grave ca să o împingă direct în Comisia de Disciplină.

Adică: ieri bună de numit la conducerea Gărzii de Mediu Prahova, azi bună de trimis la judecata disciplinară. Așa arată „coerența” în selecția cadrelor.

Și cum nu poți lăsa instituția complet dezbrăcată de conducere, de luni, persoana cu trecut piperat prin achiziții va fi schimbată.

Când n-ai oameni, te întorci la „clasicii în viață”: revine Dana Tudorache

În locul ei, la comanda Gărzii de Mediu Prahova va fi numită, din nou, Dana Tudorache, cea care condusese instituția în ultimii ani, până să fie înlocuită cu „doamna de la achiziții”.

Rotirea de cadre arată așa:
– O șefă veche este dată jos, fără să se explice clar de ce.
– Este adusă o nouă șefă, cu background pe achiziții, nu pe protecția mediului.
– Noua șefă ajunge în Comisia de Disciplină după ce „calcă pe bec” la centru.
– Instituția se întoarce, în grabă, la șefa de dinainte, ca la o roată de rezervă.

Garda de Mediu Prahova nu doar că pare prinsă în „pielea goală”, dar pare și complet lipsită de hainele esențiale ale unei instituții serioase: stabilitate, criterii clare de numire și responsabilitate reală pentru cei care semnează aceste numiri.

Concluzie: interimate, improvizații și un mediu… de batjocură

Ce se vede din afară, prin prisma informațiilor prezentate de Incisiv de Prahova, este o scenă absurdă:
– Mediu poluat, păduri tăiate, gropi de gunoi ilegale, dar la vârf se joacă „alba-neagra” cu șefii.
– Nicio explicație serioasă pentru numiri, nicio explicație serioasă pentru demiteri.
– Când „experta în achiziții” explodează în Comisia de Disciplină, se readuce la comandă „vechea gardă”.

Garda de Mediu Prahova, în loc să fie scutul mediului, riscă să rămână imaginea unei instituții în care interimatele se dau ca ștergătoarele la mașină: stânga-dreapta, înainte-înapoi, fără să curețe nimic.

Iar cât timp astfel de numiri fulger și căderi rușinoase se fac la vârf, adevărata „poluare” nu e doar în aer și apă, ci chiar în modul în care este condusă instituția care ar trebui să le apere. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

GDPR la mișto: cum se ascund „salariile de excelență” în timp ce se afișează avansările cu nume și prenume

Publicat

pe

De

Chestorul cu două măsuri: secretomanie la bani, publicitate la grade

De când a aterizat în fotoliul de inspector general, chestorul Stoica a descoperit brusc farmecul GDPR-ului. Nu ca să apere datele personale ale cetățenilor, ci ca să bage sub preș numele polițiștilor de frontieră care primesc „salarii de excepție” de până la 50% timp de 6 luni. Așa susține Sindicatul Europol, care indică negru pe alb că lista beneficiarilor a fost ținută la secret, chipurile din „respect pentru protecția datelor”.

Ironia de serviciu: la mai puțin de o lună, aceeași conducere a găsit brusc butonul de „transparență totală” și a publicat lista NOMINALĂ a polițiștilor propuși pentru avansarea înainte de termen. Acolo, brusc, GDPR-ul a intrat în concediu fără plată.

Când ești „excelent”, te ascundem. Când te avansăm, te afișăm

În lipsa transparenței reale, apare inevitabil întrebarea pe care orice om normal și-o pune: selecția pentru „salariile de excelență” s-a făcut strict pe baza rezultatelor profesionale sau, printre cei care merită, au fost strecurate și personaje de casă, bine aliniate și perfect obediente față de conducere?

Pentru că, în mod normal, cei care chiar au rezultate nu au niciun motiv să se ascundă după GDPR. Dimpotrivă, performanța profesională ar trebui scoasă la lumină, nu pitită în fișiere secrete. Meritocrația nu are nevoie de ochelari de soare, are nevoie de dovezi publice.

Întrebarea care taie în carne vie: când ați încălcat, domnule chestor, legea?

Sindicatul Europol pune pe masă o întrebare pe care conducerea nu mai are cum s-o ocolească cu două fraze birocratice:

Când a fost încălcată legea, domnule chestor Stoica?

– Atunci când ați ascuns numele polițiștilor de frontieră recompensați cu mii de lei din bani publici, sub pretextul GDPR?
– Sau atunci când ați publicat, fără nicio reținere, numele polițiștilor de frontieră avansați înainte de termen?

Ori e lege, ori e circ. Nu pot exista două regimuri juridice paralele în aceeași instituție, aplicate după chef, interes și grad de prietenie cu șefimea.

„Salarii de excelență” sau prime pentru obediență?

Această dublă măsură – reclamată explicit de Sindicatul Europol – nu face decât să alimenteze o suspiciune perfect legitimă: că „salariile de excelență” nu sunt nici transparente, nici obiective, ci împărțite discreționar, după un criteriu neoficial, dar extrem de vizibil – obediența față de conducere.

Când banii publici curg pe tăcute spre unii, iar numele lor sunt blindate cu paravanul GDPR, în timp ce alții sunt puși pe liste nominale pentru avansări, mesajul transmis este halucinant:
– Cine tace frumos și se aliniază, primește mii de lei în liniște.
– Cine trebuie arătat la public, este scos la paradă cu nume, prenume și eventual poza în comunicate.

Concluzie: transparență selectivă, credibilitate zero

Nu poți clama „respectarea legii” doar când îți convine și „protecția datelor” doar când e nevoie să mușamalizezi cine ia bani grei din fonduri publice. Fie conducerea Inspectoratului General aplică aceleași reguli pentru toți și în toate situațiile, fie recunoaște onest că GDPR-ul este doar paravanul comod sub care se bagă deciziile dubioase.

Până când chestorul Stoica va răspunde clar la întrebarea ridicată de Sindicatul Europol – când anume a fost încălcată legea? – orice discurs despre „excelență” și „merit” rămâne doar un slogan gol, lipit pe o practică plină de dublu standard. Iar acolo unde domnește dublul standard, „salariul de excelență” riscă să nu fie altceva decât primele de fidelitate pentru cei care știu cui trebuie să spună „Să trăiți!”. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv14 ore ago

De la „butelia de fericire” la galeata de ploaie: cum se îneacă Coca-Cola Ploiești în apă, fantome și 50 de bani taxați la fraieri

Fabrica de ploaie îmbuteliată După două zile de ploi serioase, fabrica Coca-Cola HBC România de la Ploiești nu mai arăta...

Exclusiv14 ore ago

Garda de Mediu Prahova, prinsă în… „pielea goală”. Interimatul de avarie cu eterna Dana Tudorache

S-a schimbat șefa! De la „achiziții” la… „dezafectare” Garda de Mediu Prahova dă iar senzația că este condusă din mers,...

Exclusiv14 ore ago

GDPR la mișto: cum se ascund „salariile de excelență” în timp ce se afișează avansările cu nume și prenume

Chestorul cu două măsuri: secretomanie la bani, publicitate la grade De când a aterizat în fotoliul de inspector general, chestorul...

Exclusiv2 zile ago

Mascații închid lumina la Giurgiu: „Mandatul” lui Fulga, evacuat cu escortă morală

După ani de scandaluri, morți la apel, evadări ca-n filme proaste și o „afacere de familie” demnă de manualul de...

Exclusiv2 zile ago

REPUBLICA PARALELĂ A ȘTAMPLEI „STRICT SECRET”. Cum a fost răpită piața 5G de CSAT, pusă la adăpost de Justiție și împachetată în „interes național”

Democrație pe hârtie, dictatură de CSAT în practică România trăiește, oficial, într-o „democrație constituțională”. Neoficial, însă, pare mai degrabă o...

Exclusiv2 zile ago

O nouă eră în salarizarea polițiștilor: DGF apasă pe Maisal, finanțiștii din teritoriu numără taste, nu bani

DGF a transformat personalul structurilor de financiar din teritoriu în simpli operatori de calculator, dezvăluie Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”....

Exclusiv2 zile ago

O nouă eră în aplicarea „selectivă” a legii: șeful Poliției Române și pixul care face ravagii la baza sistemului

Șeful e în toane bune, legea e pe modul „opțional” Șeful Poliției Române este în toane excelente zilele acestea, după...

Exclusiv3 zile ago

Furtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene

România, primul cobai electoral aruncat sub roțile algoritmilor În decembrie 2024, România a intrat în istoria politică mondială nu printr-o...

Exclusiv3 zile ago

O nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”

Când arestul devine risc profesional: „Diamantul” sună alarma la IPJ Sibiu Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a ajuns să facă...

Exclusiv3 zile ago

O frână de mână trasă la Palatul Victoria: instanța transformă „marea reformă a salarizării” în spectacol cu martori asistenți

Consultarea publică „la mișto” este oprită cu acte în regulă Consultarea publică pe Legea salarizării a fost suspendată de instanță,...

Exclusiv3 zile ago

Hipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor

Culise murdare la trap: regulamentul, călcat în picioare Pe hipodromul din Ploiești nu se mai aleargă doar caii, ci și...

Exclusiv4 zile ago

IPJ CONSTANȚA, MANUAL DE ABUZ INSTITUȚIONAL: NU CONTEAZĂ LEGEA, CONTEAZĂ TURNĂTORUL!

PRIORITATE ZERO LA IPJ CONSTANȚA: VÂNĂTOAREA DE „VINOVAȚI” CARE SPUN ADEVĂRUL La IPJ Constanța, urgența nu poartă uniformă, nu are...

Exclusiv4 zile ago

„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale

Adam Smith, sindicalist post-mortem: ce nu vor să audă politicienii când deschid „Avuția națiunilor” Când polițiștii și militarii cer bani,...

Exclusiv4 zile ago

TIR-istul cu „curaj” de cauciuc: beat criță, fără permis și cu tupeu cât DN 57

Așa arată inconștiența la volan: 40 de tone, alcool și zero creier AȘA CONDUCE UN ȘOFER INCONȘTIENT! – o spun...

Exclusiv4 zile ago

„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii

„Unde s-au evaporat experții de serviciu?” Unde sunt acum „experții” care strigă, cu mâna pe tastatură și curajul în spatele...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv