Connect with us

Anchete

(DE) SERVICIUL PSIHOLOGIA PERSONALULUI DIN A.N.P!

Publicat

pe

Evaluare psihologică, fie ea in vederea recrutării de personal ( incadrări din sursă externă, ori pentru școlile de profil) , fie pentru promovarea propriului personal in funcții superioare, era deja sub semnul incertitudinii insă, in ultima perioadă, a devenit o mare controversă.

Despre lipsa unei normalități in această zona am scris și noi, au scris mai pătimași și alți colegi sindicaliști, au scris și candidații din sursă externă in on-line, revenim și noi aspura fenomenului pentru că lucrurile trebuie să se schimbe și ar fi bine să fie cât mai urgent pentru că acest serviciu produce victime și se incăpățânează in a-și schimba abordarea , la fel și conducerile ANP-ului care tot tolerează aceste probleme.

Scurt istoric.

Cei care au ceva vechime in sistemul penitenciar știu cum era testarea psihologică, profesioniștii din cadrul servciului , iar etapa testării psihologice era o normalitate, la fel ca și in cazul celorlalte ministerele din familia ocupațională.

Odată cu schimbarea managementului acestui serviciu, lucrurile au luat o intorsătură nefirească , nici măcar VATICANUL nu se mai poate mândri cu o așa independența și principiul „mai catolici decât papa „pare că iți găsește locul in acest serviciu. Lucrurile nu s-au intâmplat peste noapte ci au fost minuțios preeditate, astfel că managementul acestui serviciu care si-a creat o imunitate totală prin OMJ 2724/2018, prin care s-a statutat că aici sunt dumnezeii psihologiei in sistemul penitenciar românesc, iar art. 110 și 111 , lit. a și b , prin modul de aplicare , fac ca adevăratul concurs să se țină la Serviciul Psihologia Personalului și nu in cadrul comisiilor de concurs.

Deja s-a impământenit o vorbă: Cine trece testarea psihologică, a luat concursul !

Evaluarea psihologică pentru școlile de profil.

Candidații au reclamat faptul că:

1. au primit avize de genul: Apt pentru Academia de Poliție, Inapt pentru școala de agenți, recrutare sursă externă.

Cuuuuuuum?

Intrebăm retoric, pentru că sub imperiul imunității absolute oferite acestui serviciu , nimeni nu vrea să stea de vorbă cu sindicatele pe acest subiect:

Intr-o logică a normalității, dacă ești apt pentru funcții superioare, nu ar trebui să fii apt și pentru cele inferioare?

Un serviciu asumat ar fi răspuns că DA, că iși asumă greșeala și o indreaptă, dar aici vorbim de VATICANUL psihologiei românești care îți răspunde la contestații prin: Crede și nu cercata!Astfel că in istoria recentă nicio contestatie nu a fost admisă, in ciuda tuturor problemelor reclamate.

2. Că au fost respinși la testarea psihologică pentru agenti de penitenciare , dar au fost declarați Apți la teatarea psihologică pentru ofiteri in alte ministere din structura de apărare , ordine publică și siguranță națională.

3. Că există un mare decalaj intre cei declarați Inapți in sistemul penitenciar și cei din ministere similare.

4. Că există incertitudini cu privire la corectitudinea tstărilor psihologice in sistemul penitenciar.

Evaluare psihologică pentru concursuri de promovare din sursă internă, altele decât directori de penitenciare.

Candidații reclamă că :

  1. Nu s-a respectat legislația si au fost evaluați psihologic de către psihologi incadrați in Sectorul Reintegrare Socială a deținuților , de psihologi care nu au competență și expertiză in recrutarea de personal,
  2. Psihologii care au participat la procesul de evaluare psihologică nu au respectat deontologia profesionala, in cadrul interviurilor au fost jigniți și apostrofați de către aceștia, reprosându-li-se aspecte din activitatea lor profesională ce anu au legătură cu funcția pentru care au candidat.
  3. Partizanat in cadrul procesului de evaluare psihologică- testele nu au fost nimizate, au fost vizibile numele candidatilor si astfel psihologii au fost empatici cu unii candidati.
  4. Incertitudini cu privire la testele sustinute pe calculator pentru ca acestea nu au fost listate, nu au fost semnate de către candidati, ci au rămas salvate in calculator, putând fi oricând modificate.

Evaluare psihologică pentru concursuri de promovare din sursă internă, directori de penitenciare.

Candidații reclamă că:

  1. Psihologii nu au respectat deontologia profesională, in cadrul interviurilor au jignit candidații făcând aprecieri personale cu privire la aptitudinile lor, tendințe accentuate din structura de personalitate, aspecte din trecutul lor profesional despre care psihologii ar fi știut,
  2. Etapa de evaluare psihologică a fost deturnată de la adevăratul său obiectiv și de aici au fost triați candidații care trebuie să ajungă in fața comisie de la Ministerul Justiției, celor cu potențial, dar neagreații de impărației, blocându-li-se drumul către examen.
  3. Au fost folosite doua metode de testare psihologică , una pentru unii candidati, alta pentru restul candidaților.

Este evident că pe fondul nemulțumirilor oamenii pot spune multe insă noi le aducem in actualitate pe cele care dăinuie de ceva timp, care , in unele cazuri, iți găsesc corespondentul in realitate și pe cele care au o probabilitate crescută de a fi intâmplate.

Separat de reclamațiile mai mult sau mai puțin fondate ale candidaților, ca organizație sindicală reprezentativă și ca oameni cu vechime in sistem, care au fost și sunt contemporani cu momentele istorice ale acestui serviciu, suntem indreptățiti să ne exprimăm propriile constatări și să punem câteva intrebări, față de care sperăm ca cei in drept să aibă și răspunsuri argumentate:

Constatări:

Gradul de declarați inapți ca urmare a testării psihologice

  1. Gradul de candidați din sursă externă declarați inapți , in ultima perioadă, se situează la un nivel de 80%,
  2. Gradul de candidați din sursă internă declarați inapți , in ultima perioadă, se situează la un nivel de 60%,
  3. Gradul de candidați la funcția de directori de penitenciare, declarați inapti, se situează la un nivel de 40%, conform ultimei evaluari psihologice.
  4. Gradul de candidați din sursă externă și internă, declarați inapți in trecut, se situa la o medie de 15-20%,
  5. Gradul de candidați din sursă internă și externă din alte ministere de profil, declarați inapți se situează la un procent de 20-25%.

Corelarea profilului candidatului din perspectiva realității cotidiene și viziunea psihologica a SPp din ANP.

Avem candidatul nr. 1 , denumit ipotetic Marian și candidatul nr. 2, denumit ipotetic Flăcărel.

Candidatul nr. 1, Marian este de 4 ani director, prin imputernicire, a unui penitenciar de maximă siguranță. In toată activitatea sa profesională a fost evaluat de către șefii ieraarhici superiori cu calificativele FB si Exceptional, anual a fost testat psihologic , atât in cadrul testării anuale , cât și in cadrul examenului de medicină a muncii și a fost declarat Apt de muncă, incluzând și latura psihologică. In cei 4 ani de când este director a avut relații armonioase cu superiorii ierarhici din ANP, colegii de muncă, cu sindicatele cât și cu deținuții , unitatea neinregistrând incidente majore. An de an, cu ocazia prelungirii imputernicirii, i s-a evaluat activitatea profesională , care include și aptitudinile , iar directorul general al ANP l-a considerat apt pentru a -l gira incă 3 ani ca director, prin analize consecutive anuale, pentru funcția de director al penitenciarului, propunând de 4 ori mistrului justitiei să-i investească in funcția de director, prin imputernicire, propuneri acceptate de către ministrul justiției.

Candidatul nr.2, Flăcărel, a fost imputernicit in trecut pe funcții de conducere de unde a fost destituit, unitatea a inregistrat eveniment grave in mandatul acestuia, calificativele profesionale au oscilat intre Bun și FB, evaluarile anuale de medicina muncii l-au recomandat ca apt partial, iar in conduita profesionala se găsesc foarte multe zile de concediu medical.

Ambii candidați au aplicat pentru funcția de director de penitenciar, candidatul nr. 1 fiind declarat inapt, iar candidatul nr. 2 fiind declarat apt de către Serviciul Psihologia Personalului din ANP.

Nu trebuie să fii un fin psiholog insă putem vedea cu ușurintă că ceva este in neregula in ANP-ul asta.

Ori conducerea ANP are grave distorsiuni atunci când aleg imputernicitii , ori bateriile de teste care sunt folosite la selectia de personal au abateri grave de la normalitate!!

In speta descrisă mai sus, și care iși poate găsi corespondentul in realitate, rezultă fără echivoc că realitatea din viața cotidiană a unui manager de penitenciare, măsurată periodic de către factorii de decizie avizați, nu are nicio treabă cu profilul utopic așteptat de către Serviciul Psihologhia Personalului din ANP pentru viitorii directori de penitenciare.

In acest caz realitatea bate toate testele Serviciului Psihologia Personalului din ANP, facandu-ne să credem că aceste calibrări sunt utopice, nevând să credem altceva.

Intrebări pentru care se așteaptă răspunsuri:

  1. Este implicat Serviciul Psihologia Personalului in trierea candidaților pentru funcțiile de conducere din sistemul penitenciar?
  2. Este implicat Serviciul Psihologia Personalului in stabilirea listei de candidați pentru fucțiile de directori ce trebuie să ajungă la comisia de concurs de la Ministerul Justiției?
  3. Toti psihologii angrenați in selectia depersonal sunt incadrați in acest serviciu și au formări specifice, ori sunt implicați si psihologi din cadrul SEAP care sunt angajati pentru a oferi asistență psihologică deținuților.
  4. Au toti psihologii implicați in selectia de personal competentele necesare care să nu vicieze rezultatele testărilor?
  5. Profilele posturilor sunt in acord cu structura actuală a candidatilor, atât din sursă externă cât și din sursă internă, având in vedere evolutia educaționala, culturală și organizațională din România?
  6. Au fost folosite doua metode de testare pentru funcțiile de directori de penitenciare, invocându-se probleme tehnice?
  7. Psihologii au respectat deontologia profesională in procesul de testare psihologică pentru funcția de director de penitenciare?
  8. Sunt depășiti si obositi psihologii implicati in recrutare de personal, având in vedere numărul acestora si numărul imens de candidați?

Normalitatea care ar trebui să fie asumată

Testarea psihologică a candidaților trebuie să fie un proces premergător probelor de concurs, la fel ca și examenul medical care stabilește aptitudinea medicală , si care să constate funcționarea individului prin aplicarea unor modele si strategii de selectie si evaluare psihologica, nicidecum un proces, similar concursului, prin care să se analizeze și să se valideze aptitudinile manageriale .

Procesul de selecție trebuie să aibă la bază motode și tehnici validate și consacrate pentru că , la final, acestea influentează in mod direct cariera unui individ.

Obiectivul general al evaluarii psihologice este „cunoasterea omului, a particularitatilor sale individuale pentru rezolvarea unei probleme psihologice, a punerii unui diagnostic cu caracter psihologic in vederea recrutarii si incadrarii in munca a unui individ, a promovarii sau reorientarii profesionale . ” (Pitariu, 1983).

Pornind de la cele precizate anterior bateriile de teste utilizate de către Serviciul Psihologia Personalului din ANP trebuie să fie revizuite permanent in raport de evolutia societății ( nivelul educațional, cultura etc) la fel ca si profilul postului, care trebuie să fie in acord cu evolutia societății și nevoia entității.

Un manager serios al acestui serviciu nu avea cum să nu observe că procentele de 80%, 60% si 40% de inapti este un semnal ingrijorător care trebuia să genereze analize imediate.

Fără să neglijăm rezultatele la testările psihologie pentru recrutare din sursă externă, care sunt izbitori de mari, 80% ca procent de inapti, faptul că avem un procent de 60% inapti la concursurile de promovare din sursă internă, și 40% inapti, recent la concursul de directori trebuie să se lămurească urgent următoarele aspecte:

  1. Formare profesionala este una in regula, pentru că legea 145/2019 garantează egalitatea de șanse pe baza meritelor și rezultatelor profesionale,ANP se laudă cu rograme ideale de formare profesională si garantează un climat optim de muncă iar aici, la concursul de directori, am avut directori care au performat imputerniciti ani de zile, am avut alte categorii de ofiteri care ani de zile au fost inlocuitorii directorilor de unitate si acum sunt declarati inapti?
  2. Există neconcordante in declaratiile oficialilor ANP cu privire la politica managerială a resurselor umane, si asigurarea unei rezerve de personal pentru funcții de conducere ? Aceste momente in care susrsa interna este evaluat soate la iveală o altă realitate a sistemului. 60% din personalul candidat pentru promovare declarat inapt psihologic si 40% declarat inapt pentru functiile de directori scoate la lumină o gravă eroare in managementul resursei umane din sistemul penitenciar.

Si de aici avem câteva ipoteze:

  1. Ori politica de management a resurselor umane este una făcută varză și funcționează doar in acte, sistemul neavând capacitatea să-si recruteze personal pentru functii de conducere din rândul propriilor angajati,
  2. Ori testarea psihologică este utopică și promovează doar cei care sunt agreati in cercurile de interese,
  3. Ori testarea psihologică este doar o loterie.

Faptul că se tolerează asemenea abateri de la normalitate, una fiind descrisă prin relatarea a doua situații, posibil ipotetice, intre Marian și Flăcărel, deontă ,ori o lipsă de profesionalism, ori o complicitate.

In sustinerea lipsei de profesionalism, având in vedere melajul de psihologi adusi in Serviciu Psihologia Personalului , din cauza volumului mare de muncă, ne orientă către Pitariu (2002), care ne arată că sunt din ce in ce mai des intalnite o multime de erori in utilizarea probelor de selectie psihologica a personalului:

  • exista un adevarat miraj al simulatoarelor si testelor prezentate cu ajutorul calculatorului, rezultatele acestora fiind interpretate numai din unghiul de vedere al „absolventului de politehnica” sau cel mai adesea al specialistului in finante;
  • sunt tot mai adesea intalnite tendinte spre construirea de teste psihologice prin colaje (se iau cativa itemi dintr-o proba clasica, altii din altele, etc . );
  • frecvent, probele psihologice sunt selectionate dupa „eticheta” (test de atentie, memorie, inteligenta, etc . ) fara sa fie cunoscuta existenta unei relatii intre performantele la test si cele din specialitatea militara pentru care se face selectia. Cel mai adesea necesitatea validarii probelor utilizate este inlocuita cu o nerealista validare „in timp” a acestora.

Neinlatuarea acestor erori face ca sistemul să devină demotivant , ori să planeze suspiciuni cu privire la seriozitatea acestor testări.

Suntem curioși când ANP -ul a făcut reevaluarea programului de selectie, având in vedere toate feedback-urile negative pe care le-au avut in timp și care s-au acutizat in ultimii doi ani.

Orice program de selectie trebuie periodic reevaluat pentru a se vedea daca conditiile pentru care a fost elaborat nu s-a schimbat si n-au alterat relatiile predictor – criteriu.

Fixarea baremelor de performanta pentru predictori, etalonarea si construirea tabelelor de expectanta ale reusitei sunt demersurile finale intreprinse in vederea validarii unor instrumente de testare psihologica și suntem curiosi dacă ANP-ul a avut această abordare in construirea bateriilor de teste care se pare că nu prea bat cu realitatea românească, fiind contrazise de istoricul profesional al unor ofiteri care au girat ani de zile funcțiile de comandă dar care acum nu pică pe profilul postului , ca urmare a rezultatului testării psihologice.

Trebuie precizat ca o proba psihologica careia nu i-a fost probata validitatea nu are nici o valoare diagnostica , sens in care ințelegem revolta mulții de candidați care iată se ridică la aproape 80% pentru sursă externă si 60% pentru sursă internă.

Procesul de selectie pentru funcții in sistemul penitenciar trebuie să includă și predictia cu predictorii pe care ii au psihologii de la Serviciul Psihologia Personalului. prin identificarea variabilelor moderatoare,insă acestea nu trebuie să fie principalul element in procesul de selectie personal.

Ca si exaemnul medical, testarea psihologică trebuie să aibă o pondere moderată in intreg procesul de selectie insă in ultima perioadă testarea psihologică a fost ridicată la rang de exemen incluzând aproape toate etapele unui concurs, măsurând:

  • abilitățile manageriale,
  • deciziile in anumite situații,
  • comportamente in realtiile cu terți,
  • capacitatea deciziională.
  • viziuni manageriale etc.

Modul in care a fost convertită testarea psihologică face ca celelalte probe să fie redudante și lipsite de sens.

Mentinându-se același mod de lucru, nu mai vedem utile probele următoare și rezultatul exemenului ar putea fi dat in acord cu rezultatul teastării psihologice , sub motto-ul: „Cine a trecut testarea psihologică, a luat examenul”.

Concluzionând – solicităm și public precizeaza cei de la FPP:

  1. Cercetarea modului in care s-a desfășurat testarea psihologică pentru funcțiile de directori de penitenciare ( sunt informații că au fost folosite doua metode de testare , preferential, in funcție de candidați, invocându-se probleme tehnice și probleme de deontologie profesională a unor psihologi implicați in sustinerea interviurilor),
  2. Suspendarea testărilor psihologice si organizarea unei analize și dezbateri cu privire la validitatea profilelor cât și a bateriilor de teste folosite, dacă mai sunt, sau nu , in acord cu evolutie profilului de candidat ca urmare a evolutiei societății,
  3. Analiza competențelor și gradul de formare profesională a psihologilor din domeniul reintegrare socială adusi in cadrul Serviciului Psihologia Personalului pentru a sprijini activiatea de testare psihologica in vederea selectiei de personal.

Anchete

Intervenția rapidă a polițiștilor din Giurgiu salvează viețile a cinci copii în pericol

Publicat

pe

De

Sindicatul Europol transmite că „îngerii poartă uniformă albastră”! Polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală Nr. 4 Ghimpați – IPJ Giurgiu au demonstrat, în timpul unei patrule pe raza de competență, curaj și promptitudine extraordinare. În localitatea Chiriacu, aceștia au observat mai multe flăcări provenind din zona unui imobil.

Fără ezitare, polițiștii au pătruns în locuința afectată pentru a verifica dacă se află vreo persoană în interior. Aceștia au identificat cinci copii cu vârste cuprinse între 1 și 15 ani, care erau nesupravegheați. Polițiștii au evacuat de urgență copiii din imobil, intervenind inclusiv pentru a scoate o butelie de aragaz, care reprezenta un real pericol de explozie. După evacuare, au solicitat prezența pompierilor, care au procedat la stingerea incendiului.

În prezent, copiii sunt în afara oricărui pericol, iar Direcția Generală de Asistență și Protecția Copilului a fost informată pentru a dispune măsurile necesare în astfel de situații. Intervenția promptă și curajoasă a polițiștilor Dan Alexe și Paul Iordache a fost crucială, evitând astfel o posibilă tragedie.

Sindicatul Europol îi felicită pe acești distinși polițiști și își exprimă încrederea că persoanele aflate la conducerea IPJ Giurgiu vor lua măsurile necesare pentru a-i recompensa pe cei care au acționat cu atâta profesionalism și dedicare. (Paul D.).

Citeste in continuare

Anchete

Modificări importante în managementul resurselor umane al Ministerului Afacerilor Interne

Publicat

pe

De

Sindicatul Sidepol anunță modificări importante privind mutarea polițiștilor. La data de 25.10.2024, a fost postat în secțiunea de transparență decizională proiectul ordinului viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, care reglementează aspectele procedurale pentru accesarea serviciilor de management al resurselor umane în Ministerul Afacerilor Interne prin intermediul platformei „Hub de servicii la nivelul MAI”, precum și modificarea și completarea unor acte normative din acest domeniu.

Obiectivul proiectului

Principalul obiectiv al acestui act normativ este stabilirea procedurilor necesare pentru accesarea serviciilor din domeniul managementului resurselor umane, care implică și modificări corelative în actele normative interne. Proiectul include intervenții care adaptează cadrul normativ la soluțiile legislative din Legea nr. 360/2002 privind statutul polițistului, după modificările aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2024.

Aspecte procedurale

Proiectul stabilește norme de referință pentru accesarea serviciilor prin platforma „Hub de servicii la nivelul MAI”, inclusiv:

  • Domeniul de aplicare și funcționalitățile platformei.
  • Modalitățile de accesare a serviciilor pentru utilizatori validați.
  • Proceduri speciale în situații neprevăzute.

Modificări la acte normative interne

Modificările vizează O.M.A.I. nr. 140/2016, incluzând măsuri precum:

  • Documentarea activităților de concurs cu procese-verbale clare.
  • Acces electronic la dosarele candidaților și publicarea rezultatelor online.
  • Introducerea depunerii electronice a dosarelor și asigurarea identificării unice pentru candidați.
  • Clarificări terminologice în evaluarea rezultatelor și stabilirea criteriilor pentru gradele profesionale.

Propuneri și amendamente

Sindicatul a formulat mai multe propuneri pentru transparentizarea procesului de mutare a personalului, printre care:

  • Publicarea posturilor vacante pe site-ul oficial.
  • Estabilirea unui sistem de mutare trimestrial, cu excepții bine definite pentru anumite circumstanțe.

Reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne s-au angajat să analizeze aceste sugestii după șase luni de la implementarea modificărilor, pentru a evalua necesitatea introducerii amendamentelor în actul normativ.

Apel la colaborare

Sindicatul îndeamnă toți polițiștii să raporteze neregulile privind drepturile lor prin contactarea reprezentanților sindicatului sau accesând site-ul oficial www.sindicatulpolitistilor.ro.

Aceste modificări au un impact major asupra carierei polițiștilor și sunt esențiale pentru o mai bună gestionare a resurselor umane în cadrul MAI. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

CSM desemnează procurorii pentru interviul prim-adjunctului PICCJ

Publicat

pe

De

Procurorii pentru interviul prim-adjunctului PICCJ au fost dezvăluiți de publicația Lumea Justiției. Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), condusă de vicepreședinta Consiliului, Emilia Ion, a desemnat, joi, 31 octombrie 2024, procurorii care vor face parte din comisia de interviu organizată în cadrul procedurii de selecție a prim-adjunctului Parchetului General. Această procedură are un singur candidat: Ionuț-Ciprian Spiridon de la DIICOT Craiova, care ocupă în prezent, cu delegare, funcția de prim-adjunct al PICCJ.

Cei doi procurori desemnați în comisia de interviu sunt: Isaia-Daniel Ciumarnean, șeful Parchetului Curții de Apel Cluj, și Elena Angelica Moldovan, șefa Parchetului Curții de Apel Alba.

Iată minuta hotărârii Secției pentru procurori a CSM:

„Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât desemnarea domnului CIUMARNEAN ISAIA-DANIEL, procuror general la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, și a doamnei MOLDOVAN ELENA ANGELICA, procuror general la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, în comisia de interviu organizată în cadrul procedurii de selecție a procurorilor în vederea formularii către Președintele României a propunerilor de numire pentru ocuparea funcției de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. (unanimitate)”

Această desemnare marchează un pas important în procesul de selecție a conducerii Parchetului General și reflectă angajamentul CSM de a asigura transparența și integritatea în numirile din sistemul judiciar. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv16 ore ago

Oligopolul farmaceutic și nepotismul: Mizele ascunse în afacerea Ciolacu

Contextul politic și afacerea familială Omisiunile lui Ciolacu 4/Partea I Recent intr-o emisiune televizata candidatul la campania prezidentiala, premierul Marcel...

Exclusiv16 ore ago

Demersul de modificare a Legii 223/2015 ajunge în etapa finală

Demersul de modificare a Legii 223/2015 se apropie cu pași repezi de final, dezvăluie Emil Păscuț de la Sindicatul Diamantul....

Exclusiv16 ore ago

Aroganța lui Dan Halchin și gesturile de forță în Sistemul Penitenciar

Aroganța directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), Dan Halchin, îi poate costa funcția. Acesta a început să amenințe...

Exclusiv3 zile ago

Adevăruri nespuse: Strategiile grupării de criminalitate economico-financiară organizata

Ultima zi de mandat a lui Andrei Volosevici Așa cum ziarul de investigații Incisiv de Prahova a promis, ultima zi...

Exclusiv3 zile ago

FSANP solicită măsuri urgente împotriva corupției în Administrația Națională a Penitenciarelor

Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) cere ministrului Justiției, Alina Gorghiu, să intervină pentru a stopa corupția și...

Exclusiv3 zile ago

Modificări importante pentru polițiști, anunțate în sedința Comisiei de Dialog Social

La sediul Ministerului Afacerilor Interne, a avut loc ședința Comisiei de Dialog Social, care a abordat modificarea și completarea unor...

Exclusiv4 zile ago

Povestea intunecată a legăturilor dintre Eduard Mirițescu, Volosevici și jurnalismul de santaj

Chestorul Eduard Mirițescu: Ascensiunea unei mafii din interiorul Poliției Române Chestorul Eduard Mirițescu este un adevarat Florian Coldea al SRI-ului...

Exclusiv4 zile ago

Emil Păscuț despre riscurile interpretării greșite a permanenței la domiciliu pentru polițiști

Emil Păscuț de la Sindicatul Diamantul abordează o problemă controversială legată de interpretarea legală a muncii suplimentare pentru polițiști, în...

Exclusiv5 zile ago

Inculpații Stavri și Belu așteaptă decizia de azi: vor fi arestați pentru 29 de zile?

Jurnalismul sub umbra corupției: Cazul Cătălin Stavri Cătălin Stavri: Luptător împotriva Corupției sau pseudo-jurnalist compromis, spagar si santajist? Cătălin Stavri,...

Exclusiv5 zile ago

AUDIO/Bomba de pe coliva în anchetele din curs/Revelații de corupție/Reeditarea mafiei lui „Portocala”/Noi detalii despre actuala mafie a procurorului ”Portocală”

Revelații de corupție: fostii directori ai CSM Ploiești și mărturii despre ‘Mafia’ Volosevici si a pseudo-jurnalistului narcoman, santajist si spagar...

Exclusiv5 zile ago

Pensii pentru Polițiști: Diferențe mari între sumele minime și maximale

Un polițist trăiește, în medie, 70 de ani. Cea mai mică pensie netă pentru un astfel de cadru este de...

Exclusiv5 zile ago

Proiectul de actualizare a pensiilor militare aprobate în Camera Deputaților, acum in drum spre Senat

Ieri, raportul comisiilor juridice, de buget și apărare ale Camerei Deputaților a fost aprobat și transmis Senatului pentru proiectul de...

Exclusiv5 zile ago

Senzațional: Cătălin Stavri, pseudo-jurnalistul deranjat de justiție, și legăturile sale cu Andrada Ioana Volosevici

Filajul păcatului: Cătălin Stavri și extragerile ilegale de fonduri – spalarea de bani După publicarea articolului nostru „Închisoarea este mai...

Exclusiv6 zile ago

Închisoarea este mai aproape: Pseudo-jurnalistul șpăgar și șantajist Cătălin Stavri, alături de interlopul Belu Claudiu, se confruntă cu noi dosare penale

Investigații revelatoare                                     ...

Exclusiv6 zile ago

Războiul Ciolacu – magistrați: Impactul OUG 62/2024 asupra dreptului la spor de anticorupție

În războiul Ciolacu-magistrați, primele victime cad polițiștii și cadrele militare! ICCJ dă o soluție de interpretare care face ca dreptul...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Top Articole Incisiv