Administratie
„Mi-am zis că dacă băieții pot, eu de ce nu aș putea?” – Sergent Gabriela Bogzoiu
Sergentul Gabriela Bogzoiu ocupă funcția de sanitar principal în cadrul Centrului Național de Instruire pentru Apărare Antiaeriană General de brigadă Ion Bungescu de la Capu Midia. Un militar tânăr, ambiţios, care în ciuda obstacolelor întâlnite în viaţă îşi dezvoltă un spirit de învingător.
Pentru mulţi dintre noi, tinerii din ziua de azi nu sunt ceea ce ne-am dori să vină din urmă. Le găsim motive la nereuşite, la greşeli, căutăm… Uităm că am fost ca ei, am greşit şi noi, am sperat că va fi mai bine, că doream ca totul să fie altfel! Şi totuşi…
Este necesar să investim în ei tot ce trebuie pentru a ne depăşi, pentru a fi mai buni, a duce mai departe tradiţiile noastre şi idealurile. Este nevoie să-i sprijinim, să credem în ei, să le oferim şanse. Aşa că te bucuri când întâlneşti un tânăr, un militar ce doreşte să fie cel mai bun dintre cei buni.
Am cunoscut-o pe Gabriela Bogzoiu la Centrul Național de Instruire pentru Apărare Antiaeriană de la Capu Midia. Era unul dintre participanţii la concursul Cel mai bun dintre cei buni, etapa finală pe Statul Major al Forţelor Aeriene.
M-a atras la Gabriela dorinţa de a performa, de a fi pe podium, spiritul de luptător. Într-o lume a bărbaţilor, într-o competiţie dură, ea a tras cu dinţii de orice punct. Sanitar şi femeie, nu părea la prima vedere că are şanse.
Şi…, la sfârşit, sergentul Bogzoiu a ocupat locul I la secţiunea subofiţeri a concursului Cel mai bun dintre cei buni. A învins! În toamna anului trecut a făcut parte din echipa de evaluatori a competiţiei, conform regulamentului.
Povestea Gabrielei a început la Nehoiu, judeţul Buzău. Acolo, acasă, l-a văzut pe fratele său îmbrăcat militar şi a spus că trebuie să fie şi ea la fel.
Ei bine, mi-a bătut inima cu putere în acel moment și mi-am spus că așa aș vrea să fiu și eu. Mi-a plăcut mult prestanța lui în uniformă, felul în care se așeza pe el haina militară și nu în ultimul rând decența ei. Și atât de mult mi-am dorit să ajung militar, încât am reușit, a afirmat Gabriela.

Atunci când mulţi se gândesc să plece în afară, ea a ales să rămână. Consideră că dacă vrei să câștigi, o poți face și în țara ta, nu în afara granițelor. Ea îşi iubeşte țara, de aceea a depus și juramântul militar. Are o datorie față de pământul românesc și are de gând să şi-o plătească.
După liceu, a realizat că îi place să ajute, să sară în sprijinul semenilor, al apropiaților, al oricui avea nevoie și îi stătea în putere să o facă. O fostă colegă de liceu i-a văzut potențialul, a văzut că nu ar lăsa pe nimeni la greu și într-o zi, în timp ce făcea treabă în gospodărie, a sunat-o și a întrebat-o dacă doreşte să îşi depună dosarul la școala de asistenți medicali generaliști.
Mi-am zis că dacă băieții pot, eu de ce nu aș putea? Spun asta pentru că la acest concurs participă, în general, militari bărbați. Exact asta m-a determinat să lupt și mai mult. Trebuia să îmi fac familia mândră de mine. Și am reușit. Ce să vă spun? E un sentiment de nedescris să știi că munca îți este răsplătită! Abia după ce iei premiul, conștientizezi că ai câștigat. Ca tu, abia venită în unitate, ai arătat că ești ambițioasă și că se poate. Eu sunt de părere că dacă îți dorești cu adevărat ceva și lupți până la capăt, poți să ieși învingător.
Sergent Gabriela Bogzoiu
Nu a stat pe gânduri și a spus da. Acestei confirmări i-au urmat trei ani de învățat pe brânci, de practică și de foarte multe ore de gardă, noaptea, în Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean din Buzău. Nu a uitat armata, aşa că şi-a depus dosarul la Centrul Militar Județean din Buzău şi a optat pentru cariera de subofițer sanitar.

Au fost puține locuri scoase la concurs. A avut ghinionul să promoveze examenul fără loc. Nu a dat înapoi. Așa că a ales să rămână în sistem ca soldat/gradat profesionist la specializarea artilerie şi rachete antiaeriene.
Nu regret niciun moment acea decizie, din contră, sunt recunoscătoare. Așa am ajuns aici. Am vrut să îmbin utilul cu plăcutul, să împușc doi iepuri dintr-un foc și, până la urmă, mi-a ieșit. Iar acum sunt și militar și asistentă!, a declarat Gabriela.
A urmat perioada de instrucție de patru luni la Boboc, în care a învățat în adevăratul sens al cuvântului ce înseamnă să fii militar, de la sectoare până la tragerea cu armamentul de infanterie. Regulile și disciplina militară le-au fost transmise de instructori exact cum trebuie. În paralel, s-a specializat ca sanitar la Spitalul Militar de Urgență din Sibiu.
Nici nu a pus bine piciorul în Batalionul 5 Rachete Sol-Aer Horia și i-a și fost încredințată prima misiune, ca servant rampă lansare pe rachetele Volhov, unde credeți? Exact, la Capu Midia! Și încă ceva, a făcut parte din prima echipă compusă în totalitate din militari femei!
Nu vă pot descrie în cuvinte cât eram de entuziasmată! A urmat misiune după misiune, de la niciuna nu am dat înapoi. Din contră, erau unii colegi care nu erau dornici să bată atâta drum, în schimb, eu eram prima. Și atât de mult mi-a plăcut la Capu Midia, încât aici am ajuns să lucrez.

La început, însă, gândul că trebuia să schimb unitatea din vârful muntelui cu una de la malul marii îmi dădea un sentiment de neliniște. Cum să vă spun? Am avut parte de un colectiv de nedescris la unitatea de rachete antiaeriene, de la comandant până la ultimul coleg venit în unitate.
Cu toții erau foarte înțelegători și săritori. Chiar mă gândeam că o să-mi fie foarte greu să mă despart de ei, de familie, de prieteni, dar viața mi-a arătat că m-am înșelat.
Recunosc, în prima lună după ce am ajuns la Capu Midia, ca subofiţer, eram cu gândul numai la mutare înapoi de unde plecasem, dar m-am adaptat și uitați-vă, încă sunt aici!, a spus sergentul Bogzoiu.
A devenit subofiţer sanitar şi a primit repartiţie la Centrul Național de Instruire pentru Apărare Antiaeriană, la malul mării. Aici este foarte apreciată pentru munca şi implicarea ei, de la comandant, maistru de comandă până la ultimul soldat. Este alături de ei.
Ambiţioasă, nu a spus nu provocării de a participa la concursului Cel mai bun dintre cei buni. A urmat o perioadă intensă de pregătire și, bineînțeles, de zăpăcire a colegilor cu cerere de informaţii. A avut la dispoziție trei luni să acumuleze cunoștințe noi, să şi le actualizeze pe cele vechi. A urmat concursul. A câştigat!

A venit pandemia. Altă provocare pentru sergentul Bogzoiu. Chiar de la începutul pandemiei au fost încazarmați. Ca să fie totul bine, şi-a lăsat subalternul acasă, o perioadă mai lungă, alături de soție și de copilul abia născut și a rămas alături de alţi colegi. A fost greu, dar a răzbit cu bine.
Pentru activitatea ei, a fost recompensată cu Emblema de Onoare a Forțelor Aeriene și Emblema de merit Acțiuni Umanitare, clasa a III-a.
Am colegi foarte înțelegători și nu am avut bătaie de cap cu aplicarea regulilor de protecție, purtatul măștii și distanțare. Din contră, m-au susținut de fiecare dată. Au înțeles că protejându-se pe ei, își protejează și familia, spune sergentul Bogzoiu.
Gabriela crede că fiecare militar își dorește să facă atât pentru familie, cât și pentru el mai mult decât trebuie. Asta îşi doreşte și ea. Mai are de bifat ceva pe lista dorințelor: o misiune externă sau, de ce nu, mai multe. Vrea să-şi poată ajuta camarazii și altfel. Știe că se poate descurca în orice situație pe meseria sa și vrea să-şi poată depăși limitele. (Lucian Irimia, Anca Medrea).
Administratie
Tentativă de fraudă la frontieră dejucată la Otopeni; Patru pasageri prinși cu pașapoarte false după un „supracontrol” în zona non-Schengen
Vigilența polițiștilor de frontieră de pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” Otopeni a dus la interceptarea a patru persoane care au încercat să eludeze controalele de securitate pentru a ajunge ilegal în Irlanda. Metoda folosită de aceștia — o „dublă identitate” bazată pe documente autentice la ieșire și acte false la îmbarcare — a fost deconspirată în urma unei verificări inopinat în zona tranzit.
Stratagema de pe Otopeni: Documente autentice pentru control, pașapoarte străine false pentru Dublin
Potrivit informațiilor furnizate de Poliția de Frontieră Română, incidentul a avut loc în zona non-Schengen a aeroportului. Patru persoane (doi bărbați și două femei) au reușit inițial să treacă de ghișeele de control folosind documente legale: trei documente de călătorie austriece pentru refugiați și un pașaport tanzanian. Aceste acte, deși autentice, nu le-ar fi permis intrarea pe teritoriul Irlandei.
Odată ajunși în zona de tranzit, cei patru au încercat să schimbe tactica. La momentul îmbarcării pentru cursa spre Dublin, aceștia au prezentat la poarta de control un nou set de acte: trei pașapoarte cu însemnele autorităților din Norvegia și unul irlandez.
„Supracontrolul” care a dărâmat planul: Verificări tehnice asupra actelor norvegiene și irlandeze
Sursa citată, Poliția de Frontieră Aeroport Otopeni, precizează că suspiciunile agenților au apărut imediat ce au fost prezentate noile documente. În cadrul unui „supracontrol”, polițiștii au observat discrepanțe majore între actele prezentate la îmbarcare și cele folosite la intrarea în terminal.
Verificările tehnice au confirmat rapid bănuielile: pașapoartele norvegiene și cel irlandez nu îndeplineau condițiile de formă și fond ale unor documente autentice, fiind identificate ca fiind false. Mai mult, în cazul documentului irlandez, s-a constatat că posesorul nu era una și aceeași persoană cu cea înscrisă în pașaport, fiind vorba despre o substituire de persoană.
Final de drum la București: Suspecții, preluați de Inspectoratul General pentru Imigrări
Planul celor patru pasageri de a ajunge în spațiul anglo-saxon folosind identități europene false s-a încheiat brusc în aeroportul bucureștean. După identificarea documentelor reale — cele eliberate de Austria și Tanzania — a devenit clar că tentativa de fraudă a fost motivată de restricțiile de călătorie aplicate documentelor lor originale.
Ca urmare a celor constatate, persoanele în cauză au fost extrase din fluxul de pasageri și predate unei echipe din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI). Autoritățile continuă cercetările pentru a stabili proveniența documentelor false și pentru a dispune măsurile legale ce se impun, conform procedurilor de securitate transfrontalieră. (Sava N.).
Administratie
România sub „scutul” Schengen și presiunea frontierelor externe: Peste 90.000 de tranzitări în 24 de ore și mii de verificări digitale în bazele de date europene
România își menține rolul critic în securizarea flancului estic al Uniunii Europene, gestionând un flux masiv de persoane și mărfuri la frontierele externe, în timp ce consolidează integrarea în spațiul de liberă circulație. Potrivit celor mai recente date furnizate de Poliția de Frontieră Română, în ultimele 24 de ore, aproximativ 93.300 de persoane, cetățeni români și străini, au trecut granițele țării, fiind susținute de peste 16.100 de mijloace de transport.
Trafic intens la granițele non-Schengen: Flux constant la frontiera cu Ucraina și Republica Moldova
Atenția autorităților rămâne concentrată pe frontiera externă a României (Serbia, R. Moldova, Ucraina), dar și pe rutele maritime și aeriene din afara spațiului Schengen. Din totalul tranzitului, peste 45.000 de persoane au efectuat formalitățile de intrare în țară.
O componentă majoră a acestui flux este reprezentată de cetățenii ucraineni. Sursa citată, Poliția de Frontieră Română, precizează că de la debutul conflictului în februarie 2022 și până la data de 21 iulie 2026, peste 15,2 milioane de cetățeni ucraineni au intrat pe teritoriul României, beneficiind de un control riguros, în deplină conformitate cu reglementările naționale și comunitare.
Libertate de mișcare spre Vest: Un an și jumătate de la ridicarea controalelor la granițele cu Ungaria și Bulgaria
Începând cu 1 ianuarie 2025, peisajul mobilității la granițele interne ale României s-a schimbat radical. Deplasarea către Ungaria și Bulgaria se realizează acum fără oprirea sistematică la cabinele de control, marcând integrarea deplină în Spațiul Schengen.
Totuși, libertatea de mișcare nu înseamnă absența supravegherii. Poliția de Frontieră Română informează că echipele sale mențin o prezență activă în zona de competență de până la 30 km de la frontieră. Aici, sunt efectuate controale aleatorii și nesistematice pentru a preveni activitățile ilegale, asigurând un echilibru între confortul călătorilor și siguranța națională.
Securitate high-tech: Peste 14.000 de verificări în aplicația eDAC pentru combaterea infracționalității
Tehnologia joacă un rol vital în gestionarea frontierelor moderne. În ultimele 24 de ore, polițiștii au utilizat terminale mobile pentru a efectua peste 14.200 de verificări în aplicația eDAC, conectată direct la bazele de date relevante din Spațiul Schengen.
Eficiența acestor măsuri se reflectă în cifrele intervențiilor:
- 107 fapte ilegale depistate (50 de infracțiuni și 57 de contravenții);
- Amenzi aplicate în valoare de peste 38.000 de lei;
- Bunuri confiscate în valoare de 174.200 lei, protejând astfel piața și consumatorii de produse ilicite.
Filtru riguros pentru siguranța națională: Interdicții de intrare și ieșire din țară
Monitorizarea atentă a documentelor a condus la refuzul intrării în țară pentru 22 de cetățeni străini care nu îndeplineau condițiile legale. De asemenea, 15 cetățeni români au fost opriți la ieșirea din țară din diverse motive juridice, conform raportărilor oficiale.
Pentru a facilita traficul și a reduce timpii de așteptare, Poliția de Frontieră Română recomandă utilizarea aplicației „Trafic on-line”. Mesajul autorităților este ferm: echipele rămân permanent la datorie pentru a asigura un tranzit fluid, dar și pentru a sancționa cu asprime orice tentativă de încălcare a legii la hotarele țării. (Paul D.).
Administratie
Ofensivă diplomatică la Bruxelles: Tánczos Barna cere ridicarea blocajului asupra exporturilor de ovine și compensații de urgență pentru fermierii români
Sectorul zootehnic din România se află într-un moment de cotitură, în timp ce oficialii de la București încearcă să deblocheze criza exporturilor de ovine care afectează mii de producători locali. Într-o declarație de impact publicată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna a anunțat rezultatele celei de-a doua întrevederi cu Olivér Várhelyi, Comisarul european pentru sănătate și bunăstarea animalelor, subliniind urgența unor soluții concrete pentru redeschiderea piețelor externe.
Strategia de revenire: Flexibilitate pentru un sector aflat în impas
Miza principală a discuțiilor de la nivel înalt a fost obținerea unei derogări care să permită reluarea treptată a activității comerciale. Potrivit sursei citate, Ministerul Agriculturii, Tánczos Barna a solicitat oficial Comisiei Europene o doză sporită de flexibilitate în aplicarea normelor de export.
Această abordare este considerată vitală pentru a facilita o perioadă de tranziție care să permită fermelor românești să reintre pe circuitele internaționale fără a fi strivite de reglementări excesiv de rigide în plină criză sanitară.
Factura crizei: Se solicită compensații pentru profitul nerealizat și repopularea fermelor
Dincolo de barierele comerciale, impactul financiar asupra fermierilor este devastator. În acest sens, oficialul român a pus pe masa oficialilor europeni o listă clară de revendicări financiare. România solicită compensații care să acopere nu doar pierderile directe de venit, ci și profitul nerealizat de fermieri din cauza restricțiilor.
„Am cerut compensații pentru fermierii afectați, inclusiv pentru finanțarea controalelor și repopularea fermelor”, se arată în informarea transmisă de Tánczos Barna. Mesajul este clar: fără un sprijin financiar masiv, capacitatea de refacere a efectivelor de animale și sustenabilitatea fermelor sunt puse sub un risc major.
Ultimatum pentru autoritățile interne: Credibilitatea pierdută, principalul obstacol în fața Europei
Cea mai incisivă parte a declarației vizează însă situația internă și modul în care criza a fost gestionată până acum. Tánczos Barna a lansat un avertisment dur către autoritatea sanitar-veterinară din România, subliniind că principala piedică în calea ridicării restricțiilor este lipsa de încredere a partenerilor europeni.
Conform oficialului, recuperarea „credibilității pierdute” în fața Comisiei Europene trebuie să fie prioritatea zero. Pentru ca exporturile să fie reluate, autoritățile de control din România sunt obligate să prezinte un plan de combatere a bolilor la ovine și caprine care să fie, de această dată, nu doar teoretic, ci aplicabil și transparent, reconstruind de la zero un sistem de control funcțional și eficient.
-
Exclusivacum 3 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 4 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum o ziHipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor
-
Exclusivacum 4 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 3 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum o ziO nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”
-
Exclusivacum o ziFurtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene
-
Exclusivacum 2 zile„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale



