Anchete
UNIFARM – GROAPA DE GUNOI IN CARE NESIMTIREA PUTERII A ARS BANII ROMANILOR
(Preluare Inpolitics):
Probabil că numai în România s-ar putea înregistra o asemenea situație: în debutul celei mai teribile pandemii din ultima sută de ani, bugetul statului virează către o companie de stat sute de milioane de euro pentru a cumpăra materiale absolut necesare salvării vieții românilor. Aproape doi ani mai tîrziu, respectivele materiale zac neatinse, ca într-o ciudată peșteră a lui Ali Baba, multe devenind, probabil, neutilizabile. Se poate vorbi, efectiv, de un caz de zădărnicire a combaterii bolilor, conform Codului penal. Atît doar că pînă acum nimeni nu a dat socoteală.
Să o luăm metodic.
La două zile după declararea stării de urgență, în martie 2020, guvernul Orban alocă un sfert de miliard de euro companiei de stat UNIFARM pentru achiziții de materiale medicale absolut necesare salvării vieții românilor afectați de valul de coronavirus ce va să vină.
Cîteva săptămîni mai tîrziu izbucnește un mega-scandal, după ce s-a aflat că UNIFARM a folosit banii cetățenilor pentru contracte dubioase cu firme-fantomă, la prețuri umflate artificial.
În august, DNA îl trimite în judecată pe directorul UNIFARM, Adrian Ionel, pentru luare de mită la contractele sanitare.
Spre sfîrșitul anului, se vehiculează informații șoc, conform cărora toată marfa achiziționată de UNIFARM zace în depozite, nefolosită. Chiar toate produsele achiziționate să fi fost neconforme?
În decembrie 2020, siteul Recorder.ro publică un amplu material din care aflăm situația unor produse pe care se pune praful în depozitele UNIFARM.
”Recorder a intrat în posesia inventarului Unifarm, care arată că în depozitele companiei se așterne praful pe cantități imense de echipamente medicale care nu mai pot fi valorificate: 26 de milioane de măști, 2,3 milioane de combinezoane, aproape 200 de tone de dezinfectant, peste un milion de mănuși, sute de ventilatoare de terapie intensivă sau de transport. O parte din această marfă va expira în curând, o parte e de proastă calitate, iar restul este prea scumpă. Unifarm a cumpărat-o cu sume exorbitante, iar legea nu-i permite să vândă la prețuri mai mici. Din acest motiv, niciun spital nu vrea să cumpere de la ei” se arată în material.
Mult timp după asta, marfa continuă să zacă în depozit.
Iar românii continuă să moară pe capete.
În toamna anului trecut, cînd exploda valul patru, aflăm că CNSU condus de Arafat a decis să rupă pisica și să abiliteze Ministerul Sănătății să transfere urgent produsele din stocurile UNIFARM, pentru a putea fi folosite în spitale. Hotărârea venea la o zi după ce Unifarm atrăsese atenția că, în plin val 4 al pandemiei, în care spitalele sunt sufocate de pacienți cu COVID, 390 de ventilatoare, 27 de milioane de măști și alte materiale sanitare în valoare de 650 de milioane de lei achiziționate în criza COVID sunt blocate în depozitele companiei de stat.
Pe 27 decembrie, într-un interviu acordat medicului Lucian Duță pentru Evz.play, Arafat spune că materialele din depozitul UNIFARM ar fi fost recuperate.
Mai bine mai tîrziu decît niciodată, ar răsufla ușurați optimiștii.
”Urgența” lui Arafat s-a fîsîit rapid, însă.
La cîteva zile după interviu, pe 31 decembrie, ministerul Sănătății transmite un răspuns oficial dat de UNIFARM unei interpelări parlamentare a deputatului Viorel Foșca despre stocurile UNIFARM.

Stupoare maximă: din răspunsul oferit de directorul interimar al UNIFARM, Dan Gătăianțu, aflăm că în acel moment, în stocurile companiei zăceau pe mai departe cca.27 de milioane de măști, peste 200 de tone de dezinfectanți, cca.2,3 milioane de combinezoane, sute de mii de perechi de mănuși și multe alte produse. În total, peste 35 de milioane de produse. De fapt, Arafat a recuperat doar ventilatoarele.

Trăgînd linie și adunînd, ce înțelegem de aici?
UNIFARM a primit undă verde pentru achiziții, în 27 februarie 2020, de la guvernul României, în urma unei ședințe CSAT din 24 februarie 2020. Peste puțin timp se vor împlini doi ani de la debutul acelor achiziții din care aflăm, iată, că grosul zace neatins în depozite.
Cifrele furnizate deputatului AUR coincid cu cele publicate de Recorder în decembrie 2020, ca și cu cele difuzate public în octombrie anul trecut.
Ele nu au fost modificate nici măcar de decizia din toamna trecută a CNSU, în urma căreia marfa ar fi trebuit preluată în regim de urgență.
Statul român, furnizor de securitate în regiune, cum îi place președintelui Klaus Iohannis să se împăuneze, s-a ”asigurat” încă de la debutul pandemiei că depozitele UNIFARM se vor umple cu produse care să stea captive doi ani de zile, în timp ce spitalele patriei strigau disperat după materiale.
Cîți români vor fi murit din cauza absenței materialelor medicale necesare, din stirpea celor din depozitele UNIFARM?
Materiale de care nu s-a preocupat nimeni de la putere, de la izbucnirea pandemiei pînă azi, deși e cert că multe dintre ele ar putea fi încă folositoare.
Foarte probabil, sfîrșitul pandemiei va găsi statul român cu magaziile medicale pline, nu goale, exact pe dos de cum te-ai aștepta. 100% made in Romania.
Anchete
Dominic Fritz își află verdictul la Înalta Curte pe 18 iunie în dosarul de incompatibilitate ANI
Ultimul termen la ICCJ în procesul primarului Timișoarei
Primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, urmează să afle pe 18 iunie 2026 dacă va rămâne sau nu în funcție, în urma contestației depuse împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI), care l-a declarat în stare de incompatibilitate.
Potrivit publicației Lumea Justiției, la Înalta Curte de Casație și Justiție a avut loc vineri, 5 iunie 2026, ultimul termen în procesul în care Fritz contestă sentința Curții de Apel Timișoara, instanță care a menținut raportul ANI.
Fritz, prezent la Înalta Curte
Conform aceleiași surse, Dominic Fritz s-a prezentat personal la ICCJ, încercând să-i convingă pe judecătorii instanței supreme să îi admită recursul și să obțină o soluție favorabilă care să infirme constatările Agenției Naționale de Integritate.
Dosarul poartă numărul 699/1/2026 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Magistrații ICCJ au rămas în pronunțare
Completul de judecată format din magistrații Alexandru-Răzvan-George Popescu, Ionel Barbă și Vasile Bîcu a rămas în pronunțare, stabilind data de 18 iunie pentru anunțarea deciziei finale în acest dosar.
Hotărârea ICCJ va avea un impact direct asupra mandatului lui Dominic Fritz la Primăria Timișoara, în condițiile în care o confirmare definitivă a stării de incompatibilitate ar putea atrage pierderea funcției. (irinel I.).
Anchete
Decizie crucială la Curtea Constituțională: OUG 21/2026 privind programul SAFE și reforma administrativă a fost declarată constituțională
Într-un context politic tensionat, magistrații de la București au oferit o victorie neașteptată executivului condus de Ilie Bolojan. Hotărârea validează un pachet masiv de investiții în industria de apărare și modificări administrative profunde, respingând criticile conform cărora un guvern demis nu ar avea legitimitatea de a emite ordonanțe de urgență.
Magistrații CCR resping obiecțiile opoziției și validează pachetul de măsuri pentru securitatea Europei
Joi, 4 iunie 2026, Curtea Constituțională a României (CCR) a tranșat una dintre cele mai disputate spețe juridice ale anului. Cu o majoritate de voturi, judecătorii au respins obiecția de neconstituționalitate formulată de un grup de 53 de deputați împotriva Ordonanței de urgență nr. 21/2026. Această reglementare vizează implementarea instrumentului european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și consolidarea industriei de apărare, oferind cadrul legal pentru contracte de înarmare și achiziții publice de anvergură. Conform comunicatului oficial, instanța supremă a constatat că actul normativ respectă legea fundamentală, în ciuda suspiciunilor privind forțarea limitelor constituționale.
Argumentele Curții pentru evitarea blocajelor: Prioritatea maximizării absorbției fondurilor PNRR în anul 2026
Pentru a-și justifica decizia, Curtea a invocat necesitatea imperioasă de a evita pierderea fondurilor europene. Magistrații au stabilit că obiectivele OUG 21/2026 se subsumează unui interes public major: prevenirea blocajelor administrative într-un interval de timp limitat. În motivarea sa, CCR subliniază că sincronizarea calendarului național cu reglementările Uniunii Europene și maximizarea absorbției prin PNRR reprezintă „scopuri legitime” care justifică urgența legiferării. Mai mult, instanța a considerat că măsurile de întărire a capacității administrative la nivel local sunt esențiale pentru implementarea proiectelor de infrastructură și securitate asumate de România pentru anul 2026.
Critici dure din partea publicației Lumea Justiției privind competențele unui executiv demis
În ciuda verdictului favorabil de la Palatul Parlamentului, decizia a stârnit un val de reacții virulente în spațiul public. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, hotărârea CCR ar ignora propria jurisprudență și prevederile Codului administrativ, care restricționează dreptul unui guvern demis de a adopta ordonanțe de urgență. Publicația citată acuză Curtea că a făcut abstracție de statutul precar al cabinetului Bolojan în momentul emiterii actului normativ, generând un precedent periculos pentru separarea puterilor în stat. Criticii susțin că invocarea „urgenței” pentru a valida cheltuieli de miliarde de euro în domeniul înarmării reprezintă o deraiere de la rigorile constituționale.
Controlul parlamentar și integrarea europeană: Pilonii validării juridice a programului SAFE
Dincolo de controversele politice, CCR a punctat faptul că instituirea unui control parlamentar prin comisiile reunite asigură celeritatea necesară proiectelor din domeniul apărării, fără a diminua rolul legislativului. Decizia, care este definitivă și general obligatorie, subliniază că adaptarea legislației naționale la Regulamentul (UE) 2025/1106 este în deplin acord cu obligațiile României rezultate din procesul de integrare europeană. Astfel, drumul pentru investițiile masive în securitate rămâne deschis, sub protecția juridică oferită de magistrații constituționali, chiar dacă legitimitatea politică a demersului rămâne un subiect aprins de dezbatere. (Irinel I.).
Anchete
Justiția la terapie intensivă: Al șaptelea strigăt de disperare al CSM către un executiv „surd” la colapsul sistemului
Într-un gest de o gravitate fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat miercuri, 3 iunie 2026, cel de-al șaptelea apel de urgență din acest an către Guvernul României. Mesajul este unul de o duritate extremă: sistemul judiciar se află în pragul unui „colaps sistemic”, în timp ce puterea executivă este acuzată de politici iresponsabile care subminează statul de drept.
Conform informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, forul suprem al magistraturii somează Palatul Victoria să deblocheze imediat mecanismele de supraviețuire ale instanțelor și parchetelor. CSM solicită imperativ reluarea concursurilor de admitere în magistratură, suplimentarea schemei de grefieri și înființarea posturilor de asistent al judecătorului, măsuri vitale fără de care actul de justiție riscă să devină o simplă formalitate pe hârtie.
Hemoragia de personal: Magistratura între un deficit istoric și blocaje birocratice
Situația resurselor umane a atins cote alarmante. Din cauza blocajelor legislative impuse în ultimii doi ani, recrutarea directă a judecătorilor a fost practic anihilată. În prezent, instanțele românești se confruntă cu un vacuum de peste 800 de judecători, deficitul național apropiindu-se periculos de pragul de 16%.
Deși CSM a transmis încă din luna aprilie un memorandum pentru deblocarea concursurilor, Guvernul refuză sistematic avizarea acestuia. Această pasivitate a executivului este văzută de Consiliu ca o formă de destabilizare directă a puterii judecătorești, lăsând instanțele să lupte cu un val de dosare fără precedent, în timp ce porțile de intrare în sistem rămân ferecate.
Sufocați de dosare: România rămâne campioană la litigii, dar codașă la resurse
Statisticile prezentate în apelul CSM sunt de-a dreptul îngrijorătoare pentru orice cetățean care așteaptă dreptate în instanță. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de cauze înregistrate, volumul de muncă crescând cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cu aproximativ 2,4 milioane de dosare aflate în diverse faze procesuale, judecătorii sunt lăsați fără sprijin logistic. Deși există o nevoie acută de aproape 5.000 de grefieri, promisiunile guvernamentale din ultimii șase ani au rămas la stadiul de vorbe goale: niciun post din cele 600 asumate pentru perioada 2021-2023 nu a fost alocat în realitate. Mai mult, solicitarea pentru înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului este ignorată cu desăvârșire, deși legea prevede clar existența acestora.
Executivul vs. statul de drept: O ofensivă sistemică împotriva independenței justiției
Dincolo de criza de personal, CSM acuză Guvernul de un atac frontal asupra independenței financiare a magistraților. Noua lege a salarizării, aflată în pregătire, este privită ca un instrument de subminare a statutului magistratului, perpetuând o tendință de marginalizare a puterii judecătorești observată în ultimii doi ani.
Refuzul dialogului constructiv și lipsa de asumare instituțională a executivului transformă accesul cetățenilor la o justiție eficientă într-o iluzie. Prin acest al șaptelea apel, Consiliul Superior al Magistraturii nu cere doar posturi și bugete, ci reclamă respectarea echilibrului constituțional. Mesajul este clar: fără măsuri imediate și încetarea atacurilor legislative „iresponsabile”, justiția din România se îndreaptă rapid către un punct din care întoarcerea va fi aproape imposibilă. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zileDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum o ziPata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum o ziPermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 3 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 3 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 2 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 3 zileEXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA
-
Exclusivacum 3 zileANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp



