Actualitate
Corina Popa, din Ploieşti, a fondat prima „Şcoală de gramatică“ virtuală, iar greşelile sunt explicate în versuri. „Nu trebuie să fim lingvişti ca să vorbim corect, aşa cum nu trebuie să fim medici ca să ne îngrijim de sănătatea noastră“
Corina Popa este una dintre persoanele care te corectează în cel mai prietenos mod. În rime, fie haioase, fie cu tâlc, postate pe pagina de facebook „Şcoala de gramatică“, îţi explică formele corecte ale exprimării în limba română. Încearcă să le explice tuturor celor cu care intră în contact faptul că modul de exprimare în limba maternă este principala carte de vizită. În permanenţă cu zâmbetul pe buze, cu proiecte dinamice, provocatoare, cu o echipă care îi împărtăşeşte crezul de a (re)educa societatea în baza adevăratelor valori, Corina Popa a reuşit să devină cea mai cunoscută „profă’“ de gramatică în mediul virtual. Postările ploieştencei sunt distribuite inclusiv de celebrităţi, cum ar fi actorul Victor Rebengiuc.
Corina Popa este originară din Ploieşti, absolventă a Colegiului Național Pedagogic „Regina Maria“, doctor în Lingvistică şi doctorand în Studii culturale (Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii, Universitatea din Bucureşti). Însă, în rândul românilor, Corina Popa avea să devină cunoscută prin prisma „Şcolii de gramatică“, un proiect care a prins viaţă în 2019, adresându-se tuturor celor care doresc să comunice (mai) bine și să transmită mai departe preocuparea pentru calitatea exprimării în limba română.
„Modul în care se exprimă o societate reflectă, categoric, gradul său de educație. Problema nu se rezumă însă la clasica presupoziție conform căreia școala nu-și învață elevii să se exprime corect gramatical. Într-un scenariu ideal, al școlii care își face datoria de a forma fără cusur capacitatea de exprimare corectă în limba maternă, întreg demersul trebuie dublat de o gândire clară și logică pe măsură. Lucrurile pe care le poți exprima clar și corect sunt dovada faptului că te poți raporta clar și corect la lucrurile despre care vorbești. Să utilizezi limba nu doar ca pe un instrument de comunicare, ci și de cunoaștere. Dacă nu poți stăpâni limbajul, limbajul ajunge să te stăpânească. Să devii incoerent (…) Cred că o pastilă de gramatică și de gândire critică pe zi, asociată unui regim de citit sănătos influențează în mod decisiv nivelul de educație al unei societăți”, este motivul Corinei Popa care a dorit să fie parte din schimbare.
Ideea i-a venit pe când se afla în Spania, unde a fost bursieră a Universității Complutense din Madrid, şi unde a cunoscut-o pe cea care avea să-i devină mentor, Iuliana Botezan, pe care o descrie ca fiind „un profesor din viitor“. Aici a văzut cât de mult prinde „aripi“ un om pe care îl tratezi cu respect, îl girezi cu încredere, îl abordezi cu răbdare şi îi explici ceea ce vrei să înţeleagă simplu, coerent, cu exemple clare. Prin urmare, ghidată de o astfel de experienţă, Corina s-a întors în România pentru a fi parte din schimbarea de care educația noastră are nevoie și și-a transpus cercetările din neurolingvistică într-un program educațional gratuit, oferit de Centrul „InterEDU” liceenilor din Ploiești.
Un proiect educaţional inedit
În 2019, fonda „Școala de gramatică”, proiect care s-a axat din start pe trei paliere, având o latură educațională, una socială, iar una de implicare civică în mediul online, acolo unde mulți dintre noi comunicăm mai mult și mai des decât reușim s-o facem față-n față.
În ceea ce privește aspectul educațional, Școala de gramatică are în desfășurare trei tipuri de cursuri pentru elevii cu vârste între 9 și 18 ani, în cadrul cărora gramatica este predată interactiv ca o știință a conexiunilor. Fiecare curs are la bază o metodă didactică proprie, bazată pe interdisciplinaritate și pe dezvoltarea sinelui prin limbaj. Cel mai apreciat curs – dezvoltarea limbajului verbal, paraverbal și nonverbal – prin gramatică, muzică și prin actorie a fost cel care a avut „priză“ în cele mai multe oraşe ale ţării, inclusiv Ploieşti.
Componenta socială a mizat pe organizarea unor ateliere gratuite pentru conștientizarea beneficiilor exprimării corecte, cursuri pentru părinți și pentru vloggeri/ bloggeri, cei care sunt principalele modele pentru copii. Proiectul a inclus şi finanțarea primului Centru de educație remedială pentru elevii în situații de corigență la limba și literatura română, fără posibilitatea materială de a accede la pregătiri suplimentare.
Dar cea mai cunoscută componentă a acestei Şcoli este cea virtuală. Aici găsim materiale cât mai accesibile și mai amuzante cu ajutorul cărora este trezit gustul pentru exprimarea corectă. Cum bunele practici lingvistice au devenit o raritate în spațiul public românesc și în mediul online, pagina de Facebook a „Școlii de gramatică“ vine cu postări amuzante, prin care sunt semnalate cele mai frecvente greșeli din limba română. De asemenea sunt prezentate şi modificările survenite şi acceptate în comunicarea noastră. Până în prezent, 90 000 de oameni s-au alăturat paginii și duc mai departe mesajele gramaticale ale Școlii.
Versurile Corinei sunt un amestec de ani întregi de lectură, de pasiune, de talent, de atenţie la tendinţele comunicării şi de adaptare a mesajului astfel încât să fie unul pe înţelesul tuturor. „Îmi fixez o temă, ţin cont şi de cerinţele persoanelor care au nedumeriri în privinţa unor forme gramaticale şi mă las pradă inspiraţiei de moment. Au fost situaţii în care am primit întrebări suplimentare, iar dacă le răspunzi simplu, cu calm, cu prietenie, oamenii înţeleg“, ne-a spus interlocutoarea noastră.
Dacă pandemia a dat peste cap anumite proiecte, Corina Popa s-a reinventat şi împreună cu o echipă de oameni dedicaţi exprimării clare, corecte, promovării culturii şi valorilor, au iniţiat GramMania, dar şi „La Ploieşti, corect vorbeşti!“. Primul amintit este un festival-concurs de gramatică pentru elevi, un proiect de educație care îi invită pe copiii și pe tinerii din diaspora la realizarea unor știri, a unor postări creative și amuzante și a unor texte originale, toate având în comun vorbirea corectă a limbii române. La concurs, se pot înscrie copiii și tinerii cu vârste între 7 și 19 ani care locuiesc în afara granițelor României, iubitori ai limbii române. Detalii au pe pagina: https://scoaladegramatica.ro/grammania/
Cel de-al doilea a luat naştere în 2020, marcând Ziua Limbii Române (31 august) printr-o iniţiativă unică la nivel naţional. Timp de o lună, în mijloacele de transport în comun şi în principalele instituţii ale municipiului, ploieştenii s-au putut bucura de o serie de reguli de exprimare corectă transpuse în glume şi în versuri scrise de Corina Popa. Evenimentul a fost marcat la Teatrul „Toma Caragiu“ şi prin lansarea a două volume din „Jurnalul călătoriei lui Gramolino, COOLegere de gramatică”. De asemenea, cursurile de comunicare şi gramatică pot fi consultate şi online: https://cuvinteromanesti.ro/gramatica-si-comunicare/
Unde ne-am „pierdut“ gramatica?
Astfel de situaţii nasc, inevitabil, întrebări de ce s-a ajuns aici, de ce este „faultată“ atât de des limba maternă? Corina Popa este de părere că este necesară o investiţie mult mai în serioasă în pregătirea profesorilor, dar, mai ales, în conştientizarea importanţei exprimării corecte. „Nu trebuie să fim lingvişti ca să vorbim corect, aşa cum nu trebuie să fim medici ca să ne îngrijim de sănătatea noastră“, este de părere Corina. Importante sunt şi modelele promovate, motiv pentru care ploieşteanca insistă, ori de câte ori este invitată a vreunei emisiuni, ca în spaţiul public să avem parte de oameni instruiţi, cu un anumit bagaj cultural, care vorbesc corect şi de la care avem ce învăţa.
Ea însăşi este o persoană care nu lasă o zi să treacă fără a studia.
Deja cunoscută pentru cunoştinţele riguroase, Corina este privită de multe ori cu reticenţă de către cei care vor să-i expună câte ceva. O amuză situaţia şi spune că, oricât de apropiaţi i-ar fi, nu şi-ar permite să-i apostrofeze pentru potenţialele greşeli, ci doar să le sugereze forma corectă. Inclusiv cu părinţii ei a recurs la astfel de situaţii, iar în prezent susţine că nu mai este cazul să „intervină“.
Când nu se ocupă de „matematica limbii“ la „Şcoala de gramatică“, pe Corina o găsim la Administraţia Prezidenţială, unde este consilier la Departamentul Educaţie şi Cercetare. În timpul liber, citeşte, călătoreşte sau merge la teatru. Nu ar pierde, sub nicio formă, vreo piesă în care joacă Oana Pellea sau Victor Rebengiuc. De altfel, aprecierea este reciprocă, multe dintre postările Corinei fiind distribuite şi de către marile personalităţi.
Sursa foto: arhiva personală Corina Popa
Actualitate
Un pas istoric pentru apărarea Kievului: Raytheon și Lockheed Martin analizează producția de rachete Patriot direct în Ucraina
În urma anunțului surprinzător al președintelui Donald Trump privind acordarea unei licențe de producție, giganții industriei de apărare RTX (prin subsidiara Raytheon) și Lockheed Martin au demarat studiile de fezabilitate pentru fabricarea interceptoarelor Patriot pe teritoriul ucrainean. Discuțiile, deși aflate într-un stadiu incipient, marchează o schimbare fundamentală în strategia de susținere militară a Ucrainei, mutând accentul de pe transferul de echipamente către producția locală sub licență americană.
Undă verde de la Casa Albă: Administrația Trump forțează extinderea capacităților industriale în zonele de conflict
Decizia oficială de a permite licențierea producției de interceptoare în Ucraina a pus în mișcare mecanismele birocratice și tehnice ale marilor furnizori de armament. Tom Laliberty, președintele diviziei de sisteme de apărare terestră și aeriană din cadrul Raytheon, a confirmat la Farnborough că procesul este abia la început, subliniind că firma va urma îndeaproape directivele guvernului Statelor Unite. Această inițiativă vizează nu doar sprijinirea efortului de război, ci și reducerea presiunii asupra stocurilor globale, care au generat deja tensiuni cu alți clienți strategici, precum Elveția.
Arhitectura apărării aeriene: Analiza fezabilității pentru modelele GEM-T și PAC-3
Complexitatea sistemului Patriot, care integrează tehnologii de la mai mulți furnizori, ridică provocări logistice semnificative. În timp ce RTX furnizează interceptorul GEM-T, Lockheed Martin produce varianta PAC-3, ambele fiind esențiale pentru anihilarea amenințărilor balistice. Oficialii celor două companii studiază în prezent trei direcții de acțiune: implicarea lanțului de aprovizionare local, operarea unor facilități de mentenanță și, în cel mai ambițios scenariu, asamblarea completă a rachetelor pe sol ucrainean pentru a asigura suportul pe care Kievul îl solicită.
Inovație la costuri reduse: Lockheed Martin prezintă noul interceptor Adapted Capability Effector
În paralel cu discuțiile despre Ucraina, industria de apărare caută soluții pentru a face față cererii masive și costurilor ridicate. Lockheed Martin a profitat de contextul salonului aeronautic pentru a lansa o nouă versiune a interceptorului PAC-3, denumită Adapted Capability Effector (ACE). Această variantă, concepută pentru a fi mai accesibilă din punct de vedere financiar, urmează să fie dezvoltată în parteneriat cu industria europeană, primul test fiind programat pentru anul 2028. Această mutare semnalează o adaptare a marilor jucători la o realitate în care cantitatea și sustenabilitatea economică devin la fel de importante ca precizia tehnologică.
Actualitate
Scutul olandez pentru Europa: Destinus prezintă interceptorul Vorexon pentru eliminarea punctelor oarbe din apărarea aeriană
Compania olandeză Destinus a dezvăluit un nou sistem de interceptare a rachetelor, conceput special pentru a aborda vulnerabilitățile critice din arhitectura de apărare aeriană integrată a Europei. Denumit Vorexon, acest interceptor lansat de la sol promite să detecteze și să neutralizeze rapid proiectilele inamice, asigurând protecția activelor prioritare printr-o selecție inteligentă a țintelor.
Viteză de peste Mach 2 și precizie sub control uman
Aflat încă în faza de dezvoltare, sistemul Vorexon este proiectat să atingă o viteză maximă de peste Mach 2 și să aibă o rază de acțiune de peste 20 de kilometri. Tehnologia funcționează în cadrul unei rețele integrate de senzori și control al focului, utilizând radare externe pentru a identifica și clasifica proiectilele primite. După lansare, interceptorul beneficiază de corecții de curs pe traiectoria medie, până când propriul radar se blochează pe țintă pentru atacul final. Un aspect esențial subliniat de producători este faptul că decizia finală de angajare a țintei rămâne în permanență sub comanda unui operator uman.
Eficiența costurilor: O lecție învățată de pe frontul din Ucraina
Dezvoltarea Vorexon vine ca un răspuns direct la realitățile războiului modern, unde bombardamentele masive de artilerie au demonstrat că utilizarea interceptorilor scumpi pentru a opri rachete ieftine este nesustenabilă economic. În prezent, nicio arhitectură de apărare nu poate angaja fiecare proiectil fără a epuiza resursele financiare ale apărătorului. Vorexon urmărește să echilibreze acest raport de forțe, oferind o soluție scalabilă împotriva rachetelor de artilerie și a bombelor ghidate, care sunt produse în masă la costuri reduse.
Calendarul implementării și protecția infrastructurii critice
Destinus estimează că Vorexon va trece prin teste operaționale anul viitor, având ca țintă lansarea producției de masă în 2028. Sistemul este gândit să protejeze puncte strategice precum posturile de comandă, hub-urile logistice, depozitele de muniție și bateriile de apărare aeriană. Deși nu au fost anunțați clienți oficiali de lansare, compania a confirmat purtarea unor discuții cu mai multe state europene, inclusiv cu Ucraina, țară unde alte tehnologii ale firmei, precum racheta de croazieră RUTA Block 2, sunt deja utilizate în contextul conflictului actual.
Actualitate
Thunder: Noua eră a aviației militare – Drona autonomă care devine „camaradul loial” al elicopterelor de atac
Sectorul tehnologiei de apărare asistă la o premieră majoră prin lansarea „Thunder”, o dronă din Grupa 5 concepută să revoluționeze modul în care sunt desfășurate operațiunile aeriene. Dezvoltată printr-un parteneriat strategic între gigantul tehnologic Anduril și producătorul de aviație Archer, noua platformă este proiectată pentru a îndeplini rolul de „loyal wingman” (camarad loial), zburând alături de elicoptere de atac precum Apache sau viitoarea flotă Cheyenne.
Simbioză tehnologică: De la taxiuri aeriene la prădători autonomi
Thunder nu este doar un proiect teoretic, ci rezultatul a trei ani de dezvoltare intensă. Această aeronavă cu rotoare basculante (tiltrotor), complet autonomă și înarmată, a fost creată pe baza lecțiilor învățate din dezvoltarea aparatului cu aripi fixe YFQ-44A „Fury”. Interesant este faptul că geneza sistemului Thunder se află în tehnologia „taxiurilor aeriene electrice” dezvoltată de Archer, demonstrând o tranziție fără precedent a inovației din sectorul comercial către cel militar, special adaptată pentru „războiul de manevră” în zonele litorale.
Forță brută și precizie chirurgicală: Un arsenal echivalent cu al unui Apache
Din punct de vedere al performanțelor, Thunder se anunță a fi un monstru al eficienței. Cu o rază de acțiune și viteză comparabile cu cele ale elicopterului Cheyenne, drona dispune de o capacitate de încărcare similară cu cea a unui Apache, dar cu avantajul de a opera la altitudini superioare. Configurația sa tactică prevede grupuri de trei până la șase drone Thunder care escortează aeronavele cu echipaj uman, oferind protecție și putere de foc suplimentară.
Arsenalul este impresionant: compartimentul principal poate găzdui până la 10 rachete Hellfire, 16 muniții de tip „air-launched effects” sau 76 de rachete. Mai mult, botul aeronavei este echipat cu sisteme specializate pentru combaterea altor drone (Counter-UAS), asigurând o bulă de protecție pentru întreaga formație de zbor.
Inteligența „Lattice”: Când algoritmii mașinilor autonome cuceresc cerul
Dincolo de blindaj și armament, adevărata putere a dronei Thunder rezidă în software. Anduril a integrat platforma Lattice, un sistem bazat pe inteligență artificială care colectează și sintetizează datele de la toți senzorii pentru a crea o imagine tactică completă. Pentru a permite zborul autonom la joasă altitudine și viteze mari, inginerii au preluat și adaptat tehnologii din industria vehiculelor autonome (self-driving cars), oferind dronei capacitatea de a evita formele de relief în timp ce reacționează instantaneu la amenințările inamice.
Orizont 2030: Standardizarea războiului de manevră pe scară largă
Thunder a fost concepută pentru a fi „atritabilă” (înlocuibilă cu costuri rezonabile), facilitând desfășurarea unor cantități mari de senzori și arme pe câmpul de luptă. Designul său modular permite dezasamblarea și transportul într-un container ISO standard de 40 de picioare, putând fi livrată rapid prin infrastructura terestră, maritimă sau aeriană. Primele teste de zbor sunt programate pentru anul viitor, software-ul fiind deja verificat pe aeronave surogat în ultimii doi ani. Dacă cererea din partea forțelor armate se menține, producția de serie va debuta în intervalul 2029-2030, marcând o schimbare radicală în modernizarea aviației de atac.
-
Exclusivacum 3 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 8 oreMascații închid lumina la Giurgiu: „Mandatul” lui Fulga, evacuat cu escortă morală
-
Exclusivacum 4 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum o ziHipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor
-
Exclusivacum 4 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 3 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum o ziO nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”
-
Exclusivacum o ziFurtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene















