Featured
MINISTERUL ENERGIEI PREZINTĂ OPORTUNITĂȚILE DE ACCESARE A FONDURILOR CE VOR FI ACORDATE PENTRU INVESTIȚIILE DIN SECTORUL ENERGETIC
Investițiile în sistemul energetic din România sunt mai mult decât necesare. Ministerul Energiei anunță că începând cu anul 2022 investițiile în sectorul energetic pot fi finanțate din mai multe surse disponibile atât din resurse naționale, cât și din fonduri europene nerambursabile.
”Așa cum ne-am asumat prin programul de guvernare, dar și cu privire la atingerea țintelor de decarbonare asumate de România avem nevoie de investiții serioase în domeniul energiei. Resurse financiare există, iar anul acesta vom lansa mai multe call-uri de proiecte în vederea accesării acestor fonduri. La ministerul Energiei s-a lucrat deja și avem aproape finalizate mai multe ghiduri pentru call-urile de proiecte, dar și scheme de finanțare. De exemplu, în luna martie intenționăm să lansăm apel pentru RES (Renewable Energy Sources) și pentru producția de Hidrogen – achiziție de electrolizoare. Avem deja pregătit proiectul Ordonanței de Urgență pentru stabilirea detaliilor ale Fondului pentru Modernizare. Există fonduri și am încredere că anul acesta și anii următori vom începe să investim cele peste 16 miliarde de euro pentru viitorul Energiei și asigurarea securității energetice a României”, a declarat ministrul Energiei Virgil Popescu.
- Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR), în baza prevederilor Regulamentului CE nr. 241/2021, cu o alocare estimată în prezent la 1,62 miliarde euro, iar perioada de implementare este până în august 2026
- Fondul pentru modernizare, în baza prevederilor Regulamentului CE nr. 1001/2020, cu o alocare estimată în prezent la peste 15 miliarde de euro (în funcție de cotația viitoare a certificatelor CO2) cu o perioadă de implementare până în decembrie 2030. În cadrul acestui mecanism intră și proiectele finanțate în cadrul noului plan investițional impus prin art. 10 c) din Directiva 87/2003, cu modificările si completările ulterioare
- Programul de finanțare ”ElectricUP”
PNRR
| INVESTIȚII PNRR | |||
| DENUMIREA INVESTIȚIEI | TEHNOLOGIE | CAPACITATE INSTALATĂ/NR/KM/NR. PROIECTE | BUGET ALOCAT (EURO) |
| I.1. Digitalizarea și tranziția către surse regenerabile de energie, cât și investiții în noi capacități pentru producția de electricitate din surse regenerabile, cu adresabilitate preponderent catre IMM-uri | |||
| Schemă de susținere de instalare a centralelor de producție energie electrică din surse RES | – Solar– Eolian | 950 MW | 460.000.000 |
| I.2 Infrastructura de distribuție de gaz natural în combinație cu hidrogenul verde precum și capacități de producție de hidrogen verde și/sau folosirea acestuia pentru stocarea energiei electrice | |||
| Infrastructură nouă de distribuție, pregatită pentru mixul (blending) de gaze naturale cu hidrogenul și alte gaze decarbonate | 1870 km | 400.000.000 | |
| Schema de susținere pentru proiecte integrate de producție hidrogen verde și/sau utilizarea acestuia pentru stocarea energiei electrice | 100 MW | 115.000.000 | |
| Suport tehnic prin intermediul instrumentului privind asistența tehnică pentru dezvoltarea Strategiei naționale dedicată hidrogenului | 1.000.000 | ||
| I.3. Investiții în capacități de producție flexibile și eficiente de energie electrică și termică, pe gaz, pregătite pentru atingerea unei decarbonări adânci | |||
| Schema de susținere pentru centrale flexibile și eficiente pentru producția de energie electrică și termică pe gaz cu emisii maxime de 250 gr. CO2/KWh (CHP) în vederea atingerii unei decarbonizări adânci conform Anexa III DNSH din ghidul tehnic (2021/C58/01) | 300.000.000 | ||
| I.4. Lanț industrial de producție și/sau asamblare si/sau reciclare a bateriilor, a celulelor și panourilor fotovoltaice (inclusiv echipamente auxiliare), producție a materiilor prime folosite în industria asociată, precum și noi capacități de stocaj a energiei electrice | |||
| Call de proiecte pentru capacitate de stocaj de energie electrică | 240 MW | 80.000.000 | |
| Call de proiecte pentru sprijinirea dezvoltării lanțului industrial de producție si/sau asamblare si /sau reciclare a bateriilor (inclusiv echipamente auxiliare), precum și producție a materiilor prime folosite în industria asociată | 0,5 GWh | 150.000.000 | |
| Call de proiecte pentru sprijinirea dezvoltării lanțului industrial de producție și/sau asamblare și/sau reciclare a celulelor și panourilor fotovoltaice (inclusiv echipamente auxiliare), precum și producție a materiilor prime folosite în industria asociată | 200 MW | 50.000.000 | |
| I.5. Schemă de stimulare a eficienței energetice în industrie și cresterea gradului de reziliență | |||
| Schemă de stimulare a eficienței energetice în industrie | 50 proiecte | 64.000.000 | |
| Total buget alocat | 1.620.000.000 | ||
FONDUL PENTRU MODERNIZARE
Ministerul Energiei pregătește OUG prin care vor fi stabilite domeniile de intervenție și alocările bugetare asociate.
Ce se poate finanța prin Fondul pentru Modernizare:
- Program-cheie 1: SRE ȘI STOCAREA ENERGIEI – Suport pentru realizarea de noi centrale electrice și sisteme de încălzire-răcire bazate pe surse regenerabile de energie și pentru realizarea de capacități de stocare a energiei electrice;
- Program-cheie 2: ÎNLOCUIREA CĂRBUNELUI ȘI ECHILIBRAREA REȚELEI – Suport pentru realizarea de centrale electrice de tip turbină cu gaz cu ciclu combinat, ce pot fi adaptate pentru funcționarea pe hidrogen, necesare pentru realizarea tranziției de la cărbune și pentru echilibrarea rețelei;
- Program-cheie 3: MODERNIZAREA ȘI CONSTRUCȚIA DE NOI TRONSOANE DE INFRASTRUCTURĂ ENERGETICĂ – Suport pentru modernizarea și realizarea de noi tronsoane în rețelele de transport și distribuție de energie electrică și gaze naturale (inclusiv pentru tranziția la rețele de transport și distribuție a gazelor naturale capabile să preia hidrogen verde) și pentru creșterea nivelului de interconectivitate al rețelei electrice de transport;
- Program-cheie 4: HIDROGEN VERDE – Suport pentru producția de hidrogen verde și folosirea acestuia în aplicații industriale pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
- Program-cheie 5: COGENERARE DE ÎNALTĂ EFICIENȚĂ ȘI MODERNIZAREA REȚELELOR DE TERMOFICARE – Suport pentru realizarea de centrale în cogenerare de înaltă eficiență și pentru modernizarea rețelelor de termoficare;
- Program-cheie 6: ENERGIE NUCLEARĂ – Suport pentru construirea unităților U3 și U4 ale Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă și pentru realizarea de reactoare modulare mici (SMR);
- Program-cheie 7: EFICIENȚĂ ENERGETICĂ ÎN INSTALAȚII INDUSTRIALE INCLUSE ÎN EU-ETS – Suport pentru achiziționarea și folosirea de instalații de captare și folosire a CO2 (CCS/CCU) și pentru modernizarea la nivel BAT a instalațiilor incluse în EU ETS din industriile oțelului, cimentului, petrolului și gazelor, producției de energie și din alte industrii intens poluatoare;
- Program-cheie 8: BIOCARBURANȚI – Suport pentru producția de biocarburanți.
ElectricUP
Programul de finanțare ”ElectricUp” va avea o nouă etapă anul acesta, prin intermediul căruia întreprinderile mici şi mijlocii şi domeniului HORECA vor primi finanțare pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică cu o putere instalată cuprinsă între 27kWp şi 100kWp necesară consumului propriu şi livrarea surplusului în Sistemul Energetic Naţional, precum şi a staţiilor de reîncărcare de 22KW pentru vehicule electrice şi electrice hibrid plug-in.
Menționăm că Ministerul Energiei este în negocieri cu Comisia Europeană pentru a continua abordarea privind schema de ajutor de stat, similar mecanismului prevăzut prin OUG nr. 81/2019 pentru a susține în continuare industriile energointensive. Peste 130 milioane de euro au fost alocate marilor consumatori de energie, iar numărul total al societăților care au beneficiat de ajutorul de stat conform OUG nr. 81/2019 este de 33, toate cu capital 100% privat, dintre care 12 societăți cu răspundere limitată și 21 societăți pe acțiuni.
Totodată, precizăm că sunt prevăzute fonduri pentru proiecte de energie și în cadrul Politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027, în Programul Operațional Dezvoltare Durabilă, unde există o axă dedicată, alocarea estimată fiind de cca 0,9 miliarde euro. Respectiv, în Programul Operațional Tranziție Justă care vizează sprijinirea diversificării economice a celor mai afectate teritorii, sprijinind totodată transformarea proceselor industriale necesară pentru o tranziție spre o economie neutră, concomitent cu menținerea sau creșterea numărului locurilor de muncă din aceste sectoare. Lansarea apelurilor de proiecte va avea loc după aprobarea de către COM a documentelor programatice ( Acordul de Parteneriat și Programele Operaționale), negocierile cu COM fiind în sarcina MIPE.
Featured
Salt tehnologic pe frontul aerian: Noua bombă inteligentă cu motor turbojet rescrie regulile distanței de siguranță
Marina Statelor Unite a marcat o etapă istorică în evoluția armamentului de precizie, finalizând cu succes testele inaugurale pentru o variantă revoluționară a muniției JDAM (Joint Direct Attack Munition). Echipată cu un motor turbojet, noua armă a demonstrat o rază de acțiune de aproximativ 200 de mile marine — o performanță de cinci ori mai mare decât cea a celor mai avansate variante actuale.
Dincolo de orizont: Autonomie record și precizie chirurgicală
Testele, desfășurate recent în largul coastelor Californiei, au confirmat capacitatea muniției de a opera ca un sistem hibrid între o bombă inteligentă și o rachetă de croazieră. Lansată de pe un avion de vânătoare F/A-18E Super Hornet, noua variantă — denumită oficial GBU-75 — a demonstrat o separare sigură de aeronavă și un zbor propulsat perfect controlat.
În timp ce versiunile anterioare ale JDAM funcționau ca bombe plane (glide bombs) cu o rază de maxim 40 de mile, propulsia turbojet permite piloților să lovească ținte de la distanțe semnificativ mai mari. Această capacitate oferă un avantaj tactic crucial, permițând lansarea atacurilor din afara zonelor de pericol controlate de sistemele antiaeriene inamice. Primele date indică faptul că arma a lovit la o distanță de doar câțiva metri față de ținta planificată, menținând o ghidare constantă pe tot parcursul zborului.
Alternativa low-cost la rachetele de croazieră
Secretul acestui salt tehnologic constă în integrarea unui motor turbojet TDI-J85, care transformă o muniție relativ ieftină într-un sistem de atac la distanță extrem de eficient. Dezvoltatorii acestui sistem, acum denumit JDAM-LR (Long Range), estimează că în condiții optime raza de acțiune poate depăși chiar pragul de 300 de mile marine.
Miza proiectului este dublă: costul și puterea de distrugere. Spre deosebire de rachetele de croazieră tradiționale, care sunt extrem de scumpe, JDAM-LR folosește componente de serie pentru a menține prețul la un nivel minim. În plus, forța de impact este net superioară altor sisteme similare de mici dimensiuni: noul sistem de 1.000 de livre transportă o încărcătură de luptă de 500 de livre, oferind o putere de distrugere mult mai mare decât rachetele ieftine actuale, care transportă de regulă sub 100 de livre de explozibil.
Următoarea etapă a programului se va concentra pe integrarea acestui nou arsenal la bordul portavioanelor, pregătind terenul pentru o dotare rapidă a flotelor operaționale.
Actualitate
Fortăreața viitorului: Marina SUA aruncă în luptă 46 de miliarde de dolari pentru Cuirasatul din Clasa „Trump”
Într-o mișcare strategică menită să redefinească supremația navală globală, Marina Statelor Unite a anunțat oficial planurile de dezvoltare pentru noul cuirasat din clasa „Trump”. Cu o investiție estimată la 46 de miliarde de dolari pe parcursul următorilor cinci ani, acest proiect marchează o revenire spectaculoasă la navele de mare tonaj, dar echipate cu tehnologii care par desprinse din literatura de anticipație. Construcția primei unități este programată să înceapă în anul fiscal 2028.
Arsenalul viitorului: Hipersonice, lasere și tunuri electromagnetice
Noul gigant al mărilor nu este doar o navă de dimensiuni impresionante, ci o platformă tehnologică revoluționară. Conform oficialilor Marinei, clasa „Trump” va fi dotată cu armament hipersonic, tunuri electromagnetice (rail guns) și sisteme laser de mare putere. Decizia de a miza pe acest design vine ca un răspuns la limitările tehnice ale distrugătoarelor de generație actuală. Coca masivă a noului cuirasat permite integrarea unor sisteme de energie și armament care pur și simplu nu pot fi instalate pe navele mai mici.
„Această navă va reuşi performanțe pe care actualele distrugătoare DDG nu le pot atinge,” a declarat contraamiralul Ben Reynolds, subliniind că noul cuirasat umple un vid critic în arhitectura de luptă a flotei.
Cursa contra cronometru: Negocieri accelerate cu șantierele navale
Secretarul Marinei, John Phelan, a confirmat că discuțiile cu furnizorii sunt deja în plină desfășurare în cadrul expoziției Sea Air Space. Obiectivul este clar: un ritm de producție accelerat, cu punerea chilei programată pentru anul 2028. Deși cifrele inițiale indică un cost de 17 miliarde de dolari pentru prima navă și 13 miliarde pentru a doua, oficialii subliniază că acestea sunt estimări ce pot varia în funcție de decizia finală privind propulsia — nucleară sau convențională.
Salt istoric în bugetul de apărare: 65 de miliarde pentru construcții navale
Ambițiile pentru clasa „Trump” fac parte dintr-o ofensivă bugetară mult mai largă. Marina solicită pentru anul fiscal 2027 o sumă record de 65,8 miliarde de dolari doar pentru construcția de nave, o creștere masivă față de cele 27 de miliarde alocate anterior. Planul prevede achiziția a 34 de nave în cursul anului viitor, incluzând submarine din clasele Columbia și Virginia, precum și noi fregate.
Reînarmare masivă: Tomahawk și sisteme PAC-3 pe distrugătoare
Dincolo de noile platforme navale, strategia de apărare pune un accent fără precedent pe stocurile de muniție. Solicitarea bugetară include achiziția a 785 de rachete Tomahawk — o creștere fulminantă față de cele 55 de unități din anul precedent. De asemenea, pentru prima dată, Marina va integra interceptoarele PAC-3 (Patriot) pe sistemele Aegis ale distrugătoarelor, oferind o protecție sporită împotriva amenințărilor aeriene sofisticate.
Featured
Orizonturile apărării: tehnologii disruptive și strategii de elită în a doua zi la Sea Air Space 2026
Cea de-a doua zi a prestigiosului eveniment Sea Air Space 2026 a confirmat statutul manifestării drept epicentru al inovației globale în domeniul securității. Într-o atmosferă efervescentă, lideri de rang înalt ai forțelor armate și coloși ai industriei de profil s-au reunit pentru a trasa liniile directoare ale apărării moderne, într-un context geopolitic tot mai complex.
Viziuni strategice: Vocile comandei sub lupă
Sesiunile de comunicări publice susținute de oficialii militari de rang superior au reprezentat punctul focal al zilei. Discursurile au depășit sfera protocolară, abordând direct provocările de securitate ale deceniului curent. Înalții demnitari au subliniat necesitatea unei adaptări rapide la noile realități din teatrele de operațiuni, punând accent pe interoperabilitate și pe integrarea soluțiilor autonome în structurile de comandă și control. Mesajul a fost clar: superioritatea tactică va aparține celor care pot procesa informația cu viteza gândului.
Frontul Inovației: Tehnologiile care redefinesc câmpul de luptă
În paralel cu dezbaterile strategice, atenția participanților a fost captivată de zecile de standuri expoziționale unde viitorul pare să fi prins deja contur. De la sisteme de inteligență artificială aplicată în mediul maritim, până la noi platforme aeriene cu amprentă radar redusă, expozanții au prezentat prototipuri și soluții tehnice menite să revoluționeze logistica și lupta modernă. Vizitatorii au avut ocazia de a interacționa direct cu inginerii și dezvoltatorii din spatele acestor tehnologii emergente, transformând spațiul expozițional într-un veritabil laborator de idei și parteneriate strategice.
Evenimentul continuă să surprindă prin amploarea și calitatea soluțiilor prezentate, oferind o privire detaliată asupra mecanismelor care vor asigura stabilitatea globală în anii ce vor urma. Această incursiune vizuală și tehnică în inima industriei de apărare demonstrează că, la Sea Air Space 2026, viitorul nu este doar discutat, ci este construit în timp real.
-
Exclusivacum 5 zileJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 22 de oreFEUDA DIN JILAVA: SINDICATUL CARE NU APĂRĂ, CI ÎNGROAPĂ. CUM S-A TRANSFORMAT SNPP ÎN „COOPERATIVA” DE ȘANTAJ ȘI CURĂȚAT RAHATUL LUI „ROSSO”
-
Exclusivacum 3 zilePrahova, raiul imposturii: „Morții” penali din instituții și festivalul diplomelor scoase din joben (I)
-
Exclusivacum 4 zileBuna Vestire a tablelor indoite: Cum a „sfințit” miliția prahoveană paharul de Ziua Poliției
-
Exclusivacum 4 zile„Mafia Antigrindină”: Radiografia unui ospiciu atmosferic. Marea „pârjoleală” de 5.000% și rachetele-ruletă care vânează conducte de gaz sub nasul Prefectului
-
Exclusivacum 2 zileBINGO PE 10 MILIOANE DE EURO: Ploieștiul se îneacă în gunoi, dar dansează la fanfară sub bagheta „Independentului” mut și a Magicianului de la Hale!
-
Exclusivacum 5 zilePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Exclusivacum 2 zileGENERALUL „VRAJA-MĂRII” ȘI ALCHIMIȘTII NORILOR: FERMIERII CER PROBA CU NEURONUL PENTRU „PLOILE DE 20%” FABRICATE LA RADIO!



