Featured
Bursele de performanță și de merit stimulează competiția și învățarea și sunt destinate celor mai buni elevi. Pentru toți ceilalți există burse de studiu, burse sociale, burse profesionale și bursa/Bani de liceu
- Cuantumul burselor a crescut de la valori derizorii în multe cazuri în anul 2020 (6 lei/lună sau 8 lei/lună) la 500 lei/luna bursa de performanță și 200 lei/lună bursa de merit. Întrebare: UNDE este SCĂDEREA cuantumului burselor?
- Bugetul destinat burselor elevilor a crescut de 4 ori față de bugetul anului 2020 și cu 60% față de anul 2021. Întrebare: UNDE este SCĂDEREA fondului de burse?
- Cei 347.000 de beneficiari estimați ai burselor de merit pentru anul 2022 sunt de 3 ori mai mulți în raport cu cei 123.472 de beneficiari ai burselor de merit din anul 2020. Întrebare: UNDE este «tăierea» numărului de beneficiari ai burselor de merit?
Până în anul 2020, inclusiv, bursele de performanță, de merit, sociale și de studiu au fost finanțate doar de la bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale. În anul școlar 2019-2020 suma alocată, exclusiv de către autoritățile administrației publice locale, pentru plata burselor elevilor, a fost de 270 milioane lei. Din datele colectate de către Ministerul Educației, numărul total de beneficiari a fost 233.754 (dintre care 123.472 de burse de merit).
Prin HG nr. 1.064/2020 s-a stabilit, pentru prima dată, pentru anul şcolar 2020 – 2021, un cuantum minim al burselor de performanţă, de merit, de studiu şi de ajutor social de 100 lei pentru anul școlar 2020-2021. În aceeași Hotărâre de Guvern s-a stabilitt pentru prima oară după anul 1989 că va fi asigurat de la bugetul de stat, din cote defalcate din TVA, cuantumul minim de 100 lei/lună, indiferent de tipul bursei. Ca urmare a acestor modificări, anul 2021 a fost primul an în care s-au alocat fonduri de la bugetul de stat pentru plata burselor elevilor, acordate în baza art. 82 din Legea Educației. Suma alocată de la bugetul de stat a fost de 645,288 de milioane lei, numărul beneficiarilor fiind de 605.510 elevi.
Prin HG nr. 1.094/2021 s-a stabilit un nou cuantum al burselor care vor fi acordate elevilor în anul școlar 2021-2022, diferențiat, pentru prima dată, în funcție de categoria de burse, astfel: 500 de lei pentru bursa de performanță, 200 lei pentru bursele de merit și cele de ajutor social și 150 de lei pentru bursele de studiu.
Facem precizarea ca până în anul 2020, inclusiv, au existat forte multe burse în cuantum derizoriu/rușinos de 6 lei, 8 lei sau 10 lei/lună. Prima întrebare ar fi: UNDE este SCĂDEREA cuantumului burselor?
În anul 2022 a fost alocată, prin Legea bugetului de stat nr. 317/2021, suma de 1,031 miliarde lei din bugetul de stat, din sume defalcate din TVA (creștere de 60% față de executia anului 2021). A doua intrebare ar fi: UNDE este SCADEREA fondului de burse?
De asemenea, pentru anii 2020-2021, din bugetul Ministerului Educației au fost asigurate integral plățile pentru bursele Bani de liceu (250 lei/lună) și Bursa profesională (200 lei/lună), iar în bugetul pe anul 2022 sunt cuprinse sumele necesare pentru plata acestora, respectiv 51,4 milioane lei pentru 22.853 de beneficiari ai Programului Bani de liceu și 176,5 milioane lei pentru 99.969 de beneficiari ai Programului Bursa profesională. Potrivit prevederilor legale, bursa de ajutor social se poate cumula cu bursa de performanță, cu bursa de merit sau cu bursa de studiu. Totodată, elevii cu cerințe educaționale speciale pot obține bursă de studiu/merit/performanță/ajutor social, indiferent dacă beneficiază și de o măsură de protecție socială. Bursa profesională poate fi cumulată cu bursa de performanță sau cu bursa de merit.
Practic, bugetul burselor elevilor in anul 2022 este de 4 ori mai mare decât bugetul anului 2020. Ne întrebăm încă o dată: UNDE este SCADEREA fondului de burse? Creșterea fondului de burse de aproape 4 ori între 2020 și 2022 nu este corelată în niciun fel cu afirmația conform căreia Guvernul dorește să micșoreze fondul de burse al elevilor.
Numărul estimat de beneficiari pentru anul 2022 este de 537.477 de elevi, din care 347.000 de burse de merit (prin luarea în calcul a plafonului de 9.50) și 156.000 de burse de ajutor social. Precizăm că cei 347.000 de beneficiari estimați ai burselor de merit pentru anul 2022 sunt de 3 ori mai mulți în raport cu cei 123.472 de beneficiari ai burselor de merit din anul 2020. Deci, a treia întrebare ar fi: UNDE este «tăierea» numărului de beneficiari ai burselor de merit?
Precizăm că, din datele transmise de către inspectoratele școlare, în anul școlar 2021-2022, rezultă că un număr de 753.400 de elevi, reprezentând 53% din numărul total de elevi eligibili pentru burse, au medii cuprinse în intervalul 8,50 și 10, dintre care 346.698 de elevi au avut medii peste 9,50, reprezentând 25% din numărul total de elevi eligibili.
Menționăm că ordinul care stabilește noile criterii generale de acordare a burselor elevilor a fost analizat în cadrul Comisiei de Dialog Social înca din data de 11 octombrie 2021. De altfel, chiar într-una dintre variantele propuse de reprezentanții elevilor în data 14.09.2021 se menționa acordarea burselor de merit pentru elevii care au obținut rezultate deosebite la învățătură, respectiv media generală între 9,50 și 10, nota 10 la purtare în anul anterior, respectiv în primul semestru al anului școlar pentru elevii aflați în clasa a V-a.
Precizăm că Ministerul Educației monitorizează în permanență evoluția și va realiza o analiză a rezultatelor obținute prin aplicare acestei măsuri de sprijin și stimulare a performanțelor elevilor putand propune, dacă va fi cazul, modificări ale criteriilor generale de acordare a burselor.
Totodată, reiterăm faptul că suma prevăzută cu această destinație în Legea bugetului de stat pentru anul 2022 va fi utilizată, în exclusivitate, pentru plata burselor elevilor.
Concluzie: „Oricât de mult ar fi promovată o informație falsă ea nu poate căpăta valoare de adevăr.”
Sorin Mihai CÎMPEANU,
Ministrul Educației
Exclusiv
Machiavelli la Victoria: Cum ne îngroapă Guvernul în groapa reformelor nesfârșite, cu sau fără bocanci!
Exclusiv
Pensionarea eroilor, o farsă națională: Statul Român caută moșnegi la graniță!
În cel mai pur stil al absurdului balcanic, bravii noștri guvernanți se pregătesc să livreze o nouă mostră de „geniu” administrativ, dorind să mai adauge câțiva ani la viața profesională deja chinuită a personalului din apărare, ordine publică și securitate națională. Această tentativă grotescă a stârnit o revoltă pe măsură, Sindicatul SIDEPOL arătând cu degetul spre o ipocrizie demnă de analele istoriei. Pare că statul român, în loc să-și protejeze eroii, îi vrea pe baricade până la ultimul oftat și ultimul cartilaj!
Matematica absurdului: 65, noul „tânăr” din sistem!
O, surpriză, surpriză! În timp ce „mințile luminate” ale națiunii rumegă idei revoluționare despre cum să prelungească agoniseala militarilor și polițiștilor, uită, convenabil, că în anul de grație 2023, vârsta standard de pensionare a fost deja majorată la 65 de ani. Da, ați citit bine: 65! Și din acest „colț de rai” se mai scad doar perioadele pentru condițiile speciale. Așa că, stimați strategi, când vorbiți de „majorări”, verificați calendarul și legislația! Nu de alta, dar ridicolul atinge deja cote olimpice, conform celor semnalate de SIDEPOL.
Riscuri? Ce riscuri? Statul Român, campion mondial la negare!
Hai să ne prefacem că nu știm. Să facem pe inocenții! Că meseriile din sistemul de apărare implică riscuri permanente, incompatibilități severe, restrângeri de drepturi și o uzură fizică și psihică accelerată – astea sunt doar niște povești pentru copii, nu? Niște „privilegii invocate conjunctural”, cu siguranță! Adevărul crunt, subliniat de sindicaliști, este că vorbim de fundamente juridice și profesionale recunoscute de statul român și de partenerii internaționali. Dar ce mai contează recunoașterea, când ai ocazia să mai storci niște ani de muncă din bietele cadre?
NATO râde, România plânge: Modelul „apărare” cu bunicuțe pe front!
În plină isterie geopolitică, cu război la graniță și amenințări globale, ce face România? Își bate joc de capacitatea operațională a propriei armate și poliții. O analiză onestă a impactului? O comparație cu practicile NATO? Nici vorbă! Astea sunt pentru statele „serioase”. Noi avem stilul nostru: ipocrizia și iresponsabilitatea. Căci, în majoritatea statelor aliate, personalul beneficiază de regimuri de pensionare adaptate specificului profesiei. Asta pentru că ei, naivii, vor eficiență și siguranță. Noi? Noi vrem eroi cu baston și proteză dentară, gata să apere patria cu ultimul răsuflu… la peste 65 de ani! SIDEPOL ne avertizează, pe bună dreptate, că subminăm încrederea și accentuăm deficitul.
Deficitul, un amănunt deranjant: Când nimeni nu mai vrea să moară pentru patrie… la 60 de ani!
Și dacă tot suntem la capitolul „detalii nesemnificative”, haideți să ignorăm și deficitul colosal de personal! Peste 30.000 de angajați lipsă doar la MAI, plus alți 20.000 gata să-și ia zborul la prima ocazie. Astea nu sunt ipoteze, ci „realități administrative cunoscute și ignorate deliberat”, așa cum arată SIDEPOL. Normal! De ce să angajezi oameni tineri, motivați, când poți să-i forțezi pe „cei vechi” să muncească până li se rup piciorușele? O nouă discuție despre majorarea vârstei de pensionare nu face decât să adâncească groapa, să accelereze exodul și să compromită orice urmă de capacitate operațională. E ca și cum ai încerca să stingi un incendiu cu benzină, apoi te-ai plânge că e prea cald.
Salarul eroului: Drepturi tăiate, promisiuni uitate și colaci pentru pomeni!
Să nu uităm că eroii noștri sunt supuși, de peste 16 ani, unei degradări continue a statutului. Salarii blocate, dreptul legal la pensie o poveste de adormit copiii, riscurile și incompatibilitățile profesiei, ignorate cu o obstinație demnă de cauze mai bune. Toate astea au măcinat motivația și au slăbit grav instituțiile vitale ale statului. Dar cine sunt acești angajați să ceară respect? Ei sunt doar pioni pe tabla de șah a politicienilor, buni de sacrificat pentru „capital politic”.
Fragilizarea națională, o strategie de stat?
În actualul context geopolitic, cu „prieteni” la est și amenințări hibride, fragilizarea deliberată a sistemului de apărare și ordine publică nu este doar iresponsabilă, este de-a dreptul periculoasă. Este o strategie sinucigașă, care transformă angajații în „țapi ispășitori pentru eșecuri politice și administrative”, după cum acuză vehement Sindicatul SIDEPOL.
Deci, dragi guvernanți, înainte de a mai scoate pe gura publică încă o „perlă” despre cum vreți să „reformați” sistemul prin măsuri punitive și declarații rupte de realitate, poate ar fi bine să ascultați și vocea celor care, zi de zi, își riscă pielea pentru o țară care îi tratează ca pe niște cifre contabile. SIDEPOL a anunțat că va mobiliza toate resursele pentru a contracara aceste propuneri populiste. Poate e timpul ca dialogul real să înlocuiască circul ieftin, înainte ca statul român să ajungă să-și apere granițele cu patrule de bunicuțe pensionare, înarmate cu flori și rețete de sarmale. (Sava N.).
Imagine creată cu AI
Exclusiv
MAI, pensii și promisiuni fără acoperire: „Guvernul vrea să ne ingroape la datorie”
Scenariul se repetă, absurdul atinge cote paroxistice, iar polițiștii români sunt, din nou, jetoane pe masa de joc a unor decidenți politici ce par deconectați de realitate. În timp ce Guvernul jonglează cu sintagme pompoase, Sindicatul Europol trage semnalul de alarmă: sub masca „discuțiilor de lucru” se ascunde, de fapt, o nouă tentativă de a le crește vârsta de pensionare, ignorând orice urmă de bun-simț și experiență anterioară.
„Ședința de lucru” fără lucru: O farsă demnă de Oscarul birocrației
Așadar, marți seara, ora 17:30, la inițiativa vicepremierului Cătălin Predoiu, sindicatele au fost invitate la o „întâlnire de lucru”. Vă imaginați, desigur, o masă rotundă, documente stivuite, analize de impact și dezbateri aprinse. Ei bine, opriți filmul! Conform Sindicatului Europol, „în mod practic nu putem vorbi despre o ședință de consultare întrucât la masa discuțiilor nu ni s-a prezentat vreun proiect sau analiză de impact asupra drepturilor sociale, salariale sau profesionale ale angajaților din Ministerul Afacerilor Interne.” Traducere: am stat degeaba, am vorbit ca să nu adormim, și ne-am minunat de lipsa de substanță. O „consultare” a la români, unde se consultă scaunul cu masa, dar nicidecum factorii implicați.
Vicepremierul Predoiu, într-o ipostază de pompier al zvonurilor, a ținut să precizeze că adunarea era doar o reacție la declarațiile „rebele” ale ministrului MApN, Radu Miruță, care „a menționat că la nivelul Guvernului există un grup de lucru ce are ca obiectiv realizarea unui proiect de lege privind creșterea vârstei de pensionare a polițiștilor și militarilor.” Deci, cu alte cuvinte, Guvernul se panichează de propria sa incoerență și convoacă sindicatele pentru a… nega existența a ceea ce oricum știe toată lumea că există. Un balet penibil al comunicării, în care stânga nu știe ce face dreapta, sau, mai degrabă, se preface că nu știe.
Mirajul asigurărilor: Când „nu reducem salarii” sună a „pregătiți-vă de tăieri!”
Conducerea MAI, într-un efort disperat de a calma spiritele și a ascunde elefănțelul din cameră, a servit sindicatelor o serie de „repere cu impact” care, chipurile, ar fi fost doar „discuții” în coaliție. Printre aceste perle de ambiguitate, Predoiu a promis că:
- Cei care îndeplinesc deja condițiile de pensionare își păstrează drepturile. (Mulțumim, am fi surprinși dacă nu!)
- Modificările ar produce efecte „doar pentru viitor”. (Adică, pe actualii îi lăsăm să respire, dar pe generațiile viitoare le punem la zid.)
- Va fi o „perioadă de tranziție” pentru „stimularea” celor care să rămână în sistem. (Citeste: vă dăm un mic os ca să nu fugiți cu toții odată.)
- Proiectul „va fi de durată” și „va trece prin Parlament”. (Adică, avem timp să ne gândim la noi șmecherii până atunci, nu vă agitați!)
Ca un bonus de consolare, vicepremierul a asigurat că salariile MAI nu vor fi reduse cu 10%, spre deosebire de alți ghinioniști din administrație. Ah, și „Bayraktar-ul” (majorarea pentru capacitate operațională) va fi plătit „până la sfârșitul lunii ianuarie”. O firimitură aruncată, probabil, pentru a masca intențiile reale. Câtă generozitate!
Viața de polițist: Mai scurtă decât o sedință de Coaliție, dar pensia mai târzie decât apocalipsa
Poziția Sindicatului Europol este, cum altfel, „foarte fermă” și intransigentă. Și pe bună dreptate! „Nici nu se poate lua în calcul o astfel de discuție, o altă creștere a vârstei de pensionare decât cea actuală”, au transmis sindicaliștii. Argumentul lor, pe cât de simplu, pe atât de zdrobitor: ar fi o „dublă măsură” după ce, în 2023, prin Legea 282, vârsta de pensionare a fost deja mărită progresiv de la 60 la 65 de ani!
Să ne reamintim, speranța de viață a unui polițist operativ este, conform statisticilor, undeva la 62 de ani. Adică, mai repede ajung la mormânt decât la pensie! Și, în timp ce minerii sau lucrătorii din termocentrale beneficiază de reducerea vârstei de pensionare din cauza condițiilor vătămătoare, polițiștilor li se cere să rabde și să moară în cizme.
Mai mult, acești oameni ai legii sunt supuși unor interdicții și incompatibilități demne de regimuri totalitare: fără drept de grevă, fără un al doilea job, fără acte de comerț, fără dreptul de a-și exprima liber opinii publice. Comparativ cu orice alt angajat din sistemul public, polițiștii trăiesc într-o formă modernă de sclavie instituționalizată, iar acum li se cere și să muncească până la epuizare completă.
Amenințarea fantomă: Exodul în uniformă și siguranța națională, o cifră goală
Ironia sorții e că „neîncrederea pe care o au angajații din sistemul de apărare în măsurile tranzitorii” guvernamentale poate duce la un „nou val masiv de pensionări”. Adică, tocmai ce vor să evite, ar putea provoca. Un scenariu demn de un film de prost gust, unde actorii principali sunt niște politicieni ce taie creanga de sub propriile picioare.
Sindicatul Europol avertizează, pe bună dreptate, că acest exod ar „afecta grav siguranța națională”. Dar cui îi pasă, când pe agendă e mai important să mimăm reforme și să „discutăm” despre viitorul incert al altora?
În așteptarea „proiectului de act normativ”, care probabil va veni la fel de limpede ca un râu tulbure, Sindicatul Europol promite că va lua „măsuri în consecință”. Și ar face bine, căci, la cum stau lucrurile, polițiștii români au ajuns să fie nu doar executanți ai legii, ci și victimele ironiei crunte a unui sistem care promite mult, oferă puțin și vrea să îi trimită la pensie direct în cimitir. Să sperăm că, de data asta, vocea bunului simț va fi mai puternică decât cea a incompetenței guvernamentale. (Cerasela N.).
Imagine creată cu AI
-
Exclusivacum 4 zileEXCLUSIV/Cutremur la Externe: Curtea de Conturi confirma haosul! Milioane de lei sifonate, conturi fantomă și o diplomație la limita absurdului
-
Exclusivacum 4 zileRomânia, paradis fiscal pentru pușcăriași: Marmeladă, prezervative cu arome de banane și piepteni de 20.000 de euro, pe banii tăi!
-
Exclusivacum 2 zilePrimaria Vărbilău, SRL-ul familiei Cărbunaru: Curtea de Conturi descoperă haos, realitatea depășește orice ficțiune!
-
Exclusivacum o ziMinistrul USR al Apărării, Radu Miruță: De la „reforma” pensiilor la trupe românești… pe sania lui Moș Crăciun în Groenlanda!
-
Exclusivacum 4 zileGIURGIU, MORMÂNTUL JUSTIȚIEI: DE PATRU ORI REVOCAT, DE PATRU ORI ÎNAPOI, SUB BAGHETA (PENALĂ) A LUI FULGA!
-
Exclusivacum 3 zileCIRCUL „S.R.I. & Co”: Când Președintele joacă „de-a vrăjeala” cu partidele, iar „bătrânul marinar” rânjește malefic
-
Exclusivacum 2 zileFabrica Coca-Cola HBC – Sucursala Ploiesti, bancomatul personal al lui Dragoș Nan: Un an nou, aceeași veche ciumă!
-
Administratieacum o ziPloiești 2026: Poliția Locală prin Serviciul de Protecție a Mediului iși turează motoarele pentru toleranță zero la deșeurile ilegale!

De la Niccolò Machiavelli încoace, un adevăr cinic guvernează cancelariile puterii: politica nu are nicio legătură cu morala. Această lege nescrisă curge prin venele fiecărui novice de partid, de la stadiul de lipitor de afișe și purtător de geantă, aspirant, și până la „animalul politic” ajuns în fotoliul ministerial. Odată așezat acolo, singura busolă rămâne conservarea puterii, iar dialogul social devine un simplu zgomot de fond, ignorând cu desăvârșire principiile statului de drept și Articolul 1 alin. (5) din Constituție privind obligativitatea respectării legilor. Asta ne arată Sindicatul Diamantul, într-o analiză fără perdea.

