Featured
Big Pharma, noul balaur cu şapte capete
Ce înseamnă „Big Pharma” ? Înseamnă industria farmaceutică sau, mai precis, primele 5 sau 10 (depinde de natura clasamentului) cele mai mari companii farmaceutice mondiale, producători de medicamente adică. Aceste mari companii (sau laboratoare) sunt organizate într-un lobbying farmaceutic la care participă organisme de reglementare, politicieni din toată lumea, finanţaţi din miliardele coloşilor Pharma, ONG-uri, foarte mulţi medici sponsorizaţi, cumpăraţi.
Printre cele mai mari scandaluri care au lovit Big Pharma au fost Vioxx (antiinflamator de la Merck and Co – îi sunt atribuite 40 000 de decese în SUA) şi Mediator (de la Servier – derivat de amfetamine, cu riscuri cardiace, medicament retras de pe piaţă în 2009). Aceste scandaluri şi încă multe altele au demonstrat că „efectiv, industria farmaceutică are câteodată strategii împinse la extrem ca să ocolească adevărul asupra produsului ei, pentru a-l menţine pe piaţă cu toate efectele secundare periculoase” (Tatiana Chadenat – „Les laboratoires pharmaceutiques sont-ils aux mains du „Big Pharma” ?”, 19.06.2019).
Spre deosebire de România, unde comentatorii medicali sunt aproape în totalitate sponsorizaţi de Big Pharma şi sunt până la urmă doar propagandiştii acesteia, în ţările occidentale, anchetele jurnaliştilor de investigaţie se ocupă cu precădere de partea dubioasă, întunecată a industriei Pharma. Pentru că subiectele sunt dintre cele mai sensibile – e vorba de sănătatea oamenilor. În ultimele opt luni de pandemie, Big Pharma a fost alături de OMS, pe care îl şi controlează, de ONU (un simulacru de viitor guvern mondial) şi de alte forţe globale anonimizate, preocupate de desfăşurarea şi de consecinţele pandemiei. Desigur, Big Pharma e prima interesată de vaccinurile care vor însemna foarte multe miliarde. Big Pharma lucrează discret, prin interpuşi, prin doctori influenţi, pe care-i putem vedea pe sticla televizoarelor şi în toată mass-media. Doctori care sunt întotdeauna interesaţi de soarta populaţiei şi recomandă numai tratamentul „care trebuie”. Ei îşi declară arareori sumele încasate din surse colaterale, şi mai niciodată obligaţiile asumate şi adevăratele lor ţinte.
Subiectul Big Pharma e practic inepuizabil şi poate fi actualizat zilnic. Dar puţina presă care mai mişcă la noi nu pare deloc interesată. Şi nu e vorba doar de presa prostituată. Ce e evident pentru toţi comentatorii de aiurea e că preocuparea principală a Big Pharma nu e în nici un caz sănătatea populaţiei, aşa cum pretinde ea cu orice ocazie, prin orice interpus, ci doar marele profit. Industria Pharma e cea care are cea mai mare rată de multiplicare (7) pe toate pieţele.
În ultimii zece ani, Big Pharma pare să fi preluat de la producătorii majori de petrol, aflaţi în dificultăţi diverse, rolul de sponsor principal al politicienilor de peste tot. Poate fi aici una dintre explicaţiile multiplicării aproape instantanee a măsurilor de închidere (confinement, lockdown) şi chiar de terorizare a populaţiei prin mass-media complet aservită (şi prostituată !). Dar, dincolo de câştigurile aduse de producţia de medicamente şi de instrumentar sanitar, pot exista şi interese cu bătaie mai lungă, care ţin de noua ordine mondială ce vrea să se instaleze. Oricum, perspectiva de profit cu vaccinurile este gigantică şi oameni ca Bill Gates sunt foarte implicaţi.
Numele de producător de medicamente cel mai citat în 2020 a fost al Gilead (Gilead Sciences – companie cotată în Bursă), cu al său Remdesivir. Remdesivir-ul a fost opus frontal protocolului profesorului marseiez Didier Raoult (hidroxiclorochină + azitromicină). Tratamentul profesorului Raoult costă câteva zeci de lei în România, dar e greu de procurat (mai ales Plaquénil-ul). În schimb, tratamentul propus de Gilead, şi promovat în România de dr. Alexandru Rafila (OMS), costă în jur de 2 500 de dolari. Mai mulţi doctori francezi sponsorizaţi de Big Pharma şi direct de Gilead l-au atacat în fel şi chip pe marele şi cinstitul savant francez. A fost chiar ameninţat cu moartea din biroul unui alt doctor, abundent sponsorizat, printre alţii şi de Gilead („Laurii îi aparţin prof. François Raffi din Nantes. 541 729 de euro, dintre care 52 812 euro de la Gilead. Este o întâmplare dacă aflăm că telefonul anonim de ameninţare la Didier Raoult, dacă insista să continue cu hidroxiclorochina, venea de la un mobil din serviciul de infecţiologie al Centrului Spitalicesc Universitar de la Nantes, unde François Raffi e şef de serviciu ?” – „Top 13 des revenus annuels récents versés par l’industrie pharmaceutique”, francesoir. fr). La fel ca în România, justiţia din Franţa nu a făcut deocamdată nimic în acest caz sau în alte cazuri de conflict de interese dovedite. Până şi un ministru al Sănătăţii (Agnès Buzyn) pare să fi fost recrutată, împreună cu soţul său (Yves Lévy), directorul unei importante instituţii de control al sănătăţii populaţiei.
„Marile firme farmaceutice au ca finalitate nu sănătatea populaţiilor, ci profitul. Dacă pandemia de Covid-19 este trăită în toată lumea ca o catastrofă sanitară, ea e percepută de laboratorul Gilead ca o promisiune de a avea acces la o piaţă planetară şi de a obţine beneficii colosale. Gilead aştepta această mană cerească de mulţi ani şi se pregătea pentru o vastă operaţiune comercială pentru a-şi promova antiviralul propriu, Remdesivir. Cu Covid-19 i s-a ivit o splendidă ocazie, laboratorul trebuia să-şi impună Remdesivir-ul prin toate mijloacele. Avea nevoie mai întâi să-şi asigure susţinerea marilor instituţii. În ianuarie 2020, Gilead obţine susţinerea OMS ; din februarie deja, în Statele Unite, susţinerea lui National Institute of Allergy şi a celebrului său director, Anthony Fauci ; în Franţa, în martie, membrii cei mai influenţi din Consiliul Ştiinţific, apoi cei din Înaltul Consiliu al Sănătăţii Publice au cauţionat Remdesivir-ul. La 25 iunie, Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) recomandă Remdesivir-ul. […]
Dar există o problemă : hidroxiclorochina. Această bătrână doamnă din farmacopeea noastră, promovată de profesorul Raoult, riscă serios să sfărâme visele lui Gilead. Cu atât mai mult cu cât preţul său e derizoriu comparativ cu cel al Remdesivir-ului : doza de hidroxiclorochină costă în jur de 10 dolari, iar Gilead a fixat preţul unui flacon de Remdesivir la 390 de dolari în ţările dezvoltate, adică 2 340 de dolari pentru un tratament normal cu şase flacoane administrate în cinci zile. Numărul de persoane depistate ca pozitive cu coronavirus în lume depăşeşte 10 milioane, beneficiul potenţial se cifrează deci în zeci de miliarde de dolari. […] În acelaşi timp, diferite studii arată efecte nedorite ale Remdesivir-ului şi o eficacitate foarte relativă. […]
Putem urmări meciul Remdesivir-hidroxiclorochină prin fluctuaţiile acţiunii Gilead pe Bursă. La începutul pandemiei, Gilead, companie estimată la 100 de miliarde de dolari, a beneficiat de o valorizare de 30 de miliarde de dolari. De atunci, acţiunea fluctuează în funcţie de anunţuri. Când Universitatea din Chicago comunică rezultate promiţătoare pentru Remdesivir şi când consilierul lui Donald Trump, Anthony Fauci, susţine medicamentul, acţiunea îşi ia zborul. Scăderile acţiunii se corelează cu publicaţiile de la IHU (Institutul Spitalicesc Universitar) Marsilia (condus de prof.dr. Didier Raoult – n.n.). Amploarea acestor fluctuaţii este de ordinul a 10 miliarde de dolari. […] Şocul dintre Gilead şi IHU din Marsilia, personalizat prin Didier Raoult, a scos în spaţiul public manevrele frauduloase care cangreneză medicina noastră. Fenomenul nu datează de ieri” (Laurent Vercoustre – „Quand Big Pharma prend notre santé en otage”, 12.07.2020).
Petru Romosan
Exclusiv
O feuda numită MEDAT: cumetrie, falsuri și caracatița bugetarilor de lux sub mantia lui Irineu Darău (USR)
Caracatița bugetarilor de lux din MEDAT: cum „biblioteca” USR s-a transformat în manual de feudalism digital
În seria „Prezentul fără perdea”, istoricul și jurnalistul Marius Oprea a avertizat, în articolul publicat pe Mediafax (https://www.mediafax.ro/politic/prezentul-fara-perdea-marius-oprea-biblioteca-bunelor-practici-de-la-usr-plus-si-bazele-muncii-de-securitate-de-la-sri-19955126), că discursul reformist al noului val politic e, de fapt, doar o spoială de PR peste reflexe vechi, de tip feudal. Ce se petrece astăzi în Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) pare o demonstrație matematică a acestei teze.
Sub paravanul „Bibliotecii bunelor practici” fluturate doctrinar de USR, în spatele ușilor se pun în aplicare „Bazele muncii de securitate”:
– epurări brutale de personal,
– filaj și control instituțional sufocant,
– suspiciuni puternice de fals prin substituire de semnătură,
– conectarea unei caste de bugetari de lux la multiple bugete și consilii de administrație.
Totul se derulează sub privirea complice – sau, convenabil, „neștiutoare” – a ministrului Ambrozie‑Irineu (Irinel) Darău, care predică integritatea în public și patronează, în fapt, un mic feud politico-familial.
Bilanțul cu parfum de Facebook: când cântecul de lebădă se cântă cu infografice
Ministrul Darău a marcat împlinirea a șase luni de mandat printr-un bilanț emfatic pe Facebook. Nu a fost o declarație de forță, ci mai degrabă un cântec de lebădă disperat, menit să ascundă sub covor mizeria administrativă care se vede cu ochiul liber.
În același timp, în comisiile parlamentare are loc audierea lui Marian Aurelian Bârgău (vicepreședinte PMP, om de încredere al lui Nicușor Dan), propus ca ministru în Cabinetul Adrian Veștea. În stânga sa, la marele moment, tronează Adrian Viorel Dragomir, Directorul General al Direcției Digitalizare și Comunicații din MEDAT – funcționar public cu reflexe de om de campanie.
Dacă urmăriți înregistrarea audierii (link identificat prin căutare Bing: https://www.bing.com/ck/a?!&&p=a9a29ceda759b72b6bc046e8c9f6cbaeea59a626d0a4f7db5945222053209f88JmltdHM9MTc4MjI1OTIwMA&ptn=3&ver=2&hsh=4&fclid=2111a36b-fe1f-6344-3828-b77cff0f62d7&psq=audieri+guvernul+psd+marian+aurelian+bargau+youtube&u=a1aHR0cHM6Ly93d3cueW91dHViZS5jb20vd2F0Y2g_dj16YjV3bWY2bmNibw), în jurul minutului 51 un parlamentar întreabă, foarte sec, dacă Adrian Dragomir și-a luat zi de concediu sau liberă de la minister ca să stea de „consilier de onoare” lângă Bârgău.
Întrebările firești:
– A văzut Irineu Darău această înregistrare?
– A fost prezent la audiere sau era plecat în alt „turneu extern” de imagine?
– L-a întrebat vreodată pe Dragomir ce interese l-au propulsat lângă viitorul (și până la urmă neînvestitul) ministru al economiei?
La final, bilanțul real al celor șase luni nu înseamnă reformă, ci directori care fug nemotivat din minister pentru a susține numiri politice și un aparat birocratic folosit ca escortă pentru ambiții de partid.
Sinapsa de la Galați: universitatea „Dunărea de Jos” ca rampă pentru cumetrie și influență
Lucrurile devin și mai clare când ajungem la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, unde, pe lista profesorilor asociați, figurează două nume‑cheie: Cornel Vișoianu și Oana Marie Arat.
În spatele acestei catedre se conturează nodul gordian al capturii de la MEDAT:
– Daniela Vișoianu, șefa de Cabinet a ministrului Irineu Darău, este soția lui Cornel Vișoianu. Din poziția de șefă de Cabinet, ea controlează strict agenda ministrului, filtrează documentele, hotărăște cine intră și, mai ales, ce plângeri n‑au voie să ajungă în fața lui. Practic, îi blochează câmpul vizual în punctele sensibile.
– Oana Marie Arat, soția Directorului General Adrian Viorel Dragomir, este colega lui Vișoianu la aceeași universitate din Galați. Ea reprezintă veriga financiară și politică prin care interesele din minister sunt legate direct de zona marilor fonduri, de la POIM la PNRR.
Cercul complicității se închide în familie:
– ministrul Irinel Darău afișează imaginea de „garant al integrității”,
– Adriana‑Laura Miron, Secretarul General al MEDAT, acționează ca scut administrativ și îl susține pe Dragomir în toate demersurile,
– soții Dragomir–Arat și cuplul Vișoianu–Vișoianu coordonează tacit interesele unui grup de cumetrie politică foarte bine așezat.
Certificarea politică la Meteo România: de la „depolitizare” la carnet USR pe site oficial
Cât timp liderii USR clamau sus și tare „depolitizarea totală”, documentele oficiale spuneau altceva.
În Registrele publice ale Administrației Naționale de Meteorologie (Meteo România), la rubrica Consiliul de Administrație (https://www.meteoromania.ro/guvernanta-corporativa/consiliul-de-administratie/componenta-consiliului-de-administratie/), Oana Marie Arat figurează ca membru provizoriu în Consiliul de Administrație până la data de 08.08.2025. În dreptul numelui său este consemnată explicit afilierea politică USR.
Presa a descris-o astfel: „pupila lui Dan Barna și noul vătaf financiar din ministere” (sursa: https://www.puterea.ro/pupila-lui-dan-barna-noul-vataf-al-ministerului-finantelor/). Cu alte cuvinte, carnetul de partid USR a fost folosit ca bilet de acces la resurse publice, nu ca garanție de moralitate.
Pe scurt, fișa pamfletară a Oanei Arat arată așa:
- Controlul miliardelor din fonduri europene
– fost consilier de stat în aparatul vicepremierului Dan Barna,
– promovată Director General al Autorității de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) din cadrul MIPE,
– implicată în coordonarea unor componente de PNRR la Ministerul Mediului. - Multi‑indemnizațiile din consilii de administrație
Documente oficiale o arată conectată concomitent la marile companii de stat:
– membru în CA la ROMATSA RA,
– membru în CA la Filiala de Întreținere și Servicii Energetice Electrica Serv SA,
– membru în CA la ANM (Meteo România). - Simbioza familială în MEDAT
– în timp ce Oana Arat strânge funcții și indemnizații pe filieră politică,
– soțul ei, Adrian Viorel Dragomir, securizează rețelele de comunicații și proiectele digitale din MEDAT,
– totul, cu sprijinul explicit al Adrianei‑Laura Miron și sub tăcerea convenabilă a lui Darău.
Rezultatul: nu un minister modern al economiei și digitalizării, ci o platformă de extracție de rente pentru un grup restrâns.
Blitzkrieg‑ul epurărilor: cum juriștii incomozi devin „elemente destabilizatoare”
Ca „mașinăria de tocat bugete” în familie să nu se gripeze, rețeaua din MEDAT – coordonată administrativ de Adriana‑Laura Miron (Secretar General) și Marian Niculescu (secretar general adjunct) – ar fi declanșat, potrivit informațiilor și sesizărilor existente, o epurare internă de proporții.
Profitând de perioadele în care ministrul Irineu Darău se afla în vizite externe – inclusiv deplasarea nefinanțată la Kiev, din 22–26 aprilie 2026 – tandemul Miron–Niculescu ar fi operat o curățare brutală:
– juriști,
– funcționari publici de carieră,
– angajați care refuzau să semneze sau să valideze acte discutabile,
au fost îndepărtați, făcuți dispăruți din organigramă, pentru ca niciun semn de întrebare să nu mai stea în calea „planurilor de dezvoltare” ale rețelei.
Două semnături, un singur ministru: suspiciunea de fals prin substituire
Miza acestei epurări capătă o dimensiune penală atunci când analizăm semnăturile ministrului pe ordinele MEDAT din 2026.
Pe actele de rutină, semnătura lui Irineu Darău este:
– fluidă,
– cu linii rotunjite,
– numele „Darău” apare clar, cursiv, lizibil.
Pe actele strategice, în schimb – cum ar fi:
– numirea Adrianei‑Laura Miron ca administrator special la uzina de armament CARFIL S.A. (filială ROMARM),
– actul prin care ministerul este, practic, lăsat pe mâna lui Marian Niculescu –
semnătura devine cu totul alta:
– parafă agresivă, în zigzag, de tip „săgeată”,
– fără să se distingă numele „Darău”,
– cu aspect de semn complet diferit față de cel de pe documentele uzuale.
Această discrepanță flagrantă alimentează suspiciunea de fals prin substituire de semnătură: adică acte emise în numele ministrului, fără ca acesta să fi semnat efectiv, în timp ce, oficial, „nu știe nimic”.
Dacă un procuror grafoscop ar confirma sau nu, ține de anchetă. Din punct de vedere pamfletar, însă, imaginea este clară: un ministru, două semnături, zero control asupra propriei instituții.
Arat Oana-Marie – CV ARAT-OANA-MARIE-declaratie-de-avere-2025-incetare CV-Arat Oana DA-DRAGOMIR-V.-ADRIAN-VIOREL-rectificativa Declaratie (5)
De la „fără compromisuri” la „fără rușine”: MEDAT ca feudă a rețelei Arat–Dragomir–Vișoianu–Miron
Sloganul „Fără compromisuri” afișat de Irineu Darău s-a prăbușit, în contextul acestor fapte și suspiciuni, într-o formă de penibil instituționalizat.
Cum a fost posibil ca un ministru al economiei să ignore – sau să pretindă că ignoră – că:
– șefa sa de Cabinet, Daniela Vișoianu,
– Secretarul General, Adriana‑Laura Miron,
– Directorul General de Digitalizare, Adrian Viorel Dragomir,
– și soția acestuia, Oana Marie Arat, conectată la USR și la multiple CA-uri de companii de stat,
au transformat ministerul într-o extensie a intereselor de familie și de partid?
Ignoranța nu mai poate fi tratată ca scuză, ci ca formă de complicitate administrativă.
Bilanțul veritabil al celor șase luni de mandat ale lui Irineu Darău este:
– directori fugiți nemotivat să susțină audieri politice,
– rețele de cumetrie universitară sudate cu carnete de partid USR,
– suspiciuni de fals, epurări și un sindicat al bugetarilor de lux bine conectat la banii publici.
Ora scadenței pentru MEDAT: testul de maturitate pentru DNA și celelalte instituții
În acest context, MEDAT devine un caz‑școală pentru statul român.
Procurorii DNA și toate celelalte organe și autorități ale statului au obligația să descindă de urgență în minister, să verifice:
– legalitatea numirilor,
– autenticitatea semnăturilor,
– traseul fondurilor,
– natura epurărilor de personal,
– posibila folosire a ministerului ca vehicul de interese private și de partid.
Dacă ceea ce rezultă din articolele lui Marius Oprea, din investigațiile de presă (Mediafax, Puterea), din site‑urile oficiale (ANM, ROMATSA, Electrica Serv) și din înregistrările publice (audierea lui Marian Aurelian Bârgău de pe YouTube) se confirmă, atunci MEDAT nu este doar un minister cu probleme, ci un manual viu despre cum arată capturarea instituțională în România.
Iar „prezentul fără perdea” înseamnă, în acest caz, nu doar să tragem draperia la o parte, ci să o smulgem cu tot cu șină – și să trimitem vinovații în fața legii, nu în alte consilii de administrație. (Cristina T.).
Exclusiv
Prahova sub talpa clanurilor: Polițiști cu dosare la comandă, interlopi cu protecție la purtător
Băieți „deștepți” în plină criză: Când interlopii cred că-i doare statul la bască (aici)
Chiar dacă ziarul nostru de investigații, Incisiv de Prahova, deranjează rău prin dezvăluirile sale, mai mulți „băieți deștepți” – în fapt interlopi de duzină cocoțați pe spinarea județului – au început brusc să prindă tupeu.
Unii speră că vor scăpa de dosarele penale ca prin minune, alții își fac curaj pe fondul crizei guvernamentale, convinși că unele instituții ale statului dorm în papuci și nu-i mai monitorizează.
Se înșală amarnic.
Culoarul negru al complicității: Ofițeri, procurori, judecători – toți pe aceeași bandă rulantă
Acești interlopi se cred încă sub protecția unor șefi din conducerea IPJ Prahova și a unei filiere oculte, un adevărat „culoar negru” format din:
– ofițeri,
– procurori,
– judecători,
care s-au obișnuit să facă jocurile mafiei, nu ale legii.
Pe acest culoar negru se plimbă dosare închise, anchete îngropate, oameni speriați și interlopi relaxați, care cred că dacă au „intrare” la doi-trei șefi cu epolet lucios sunt intangibili.
IPJ Prahova sub reflector: Când polițiștii au dosare penale „la comandă” pentru hartuirea altor functionari publici si/sau pentru santaj (ups!)
În prezent, există ofițeri din IPJ Prahova care au dosare penale deschise la comandă, la cererea unora dintre acești mafioți.
Metoda este clasică:
– interlopul se declară „victimă”,
– se activează prieteniile din „culoarul negru”,
– se fabrică dosare la adresa celor incomozi,
– se încearcă intimidarea oricui nu intră în joc.
Doar că vremurile în care IPJ Prahova era perceput ca un scut oficial pentru interlopi se apropie rapid de final. Iar cei care au crezut că uniforma și funcția îi vor salva de răspundere vor avea ocazia să admire instanțele de judecată din postura de inculpați, nu de „prieteni ai sistemului”.
Incisiv de Prahova nu tace: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (aici) intră în episodul XVI
Celor care își freacă mâinile le dăm o veste proastă: abia ne-am încălzit.
Vom reveni cu detalii uluitoare în serialul nostru: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova – Episodul XVI
Unde vom arăta, cu nume, fapte și conexiuni:
– cum se țin interlopii în brațe din birouri plătite din bani publici,
– cum se folosesc dosarele penale ca instrument de răfuială la comandă,
– cine sunt protectorii din instituțiile statului care cred că pot juca dublu la nesfârșit.
Băieții „deștepți” pot să-și mai facă poze prin cluburi și să se plimbe cu șoferi și bodyguarzi.
Sperietura adevărată abia începe. (Cristina T.).
Exclusiv
Bebe-chestorul și CIRP-ul de buzunar: cum a ajuns Drăgan stăpân pe informarea publică a Poliției Române
Răspunsuri în bătaie de joc de la CIRP
Sindicatul Diamantul aruncă public în aer o situație care, în orice stat normal, ar provoca demiteri în lanț: Centrul de Informare și Relații Publice (CIRP) al Poliției Române a ajuns, potrivit sindicaliștilor, sub controlul direct al „bebe-chestorului” Benone-Marian Drăgan – omul care, deși conduce Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR), pare să-și fi făcut un mic departament personal de propagandă, fix acolo unde ar trebui să existe transparență și respect pentru cetățean.
Documentul făcut public de Sindicatul SPR „Diamantul”, semnat de CIRP în data de 24.06.2026 (Nr. 407.291), arată negru pe alb tipul de „respect” pe care conducerea IGPR îl are față de polițiști și de opinia publică. Răspunsuri formale, seci, menite să acopere nu problemele reale, ci imaginea șefilor.
„Avem dreptate, dar nu schimbăm nimic” – noua doctrină de la vârful Poliției
Scrisoarea, adresată domnului Vitalie Josanu, președintele SPR Diamantul, pornește de la o petiție formulată în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Conducerea Ministerului Afacerilor Interne și redirecționarea către IGPR ar fi trebuit să ducă la claritate și soluții. În schimb, ce primim? Un exemplu perfect de „spălare pe mâini” instituțională.
CIRP admite, fără să clipească, că:
- „La nivelul tuturor funcțiilor de conducere de la nivelul Inspectoratului General al Poliției Române, 59% sunt funcții de chestor de poliție, grad cu o pondere deținută de 74%.”
Cu alte cuvinte, avem:
- Poliția Română plină de șefi,
- șefii plini de grade,
- iar gradele pline de… tăcere și obediență.
În plus, se recunoaște că:
- „Metodologia privind organizarea și dezvoltarea structurilor Poliției Române a fost analizată la nivelul Poliției Române, la momentul supunerii actului normativ spre avizare.”
Traducere din limbaj de lemn: „Da, am văzut problema, știm cum e organizat totul, dar n-am de gând să schimbăm nimic, pentru că exact așa ne convine nouă, șefilor”.
„Delegarea nu poate fi dispusă pentru funcțiile de comandă” – dar realitatea strigă altceva
Cea mai cinică parte a răspunsului CIRP este, probabil, fraza:
- „Referitor la exercitarea atribuțiilor funcțiilor de comandă, operative și/sau neoperative, prin desemnare, menționăm că delegarea nu poate fi dispusă pentru funcțiile de comandă, prin urmare aceste funcții nu pot fi ocupate prin delegare.”
CIRP recită frumos din lege, dar Sindicatul Diamantul și polițiștii din teritoriu știu prea bine cum stau lucrurile:
- „Desemnări” făcute pe prietenii;
- oameni puși temporar, dar ținuți ani de zile în „temporar”;
- șefi aduși pe filieră de birou, nu de merit.
Textul oficial e parfumat, dar realitatea miroase a abuz de putere. În timp ce pe hârtie „nu se poate”, în practică „se poate orice” dacă e în interesul șefilor și al „bebe-chestorului” Drăgan.
Mizeria din spatele procentelor: 1,60% polițiști = toată Poliția Română?

În răspuns, CIRP mai aruncă și o cifră, ca să dea impresia de „transparență” tehnică:
- „Funcțiile nemilitarizate sunt personal contractual, fiind ocupate la nivelul Poliției Române de 1,60% dintre funcțiile de chestor de poliție, grad cu o pondere la nivelul Poliției de 38%.”
Cine înțelege ceva logic din această formulare, primește premiu la „Interpretare avansată a limbajului birocratic”. Ceea ce se întrevede însă clar este altceva:
- sistemul de conducere este sufocat de grade înalte;
- militarii domină structurile-cheie;
- personalul civil este aproape decorativ, menținut la un nivel ridicol, de 1,60%, în timp ce decizia reală rămâne la „casta” de sus.
Cu aceste cifre, CIRP nu face transparență, ci își dă singur cu subsemnatul: Poliția Română a ajuns să fie a chestorilor, pentru chestori și sub comanda unui „bebe-chestor” care controlează inclusiv informarea publicului.
CIRP – de la Centru de Informare la Filiala de Imagine a „Bebe-chestorului”
Răspunsul este semnat frumos, sec și protocolar de:
Centrul de Informare și Relații Publice.
Niciun nume, nicio asumare, doar o „mașină de text” care livrează ce convine șefilor.
Sindicatul Diamantul atrage atenția că CIRP nu mai acționează ca un centru neutru, dedicat adevărului și informării corecte, ci ca o anexă a cabinetului șefului IGPR. Orice problemă serioasă – gradarea excesivă, umflarea structurii de comandă, jocurile cu delegarea și desemnarea – este acoperită cu paragrafe tehnice și formule goale.
În loc să apere imaginea Poliției prin onestitate, CIRP apără imaginea „bebe-chestorului” Drăgan prin limbaj de lemn și ambiguități.
Vitalie Josanu și Sindicatul SPR Diamantul – singurii care mai deranjează liniștea șefilor
Faptul că acest răspuns a fost făcut public de Sindicatul SPR Diamantul și că este adresat direct lui Vitalie Josanu, președintele sindicatului, arată un lucru simplu:
- acolo unde sindicatele apasă, apar fisuri în zidul de tăcere al Ministerului și al IGPR.
Dar tot acolo se vede și reflexul malformat al sistemului: când sunt întrebați ceva legitim, șefii nu răspund cu soluții, ci cu „texte”.
În loc să repare, cosmetizează.
În loc să recunoască problemele reale din sistem, le îngroapă sub procente, metodologii și formulări sterile.
Concluzie: România în epoca „Bebe-chestorului” și a răspunsurilor în bătaie de joc
Din conținutul acestui document, rezultă limpede:
- CIRP este folosit ca scut de imagine pentru conducerea IGPR;
- „bebe-chestorul” Drăgan își ține Poliția la butoane, cu o armată de chestori de hârtie, în timp ce munca reală a polițiștilor este sufocată de jocuri de putere;
- normele legale sunt invocate doar când trebuie să blocheze schimbarea, nu când ar trebui să protejeze corectitudinea.
Răspunsurile oficiale, formulate „în bataie de joc”, sunt exact simptomul unei Poliții în care:
- gradele contează mai mult decât competența,
- imaginea șefilor e mai importantă decât adevărul,
- iar CIRP a devenit, din centru de informare publică, portavocea „Bebe-chestorului” de serviciu. (Cerasela N.).
Sursa datelor: conținutul oficial al răspunsului CIRP, Nr. 407.291 din 24.06.2026, adresat președintelui SPR Diamantul, Vitalie Josanu, făcut public de Sindicatul SPR Diamantul.
-
Exclusivacum 3 zilePensionarul de lux și împăratul șuruburilor: IPJ Prahova, statul care plătește micii de pe DN1 și folia neagră de la Dedeman – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XV)
-
Exclusivacum 4 zileCatedrala Jmecheriei: IPJ Prahova între doctorul‑Dumnezeu cu TID, școlărița în fundul gol și cămătăria de la CAR. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XIV)
-
Exclusivacum 5 zileINSPECTORATUL DE PROTECȚIE AL JMECHERULUI PRAHOVEAN. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XIII)
-
Exclusivacum 15 ore„Prestij” cu reacție întârziată: după ani de Maneliadă în centru, IPJ Prahova scoate din joben… 4 percheziții
-
Exclusivacum 2 zileFurați la stat, furați la pensie: jaf cu ștampilă oficială în lumea militarilor și polițiștilor
-
Exclusivacum o ziCatedrala ipocriziei reformiste: Cum „reorganizarea către eficiență” ascunde dublă semnătură și epurări la Ministerul Economiei/ Documente
-
Exclusivacum 5 zileComisii de disciplină la mișto și destituiri din concediu medical in M.A.I.: manualul de abuz „made in instituție”
-
Exclusivacum o ziCoca-Cola Ploiești – O nouă eră în reciclarea “transparentă”: cum se reciclează banii, nu doar sticlele



