Exclusiv
Incompetenta UCIDE!/Incompetenta și nesimtirea merg mana-n mana la Spitalul Judetean de Urgenta Ploiesti si SPCLEP – serviciu condus de o „diva inabordabila”, Cristina Gîdiuță
Nesimțirea maxima ne sfidează pe toți! Incompetenta și nesimtirea sunt la fel de periculoase, iar în acest caz merg mana-n mana.
Spitalul Judetean de Urgenta Ploiesti este manageriat de dr. Bogdan Nica, in mod profesional (avand o experienta vasta in domeniu).
Printre funcțiile publice de conducere ocupate de el în ultimii 15 ani se numără:
– Director DSP Prahova 2005-2006;
– Director și apoi secretar general în Ministerul Sănătății 2006-2008, în perioada ministrului Eugen Nicolăescu;
– Președinte cu funcție de secretar de stat al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului 2012-2014;
– Consilier al lui Adrian Dobre, primarul PNL al Ploieștiului, 2017;
– Secretar de stat adjunct în Ministerul Mediului – până pe 29 ianuarie 2020;
– În 26 februarie 2020 a fost numit director la Agenția Națională de Mediu Prahova;
– După o lună, în 26 martie, pleacă din funcție și ajunge director la DSP Prahova;
– In 15 iulie 2020, Nica anunță că pleacă și de la DSP pentru că este numit de ministrul Nelu Tătaru director general în Ministerul Sănătății;
– După încă trei luni, pe 26 octombrie, părăsește Ministerul Sănătății și „ocupa” postul de manager al Spitalului Județean Ploiești.
Cu un asemenea management performant, fata Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti s-a schimbat pe zi ce trece, de la bine la foarte bine.
Astfel, sub coordonarea dr. Bogdan Nica, Spitalul Județean de Urgență Ploiești a avut probleme în mai multe nopți cu furnizarea oxigenului către pacienții grav bolnavi de COVID.
In noiembrie 2020, celebrul dr Bogdan Nica semneaza un document prin care managerul refuza să dea familiei Nemțoiu dosarul medical al Elisabetei Nemțoiu.
Elisabeta a fost internată duminică, 25 octombrie 2020, la Spitalul Județean din Ploiești, a fost tratată acolo, apoi în secția externă Boli Infecțioase, fostul Spital Movila din oraș, a fost transportată din nou la Spitalul Județean, unde a murit pe 6 noiembrie.

Familia a înțeles exact mesajul clar al managerului Bogdan Nica: vă dăm documentele când se întoarce mortul din mormânt sau când câștigați procesul în instanță împotriva spitalului: „Informațiile cu caracter confidențial pot fi furnizate numai în cazul în care pacientul își dă consimțământul în mod explicit sau dacă legea o cere în mod expres”.
Ca un blestem, tot in noiembrie, de data asta in anul 2021, sub coordonarea extraordinara a expertului dr. Bogdan Nica, un incendiu s-a produs, in data de 11.11.2021, la spitalul suport-Covid Movila din Ploiești si doi pacienți au murit.
„Spitalul a avut o autorizaţie de securitate la incendiu emisă în anul 2010, ulterior a obţinut o altă autorizaţie în anul 2014, între timp au mai fost făcute recompartimentări, modernizări şi schimbări de destinaţie pentru care nu s-a solicitat autorizaţie de securitate la incendiu.
În luna februarie a.c., Secţia de Boli Infecţioase a fost verificată şi sancţionată contravenţional cu amendă 10.000 lei pentru lipsa autorizaţiei de securitate la incendiu”, preciza la aceea data ISU Prahova, contrazicand declaratiile initiale ale competentului dr Nica Bogdan.
“Regret enorm ce s-a întâmplat şi mă consider principalul vinovat” este declaraţia făcută de medicul Bogdan Nica, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti.
Dr. Nica a precizat că în cursul zilei 11.11.2021 se va gândi dacă îşi va da demisia sau nu, dar până atunci va sta la dispoziţia organelor de cercetare penală.
”Regret enorm ce s-a întâmplat şi mă consider principalul vinovat. Demisia este o decizie personală pe care o s-o iau în cursul zilei de astăzi, dar până atunci trebuie să răsund în faţa organelor de urmărire penală. Nu plec din faţa unei nenorociri, nu plec şi nu închid telefonul, răspund la întrebări, cred că asta trebuie să facem toţi, să încercăm să găsim cauza”,a precizat directorul SJU Ploieşti în timpul unei conferinţe de presă organizată, joi 11 noiembrie, la câteva ore după producerea incendiului în care doi bolnavi şi-au pierdut viaţa, iar o infirmieră a suferit arsuri.
Probabil ca s-a hotarat si a conchis ca managementul sau este indispensabil pentru Spitalul Judetean de Urgenta Ploiesti. Ce „e aia” demisie de onoare? Care onoare?
Tot in noiembrie 2021
La data de 27.11.2021, cetateanul italian Mandici Sergio, cu resedinta permanenta in Romania – are ghinionul sa fie internat in unitatea condusa cu „onoare” si „profesionalism” de catre „indispensabilul” dr Nica Bogdan.
GHINION TOTAL!
Cetateanul italian ajunge la sectia ATI din cadrul Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti, la medic primar Danila Elena Madalina.
Cetateanul italian nu avea probleme de covid, ci era doar dependent de insulina datorita diabetului.
Ghinionul care l-a facut sa paseasca pe ultimul sau drum a fost o bronhopneumonie care il facea sa nu mai poata sa respire creand starea de inconstienta.
La data de 29.11.2021, orele 11.31, consoarta cetateanului italian reuseste sa vorbeasca telefonic cu dr Danila Elena Madalina caruia i se comunica ca la examenul CT nu apare nimic, decat boala de plamani dar „considera” (o alta experta) ca este de neurologie. I se solicita numarul de telefon pentru a fi tinuta la curent.
Tot in data de 29.11.2021, orele 20.04, consoarta cetateanului italian suna din nou sa afle starea acestuia si afla de la o asistenta ca pacientul a fost mutat la neurologie chiar dupa doua ore dupa ce aceasta vorbise telefonic cu dr Danila Elena Madalina.
Deci, dr Danila Elena Madalina l-a scos pe cetateanul italian de la ATI (sectia necovid) unde avea nevoie de oxigen datorita problemelor de plamani si l-a transferat ca sa scape de el, la neurologie unde nu sunt asemenea conditii.
In fapt, a scapat definitiv de cetateanul italian Mandici Sergio, acesta decedand in data de 01.12.2021, orele 07.00, la Sectia de Neurologie unde nu avea ce cauta si lipsit de ingrijirile necesare de la Sectia ATI.
Nesimțirea si ignoranta maxima ne sfidează pe toți!
Consoarta cetateanului italian va informa autoritatile din Italia (Guvern), ambasada Italiei din Romania, va intocmi sesizare penala si va sesiza Colegiul Medicilor din România pentru neglijență medicală.
De remarcat ca autopsia a confirmat ca italianul Mandici Sergio a decedat din cauza bronhopneumoniei (fiind mutat de la oxigenul necesar de la ATI) si insuficienta organica multipla, probabil pentru neadministrarea insulinei de care era dependent.

Incompetenta și nesimtirea sunt la fel de periculoase, iar în acest caz merg mana-n mana
Calvarul consoartei nu s-a terminat prin acest deces al cetateanului italian Mandici Sergio si a trebuit sa faca fata si nesimtirii si incompetentei celor de la SPCLEP – serviciu condus de o „diva inabordabila”, Cristina Gîdiuță.
Fatidic -Tot in noiembrie, de data aceasta in anul 2018!
Uniunea Asociatiilor de Proprietari Prahova reclama ca SPCLEP, un serviciu condus de o diva inabordabila, Cristina Gîdiuță:
„Nu credeam sa mi se intample asa ceva cu o institutie publica. Vorbesc aici de Cristina Gîdiuţă, directorul executiv al Serviciului Public Local Comunitar de Evidenţă a Persoanelor (SPCLEP) care, contactata fiind pentru a i se aduce la cunostinta doua nemultumiri fata de activitate subalternilor sai, nu a binevoit sa raspunda, trimitand apoi un sms cu urmatorul link: http://www.ploiesti.ro/SPCLEP/index.htm?fbclid=IwAR2TKx_WDRoNFZgH65HqGap75snO_FotNGKvHobUFE72CxDnFfGa2meQtGA .
Ca sa nu o deranjam foarte tare pe diva care conduce acest serviciu, am incercat sa sunam la numarul de telefon afisat pe site-ul primariei, respectiv: 0344/078.311 unde, bineinteles, nici macar nu se formeaza numarul de telefon si se inchide de indata conexiunea. Astfel, aduc la cunostinta acestei doamne director, ca sericiul pe care il coordoneaza are la baza sau ar trebui sa aiba o foarte buna comunicare, ceea ce in cazul sau lipseste cu desavarsire. Am inteles ca nu vrea sa raspunda pe telefonul personal, desi mi se pare o lipsa de respect, avand in vedere ca ne cunoastem de foarte mult timp, mai ales in conditiile in care nu am sunat-o niciodata sa ii cer vreun favor personal. Ceea ce vreau sa ii cer este legat de activitatea subordonatilor sai care creeaza prejudicii asociatiilor de proprietari reprezentate de UAP in instanta, dupa cum urmeaza, fara sa dam nume de dosare, iar daca diva de la SPCLEP isi va intrista ochii cu citirea acestor randuri, sa actioneze in consecinta pentru respectarea drepturilor celor pe care este obligata sa ii deserveasca. Nu mai spun ca este si platita pentru asta.
Intr-unul dintre cazuri, o asociatie de proprietari a depus la SPCLEP o solicitare pentru eliberarea Anexei 24( act care cuprinde mostenitorii unui defunct) pentru stabilirea cadrului procesual al mostenitorilor unui dosar. Este vorba despre adresa nr. 118421 din 30.05.2018. Adica, sfidand prevederile legale referitoare la termene, respectiv 30 de zile pentru petitii, nici pana la aceasta data Anexa 24 nu a fost eliberatea, iar dosarul asociatiei este suspendat din cauza angajatilor SPCLEP, care trebuie trasi la raspundere, pentru prejudicierea asociatiei respective. Se cheama abuz in serviciu.
Un alt caz pe care i l-am semnalat la fata locului divei de la SPCLEP a avut locd in vara acestui an, cand impreuna cu presedintele asociatiei care avea nevoie de eliberarea Anexei 24 in speta si avocatul UAP Prahova, ne-am deplasat la SPCLEP pentru a vedea ce se intampla de se tergiversa, tot asa, de mai mult timp decat prevedee legea, eliberarea acelei anexe. Astfel, dupa acea discutie serviciul condus de Cristina Gîdiuță a catradicsit sa trimita de trei ori anexa 24 deoarce era ilizibila si instanta a solicitat sa fie trimisa o forma ce poate fi cititia.
Dupa cum vedeti aceste servicii lasa mult de dorit, iar cand se intampla acest lucru trebuie luate masuri. Cine sa le ia, daca diva de la SPCLEP nu vrea sa afle cu ce se confrunta benericiarii serviciilor acelei institutii si li se creeaza prejudicii? Poate conducerea primariei…”
La trei ani distanta tindem sa dam dreptate acestei teorii.

Consoarta cetateanului italian s-a trezit cu un Certificat de Deces complectat la „misto” de cei din institutia aceasta, fara CNP, etc, adica de o hartie cu care poti sa te stergi la partea dorsala, fara a i se elibera un extras multiling completat în baza aceluiași act de stare civilă.
Traim in Romania unde bugetarii isi permit luxul de a fi ineficienți și incompetenți pe bani publici. Totul este sa ai o „proptea” sa te mantina in functie, ce conteaza „prostimea” si/sau onoarea? Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Olimpia Bin Go: plătești ca la Bingo, trăiești ca la groapa de gunoi
„Olimpia gunoiului”: la Sala Sporturilor din Ploiești, campion e doar coșul care se uită neputincios la mizeria de pe lângă el
Olimpia nu mai e sală de sport, e sală de expoziție a eșecului la salubritate

Sala Sporturilor Olimpia, situată pe strada Mărășești- Ploiesti, azi, 17.05.2026, orele 16.00
Sala Sporturilor „Olimpia”, de pe strada Mărășești din Ploiești, ar trebui să fie templul mișcării, al fair-play-ului și al respectului pentru comunitate. În realitate, zona arată ca un decor de antrenament pentru echipa națională de aruncat gunoiul „pe lângă coș”.
Imaginea din jurul sălii spune tot: un coș de gunoi verde, singur, copleșit, iar pe jos – ambalaje, pahare, resturi de mâncare, șervețele îmbibate, cutii, de parcă orașul și-ar fi făcut încălzirea la capitolul nesimțire, nu la capitolul sport.
Banca din apropiere veghează scena ca un martor mut la falimentul unui oraș care plătește „ca la lux” (după cum reiese din dezvăluirile Incisiv de Prahova privind tarifele la salubritate), dar trăiește – vizual, olfactiv și moral – ca la groapa de gunoi.
De la „Olimpia” la „Coșimia”: coșul stă în picioare, dar logica administrației e la pământ
Fotografia e simplă și devastatoare:
- coșul e gol sau aproape gol;
- gunoiul e pe jos, în jur;
- iar aleea, într-un oraș care se laudă cu „strategii” și „contracte”, arată ca o intrare laterală la un tomberon, nu la o sală de sport.
Aici se vede, fără raport de audit și fără tabele stufoase, „rezultatul final” al combinației letale dintre:
- tarife la salubritate stabilite ca la cazinou, după cum a arătat Incisiv de Prahova în analiza despre Bin Go Solutions;
- administrație locală paralizată;
- cetățeni obișnuiți să arunce „un pic pe lângă”, că „nu se vede”.
Ce nu se vede în poză, dar se simte la fiecare factură: ploieșteanul plătește, oficial, pentru un serviciu de salubritate care, în teren, se traduce prin mizerie „de patrimoniu” lângă una dintre cele mai cunoscute locații sportive ale orașului.
„Ruletă Bin Go”: tarife premium, peisaj de ligă inferioară
În timp ce la facturi se joacă fin cu zecimale și diferențe de câțiva lei pe persoană între casă, bloc și chiar bloc vs. bloc, realitatea de lângă Sala Sporturilor „Olimpia” e brutal de simplă:
- gunoaiele sunt „la comun”;
- peisajul e „standard”: ambalaje aruncate pe jos, resturi împrăștiate, coș umilit de propria inutilitate;
- singurul element „personalizat” rămâne suma de plată de pe factură.
Același operator, același oraș, același tip de deșeu, dar, după cum arăta Incisiv de Prahova, tarife diferite – 23,73 lei, 24,51 lei, 25,95 lei/persoană. În schimb, la Sala „Olimpia”, tariful psihologic e unic: „bătaie de joc inclusă”.
Când pui alături:
- mormanele de gunoi dintre blocuri,
- tarifele „coafate” din listele de întreținere,
- și acum imaginea de pe strada Mărășești, lângă Sala Sporturilor,
tabolul e clar: Ploieștiul a reușit performanța de a transforma întreg orașul într-o sală uriașă de sport pentru gândaci, șobolani și bacterii.
Olimpia „disciplinei” administrative: primarul tace, coșul „vorbește” în mizerie
Primarul, altădată extrem de vocal pe tema „jafului din salubritate”, a ajuns acum să privească același film în reluare, dar cu sonorul dat la zero.
În timp ce Incisiv de Prahova documentează în rapoarte și analize modul în care s-au scurs bani pe tarife, bunuri de retur și contracte, administrația locală oferă, la Sala Sporturilor, o demonstrație practică de:
- lipsă de control;
- lipsă de întreținere a spațiilor publice;
- lipsă de rușine.
Sala „Olimpia” ar fi trebuit să fie un reper vizual al orașului. A devenit, prin mizeria tolerată lângă ea, un panou publicitar al eșecului comun: instituții + operator + parte dintre cetățeni.
Campioni la aruncat pe jos, codași la bun simț
Nu poți da vina doar pe Bin Go pentru farfuriile de plastic, paharele și resturile alimentare vărsate sub ochii coșului de gunoi. Acolo e și:
- nesimțirea unor ploieșteni care aruncă intenționat pe jos;
- absența patrulelor de control;
- indiferența autorităților care nu înțeleg că o sală de sport murdară la exterior trimite un mesaj clar la interior: „nu există reguli, doar improvizație”.
În loc ca „Olimpia” să fie locul în care copiii învață despre disciplină, respect și ordine, aceștia trec pe lângă munți de mizerie și învață, involuntar, lecția reală a orașului:
- gunoiul se aruncă pe jos, că „oricum nu pățești nimic”;
- tarifele cresc, dar spațiile publice decad;
- nimeni nu răspunde pentru nimic.
Ploiești – orașul în care sala de sport arată ca un vestiar după meciul cu bunul simț
Imaginea de pe strada Mărășești nu e un accident, e o concluzie.
Concluzia anilor în care:
- tarifele la gunoi au fost jonglate ca fisele pe masa de ruletă;
- bunurile de retur au dispărut „în ceață”;
- administrația a preferat comunicate în loc de controale;
- iar o parte din cetățeni au acceptat să trăiască printre gunoaie, atâta timp cât coșul „nu le vorbește”.
Sala Sporturilor „Olimpia”, simbol al mișcării, a fost transformată într-un fundal perfect pentru un oraș blocat într-o mocirlă de neglijență și aroganță administrativă.
Concluzie: la Ploiești, sportul oficial e „aruncatul la coș… pe lângă coș”
Până când Primăria Ploiești, ADI Prahova și operatorul de salubritate nu vor fi obligați să explice, la leu și la imagine, de ce:
- ploieșteanul plătește tarife „de oraș civilizat”;
- dar primește, la Sala Olimpia și nu numai, peisaje „de mahala abandonată”;
Ploieștiul va rămâne capitala unui singur tip de performanță:
- performanța de a transforma fiecare coș de gunoi într-un monument al neputinței,
- și fiecare sală de sport într-o vitrină rușinoasă a bătaiei de joc față de cetățeni.
Olimpia nu mai e doar o sală. E diagnoza unui oraș care continuă să înoate în gunoi, dar se laudă că face „înot de performanță” în acte și strategii.
Vom reveni. (Cerasela N.).
Exclusiv
SRL Dică & Asociații: La I.P.J. Constanța, legea se aplică doar cu „bon de ordine” de la jupânul serviciului
SRL IPJ Constanța: Legea se aplică doar cu „bilet de voie” de la jupânii cu epoleți
Constanța, tărâmul unde marea se întâlnește cu cerul și unde logica polițienească se îneacă oficial la mal sub greutatea unor epoleți care se cred patroni de tarabă. Într-o demonstrație de forță a absurdului, Serviciul Siguranță Transporturi din cadrul IPJ Constanța a fost transformat, prin pixul unui șefuleț, într-un fel de club privat unde legea intră doar dacă este pe lista de invitați a „conducerii”.
Comisarul Dică și „biletul de voie”: Cum să pui legea în lanțuri pentru liniștea „sistemului”
Potrivit unor dezvăluiri incendiare făcute de Sindicatul Europol, universul polițienesc de la malul mării a fost zguduit de o dispoziție care frizează patologicul administrativ. Se pare că domnul comisar șef Dică Alexandru, marele arhitect al ordinii și liniștii (mai ales a liniștii „prijtenilor”), a decis că polițiștii din subordine sunt prea harnici.
Astfel, a emis o dispoziție scrisă prin care le interzice agenților să aplice legea rutieră în afara intervalelor și locurilor stabilite de domnia sa. Practic, dacă un polițist vede un pericol public pe șosea, acesta trebuie să stea în poziție de drepți și să ceară „aprobare” pentru a-și face meseria. Oare ce urmează, domnule Dică? Cerere cu timbru fiscal pentru a sufla în etilotest?
Filtre birocratice pentru „pile”: Sindicatul Sidepol confirmă dictatura „camarilei”
În timp ce drumurile sunt pline de vitezomani, „geniile” de la SST Constanța par mai preocupate să ridice scuturi de protecție deasupra cui trebuie. Sursa citată, Sindicatul Sidepol, dar și colegii de la Europol, ridică o întrebare legitimă: nu cumva aceste „aprobări” sunt, de fapt, filtre de sortare a victimelor?
Republica autonomă a sefuleților: La IPJ Constanța, legea se aplică doar cu „bilet de voie” de la stăpânire
Dacă agentul constată o contravenție și trebuie să sune după permisiune, nu cumva la celălalt capăt al firului se verifică dacă „contravenientul” este vreo pilă a sistemului, vreun apropiat al șefului sau vreun membru al „camarilei” de partid și de stat? Este pentru prima dată când vedem o tentativă atât de grosolană de control subiectiv, o condiționare a legii care transformă uniforma de polițist într-un costum de lacheu la curtea „Jupânului” Dică.
Interese de grup și „stenogramele” rușinii: Când poliția devine scut pentru traficul de influență
Această limitare absurdă a atribuțiilor nu este doar o eroare managerială, ci pare să facă parte dintr-un tablou mult mai sinistru. În contextul actual, unde stenogramele scot la iveală cum procurori, oameni de afaceri și polițiști își dau mâna în „frății” obscure, dispoziția de la Constanța miroase a interes de grup.
Sindicatul Europol subliniază gravitatea situației: polițistul este vulnerabilizat și forțat să intre într-un joc periculos de „sunat șeful”. Este o tentativă clară de a anula autonomia agentului, pentru a se asigura că nicio „persoană importantă” nu este deranjată de rigorile Codului Rutier în timp ce se deplasează spre port sau spre vreo vilă de protocol.
Chestorul Mototolea, somnul rațiunii naște monștri cu epolet!
Întrebarea care rămâne este: unde este șeful IPJ Constanța în tot acest circ? Chestorul Mototolea privește cum subordonații săi reinventează statul de drept după bunul plac? Dacă intervenția polițienească se face cu „viza de la Dică”, înseamnă că siguranța cetățeanului a fost scoasă la mezat pentru liniștea „băieților deștepți”.
Domnilor șefuleți, legea (OUG 195/2002 și Legea 218/2002) nu se suspendă prin dispoziții interne de consum propriu. Polițistul nu trebuie să ceară voie să fie polițist. Așteptăm cu interes să vedem dacă mai există vreo urmă de onoare sau dacă IPJ Constanța va rămâne oficial un SRL unde dreptatea se dă pe sub mână, cu aprobarea prealabilă a patronatului. Până atunci, dragi constănțeni, dacă vă oprește poliția, întrebați agentul dacă are „bilet de voie” de la domnul Dică sau dacă a visat și el azi-noapte că are voie să aplice legea! (Cerasela N.).
Exclusiv
Palatul secretelor la M.A.I. și Bayraktarul pe hârtie: când statul pune lacăt pe lumină
Transparență cu parafa „Clasificat”
Secretariatul General al Guvernului a scos la transparență un proiect de hotărâre care ar obliga RA-APPS să publice periodic lista completă a imobilelor din administrare și cine le folosește, cu tot cu prețuri și chirii. Sună a revoluție cu fișă tehnică. Dezvăluirea vine de la Sindicatul Diamantul, care întreabă, pe bună dreptate, de ce a trebuit atâta beznă ca să aflăm câți metri pătrați se plimbă pe sub masă.
Vila imperială și poporul curios
Recorder a scos la iveală, în februarie 2024, investigația „Palatul Împăratului” (sursa: Recorder), despre o vilă de 1.200 mp, cu sume vehiculate de 7–9 milioane de euro, pregătită discret pentru o singură familie. Contractul? Ascuns în detaliu prin HG 999/2022, semnată de premierul Nicolae Ciucă — eroul administrativ care pare să fi câștigat mai multe bătălii decât Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș la un loc, cel puțin pe frontul ștampilei „Secret”.
Ministerul Adevărului Incomod — intrare interzisă
Când dai cu lanterna prin instituții unde nu are ce căuta întunericul, găsești, surpriză, avantaje cu circuit închis. MAI nu face excepție. Potrivit Sindicatului Diamantul, refuzurile de a comunica informații publice și de a declasifica acte au acoperit, de prea multe ori, incompetență, abuzuri și privilegii cu nume mic și cheltuieli mari.
Sindicate de decor vs. sindicatul care deranjează
Și mai ustură altceva: „sindicatele reprezentative” care ar fi fost consultate și chipurile de acord cu secretizarea unor ordine ce privesc drepturile și obligațiile polițiștilor. Întrebare simplă, cu ecou mare: de ce te duci la masă ca „reprezentant” ca să pui semnătura pe tăcerea celor pe care îi reprezinți?
Bayraktarul bugetar — zboară doar din fluturaș
Diamantul spune că trage singur să desecretizeze OMAI S7/2018 și contestă criteriile de reducere/sistare a majorării „Bayraktar”, fixate ilegal, zic ei, prin ordin de ministru secret, sub lege și peste bun-simț. Câți pierd bani lunar din cauza acestor criterii făcute la adăpostul clasificat? Probabil mii. Cine se ocupă concret? Întreabă Emil Păscuț de la Sindicatul Diamantul. Răspunsul din sală: ecou.
Intertitlu: Lecție de igienă publică — aerisiți dulapurile! Concluzia e scurtă și taie: acolo unde secretul nu are ce căuta, lumina nu e opțională, e datorie. Iar când HG-urile devin cortine, publicul are dreptul să tragă de sfoară. Sursa investigației privind vila: Recorder. Sursa acuzațiilor privind MAI și ordinele secrete: Sindicatul Diamantul. Restul e liniștea din spatele ușilor închise. Deocamdată. (Cerasela N.).
-
Exclusivacum 4 zileREPUBLICA „LENTILEI UNSE” : Cum s-a transformat MEDAT în bancomat de familie, iar IOR în „El Dorado” de 51.850 lei
-
Exclusivacum o ziȘAH MAT LA CARACATIȚA DIN PENITENCIARE: CUM S-A ÎNECAT „FAMIGLIA” TEOROC LA MALUL ADMINISTRAȚIEI NAȚIONALE A PENITENCIARELOR
-
Exclusivacum 4 zileEpoleți cu miros de clor: La IPJ Prahova, „Siguranța și Încrederea” se livrează la pachet cu mopul și găleata
-
Exclusivacum 4 zilePLOIEȘTI, CAPITALA GUNOIULUI PE DATORIE – Ruleta Bin Go lovește din nou: Incisiv de Prahova a avut dreptate, primarul ține în brațe un operator îngropat în datorii
-
Exclusivacum 3 zileJustiția dă verdictul în cazul „Luptătorul vs. Sistemul”: Internarea forțată la psihiatrie, folosită ca armă de represiune în Poliția Română
-
Exclusivacum 3 zileRăzboi total în Ministerul de Interne: Sindicatul „Diamantul” dă șah-mat sistemului prin „avalanșa” de procese câștigate
-
Exclusivacum 2 zileMAFIA CAZANELOR ȘI REȚETA SUCCESULUI „DUPĂ GRATII”: CUM A DEVENIT ISCIR PLOIEȘTI FEUDA UNUI PUȘCĂRIAȘ ȘI A PROTECTORILOR SĂI DIN MINISTER
-
Exclusivacum 2 zileMASACRUL INTEGRITĂȚII LA FRONTIERĂ: Cum să execuți un polițist incomod prin „metoda asfixierii” financiare



