Elevii Colegiului Militar Național Dimitrie Cantemir sunt în plină activitate educațională, fiecare zi petrecută în acest mediu constituind un nou prilej pentru acumularea de cunoștințe și, totodată, pentru cimentarea tăriei de caracter.

Rodica Rașcu este elevă în clasa a IX–a la Colegiul Național Militar Dimitrie Cantemir și este recunoscătoare tuturor celor care au sprijinit-o să-și îndeplinească visul.

Își dorește să obțină rezultate foarte bune, să-și facă mândri părinții și profesorii care o călăuzesc, acum, pe drumul carierei militare. Povestea ei începe undeva prin clasa a V-a și pornește de la o simplă întrebare venită din partea tatălui ei:

„Nu ai vrea să mergi la liceul militar?”

Din acel moment, am început să îmi creionez viitorul și să îmi îndeplinesc visul de a fi elevă la Cantemir. Această puternică dorință a mea s-a transformat în realitate. De când am ajuns în acest colegiu până în prezent, am un zâmbet continuu pe față.

Sunt foarte mândră de realitatea pe care am construit-o prin muncă și credință, cu sprijinul părinților și al profesorilor pe care, în acest moment, îi fac mândri, spune eleva.

A reușit să se adapteze cu ușurință programului cazon, fiind foarte atașată de colegii de clasă și de doamna dirigintă, un adevărat îndrumător care îi sprijină și îi susține în fiecare moment.

Alexia-Maria Zahariea vine din Comarnic și își dorește ca, printr-o pregătire la nivel înalt, să-și depășească limitele și să arate că alegerea făcută este una înțeleaptă.

Încă de mică a simțit o atracție inexplicabilă pentru domeniul militar, iar pentru a ajunge să-și îndeplinească visul a muncit enorm, atât pentru pregătirea fizică, cât și pentru cea intelectuală.

Pasiune și muncă, acestea sunt ingredientele secrete pe care le-am aplicat în pregătirea mea spre urmarea unei cariere militare. Încă de când eram doar un mic erou al ursulețului catifelat de pe patul meu de acasă, știam că  aceasta este menirea mea.

Am simțit și încă simt o puternică legătură ce mă îndeamnă spre a-mi purta mândră uniforma militară. Acomodarea în acest colegiu variază de la persoană la persoană, însă eu sunt de părere că, încercând să las trecutul în urmă și să mă concentrez pe învățat, pot deveni cea mai bună versiune a mea, se destăinuie Zahariea.

Deși este încă la început de carieră și dorul de acasă este mare, viața alături de colegi, prieteni, cadre militare și didactice este una frumoasă.

Iubirea și grija pe care le avem unii față de ceilalți ne ajută să trecem peste toate obstacolele, așa ca într-o mare familie, încheie eleva.

Andra Leru vine din Turnu Măgurele și a ales să poarte cu mândrie și onoare uniforma militară. Tânăra cantemiristă a avut întotdeauna planuri mari pentru viitorul ei și a muncit cu conștiinciozitate pentru a-și depăși propriile limite.

Încă din copilărie mi-a plăcut să îmi depășesc limitele, mi-am dorit să fiu cea mai bună versiune a mea. Astfel s-a născut pasiunea pentru cariera militară. Adaptarea într-un mediu atât de diferit a presupus reinventarea mea ca persoană.

Cărarea nu a fost mereu presărată cu zâmbete. Au existat și situații în care dorul de părinți sau nota proastă de la fizică mi-au adus lacrimi în ochi, însă nu aș fi știut cât de frumos e cerul, dacă nu ar fi avut nori pe el, spune Leru.

Încă din primele momente în care a pășit în curtea acestui colegiu de prestigiu a simțit că aici este locul în care se poate adapta cu ușurință și poate trece peste orice obstacol, lucru pe care îl simte și acum, deoarece știe că aici va fi mereu susținută să obțină performanțe.

Drumul este unul lung și anevoios, dar cu o satisfacție enormă, gândind că, la final, toată munca și sacrificiile vor da rezultate, a încheiat Andra Leru.

Elevul fruntaș Nicolae-Cristian Șoană a ales cariera militară, dar nu a renunțat nicio clipă la pasiunea lui pentru muzică, cultivată încă de la o vârstă fragedă.

În urmă cu un an, când a intrat la Colegiul Național Militar Dimitrie Cantemir s-a remarcat prin vocea lui șlefuită cu migală, prin rezultatele obținute, dar și prin calitățile dobândite în familie. Timpul lui se împarte între cariera militară și muzică, găsind un numitor comun între ele.

Ambele au la bază disciplina, seriozitatea, ambiția, determinarea iar ca sursă a randamentului, pasiunea. Iubește ceea ce face și de aceea performanțele continuă să apară. De curând, s-a numărat printre cei șaptesprezece finaliști ai unui festival de tradiție de muzică ușoară din România.

Festivalul Florentin Delmar mi-a adus, pe lângă avantajul de a fi prezent din nou pe această scenă unică din România, datorită valorii sale dată de numele compozitorului, bucuria de a primi atenția, criticile și părerile celor mai importanți compozitori și interpreți ai muzicii ușoare românești, a transmis Cristian.

A plecat la Focșani pentru a adăuga încă o experiență minunată în portofoliul care-i este deja îndesat de realizări muzicale. Emoțiile au fost mari, pe măsura concurenței acerbe.

Mezinul festivalului, așa cum a fost numit de organizatori, a primit aprecierea juriului și a publicului ca urmare a prestației pe care a avut-o în cadrul concursului de interpretare.

Premiul UCMRADA, oferit de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, respectiv de domnul Horia Moculescu, a fost o mare surpriză, neașteptându-mă la o asemenea apreciere din partea juriului, a spus Cristian.

Acesta este încă un exemplu că sub haina militară se ascunde mult talent, sensibilitate și multă iubire față de oameni. Rezultatele elevului sunt motiv de mândrie pentru toți cei care îl susțin să-și exprime talentul și creativitatea.

La rândul lui, este bucuros să împartă cu colegii și mentorii săi realizările care îi încununează efortul constant pentru performanță.

Mă bucur că am reușit să reprezint colegiul într-o asemenea competiție de renume din România și sper că voi aduce în continuare bucurie în sufletele celor care mă ascultă, a încheiat talentatul cantemirist. (Grațiela Mihăescu).