Featured
Prezența în Marea Mediterană a fregatei Regina Maria, în cadrul grupării navale permanente SNMG-2 (Standing NATO Maritime Group 2) este parte a contribuției pe care România o are la menținerea securității internaționale și unei capacități de reacție adecvată la nivelul NATO
Participarea navei cu număr de bordaj F 222 la a 23-a ediție a exercițiului Dogu Akdeniz a consolidat deprinderile marinarilor români de a executa un spectru larg de misiuni, în cadrul operațiilor multinaționale.

Într-un mediu de securitate cu evoluții complexe și multiple provocări regionale, țara noastră beneficiază de garanțiile de securitate date de statutul de membru al Alianței Nord-Atlantice.

Acest statut ne și obligă să dezvoltăm capabilități de contracarare a riscurilor și amenințărilor la adresa securității naționale și aliate, în deplin acord cu standardele euroatlantice.

Structurat pe mai multe etape, exercițiul Dogu Akdeniz 21 a pus accentul pe lupta antisubmarin, lupta antiaeriană și navală, însă toate acestea s-au bazat pe secvențe de comunicații navale și război electronic.

Acestea au pus grupul de luptă comunicații, informatică și război electronic de la bordul navei, în prim-planul acțiunilor militare.
Căpitanul Andrei Bîgiu este șeful grupului de luptă comunicații, informatică și război electronic de pe fregata Regina Maria.

Ofiţerul consideră că munca sa şi a subordonaţilor începe cu mult timp înaintea plecării din portul militar Constanța, atunci când pregătesc legăturile de comunicații între fregată și celelalte nave, precum și cu eșaloanele superioare. Arhitectura de comunicații și personalul ce o deservește reprezintă liantul între navă și exterior.

Managementul rețelelor de comunicații a asigurat pe parcursul exercițiului Dogu Akdeniz 21 legătura permanentă cu celelalte forțe participante, iar infrastructura de la bordul F 222 ne-a permis obținerea și prelucrarea informațiilor pe baza nevoilor planificate, transformarea acestora în forma potrivită pentru transmitere și înaintarea lor către factorii de decizie.
Am fost, astfel, în măsură să răspundem permanent la nevoile de comunicații ale misiunii sub comandă NATO, asigurând protecția informațiilor primite și transmise, într-un teatru de operații și precum și să acționăm prompt în cadrul exercițiului Dogu Akdeniz 21 pentru recunoașterea unor amenințări din spectrul războiului electronic, a precizat căpitanul Andrei Bîgiu.

Unul dintre obiectivele conflictelor militare contemporane nu se mai axează, cu precădere, pe distrugerea totală a tehnicii, armamentului sau forţei umane a adversarului ci, mai ales, în neutralizarea şi dezintegrarea sistemelor complexe ale acestuia, în principal a sistemelor informaţionale.

În acest context, o secvență a exercițiului organizat de Forțele Navale ale Turciei, la care fregata românească a participat, a avut ca scenariu atacul de la țărm asupra sistemelor informatice de la bordul navelor grupării permanente NATO.

Maistrul militar clasa I Ionuț Siea este specialist în acelaşi compartiment. El crede că printre vulnerabilităţile infrastructurii informaţionale privind securitatea unei misiuni se numără și posibilităţile de interceptare a informaţiilor din reţelele de comunicaţii şi calculatoare, volumul foarte mare de informaţii produse, vehiculate şi prelucrate în sistemele de comunicații informaţionale care pot fi supuse cercetării şi atacului adversarilor potenţiali, distruse, falsificate sau sustrase.
Afectarea infrastructurii informaţionale determină dificultăţi în managementul comunicațiilor şi favorizează atacurile de tip bruiaj.

Dogu Akdeniz 21 ne-a dat posibilitatea de a ne testa modul de reacție la o emisie de radiofrecvență cu caracteristici posibil inamice.
Rețeaua de comunicații de la bordul navei, precum și atenția și buna pregătire a operatorilor ce o deservesc au făcut ca identificarea, analiza și clasificarea emisiei să se realizeze cu promptitudine, ceea ce a condus la asigurarea stabilității, siguranţei şi securității sistemelor informatice, precum și la îndeplinirea misiunii pe care fregata Regina Maria o primise în cadrul serialului.
Acest lucru s-a realizat printr-o detecție timpurie a amenințării, echipamentul de la bordul fregatei permițându-ne asocierea emisiilor din jurul navei.
Antrenamentele pe care le-am desfășurat în mod constant atât la țărm, cât și în cadrul misiunilor cu aliați NATO sau parteneri, au fost benefice pentru punerea în practică, într-o situație aproape realistă de război electronic, a tuturor procedurilor la standarde NATO, a spus maistrul militar clasa I Ionuț Siea.
Obiectul culegerii de informaţii pentru securitatea NATO constă în asigurarea cunoaşterii exacte a situaţiei internaţionale, mai ales în zona de interes, realizându-se astfel anticiparea acţiunilor potențial agresive ale adversarilor sau ale unor grupuri ostile şi prevenirea surprinderii.

Caporalul Daniel Tacciu este radiotelegrafist la grupul radiocomunicații. Cunoaşte această parte a fregatei Regina Maria de la comisionarea sa, fiind membru al primului echipaj. Pentru el, nava este mai mult decât o a doua casă. Este locul în care a evoluat profesional, prin participarea la misiunile naționale și internaționale, și locul în care colegii i-au devenit familie.

Ca operator al tehnicii de comunicații, informatică și război electronic trebuie să ai disciplină radio, să fii tehnic și rapid în culegerea informației și transformarea ei într-o formă viabilă lanțului de comandă.
Dacă inima Reginei Maria bate din camera motoarelor, pot spune că noi suntem receptorii și transmițătorii sistemului senzorial al navei, cei care fac ca nava să audă, să vorbească, să simtă și să poată recepționa stimulii externi, a spus caporalul Daniel Tacciu.
Pentru fregata Regina Maria misiunea continuă în conformitate cu planul de măsuri de consolidare a securității pe flancul estic al NATO și UE, urmând participarea la exercițiul organizat de Forțele Navale ale Greciei, NIRIIS 2 ( Locotenent-comandor Nicoleta Burlacu)
- 📷 Daniel-Andrei Pap
Exclusiv
Primaria Vărbilău, SRL-ul familiei Cărbunaru: Curtea de Conturi descoperă haos, realitatea depășește orice ficțiune!
Exclusiv
Fabrica Coca-Cola HBC – Sucursala Ploiesti, bancomatul personal al lui Dragoș Nan: Un an nou, aceeași veche ciumă!
Featured
Decizie controversată: România deschide porțile pentru sute de imigranți africani, ignorând opțiuni financiare
Guvernul României a luat o decizie surprinzătoare și, pentru unii, îngrijorătoare, angajându-se să primească un număr semnificativ de imigranți relocați din Africa, în cadrul unui mecanism de solidaritate al Uniunii Europene. Anunțul, dezvăluit într-un articol semnat de jurnalista Claudia Marcu pentru Cotidianul Național, plasează România pe o poziție neașteptată, a treia în topul statelor membre care și-au asumat cele mai multe relocări, după Germania și Franța. Criticii vorbesc deja despre „proasta satului” european.
Solidaritate europeană: Un jargon cu implicații directe
Conform Deciziei de punere în aplicare (UE) 2025/2642 a Consiliului Uniunii Europene, care stabilește rezerva anuală de solidaritate pentru 2026, România și-a asumat preluarea a nu mai puțin de 660 de imigranți. Acest angajament vine într-un context în care Comisia Europeană a identificat Grecia, Spania, Italia și Cipru ca fiind state sub presiune migratorie, având un număr mare de debarcări. În total, nevoile de solidaritate pentru 2026 au fost estimate la 21.000 de relocări și 420 de milioane de euro în contribuții financiare. Primul ciclu anual de gestionare a migrației și angajamentele aferente vor începe să fie implementate începând cu 12 iunie 2026.
România, o surpriză pe podiumul relocărilor
În timp ce alte state membre au optat pentru contribuții financiare substanțiale, au acceptat un număr simbolic de imigranți sau pur și simplu au refuzat să participe la schema de relocare, România s-a poziționat ca un actor major în preluarea directă. Conform datelor citate de Claudia Marcu, Germania conduce detașat, cu 4.555 de relocări, urmată de Franța, cu 3.361. Surprinzător, România ocupă locul trei, înaintea Bulgariei, care și-a asumat 214 imigranți.
Această decizie ridică semne de întrebare, mai ales că implicațiile sunt semnificative: „Aceasta înseamnă să le găsească locuințe, probabil din cele pierdute de românii care nu își vor putea plăti birurile, să-i hrănească, să-i școlarizeze, eventual, și să le asigure servicii medicale gratuite”, se arată în articolul din Ziarul National.
Opțiuni multiple, decizii divergente: De ce relocare?
Statele membre ale Uniunii Europene au avut la dispoziție trei tipuri de măsuri de solidaritate considerate echivalente: relocările, contribuțiile financiare și măsurile de solidaritate alternative. Comisia Europeană a precizat că decizia aparținea fiecărui stat, putând opta pentru o combinație a acestora.
În contrast cu abordarea României, numeroase țări au ales să contribuie financiar. Spania a anunțat 42 de milioane de euro, Olanda 21,9 milioane de euro, Belgia 12,9 milioane de euro și Suedia 11,6 milioane de euro. Italia va contribui cu 54 de milioane de euro prin măsuri de solidaritate alternative. La polul opus, Malta și Estonia au alocat sume sub 300.000 de euro pentru aceste măsuri.
Cazul cel mai elocvent al unei poziții ferme îl reprezintă Ungaria și Slovacia, care au refuzat categoric atât preluarea de imigranți, cât și contribuțiile financiare, trimițând un mesaj clar către Bruxelles.
Costurile ascunse ale „generozității”: Un viitor incert?
Decizia Guvernului României de a accepta relocările, în detrimentul unor contribuții financiare, generează dezbateri aprinse. Criticii sugerează că această alegere ar putea reprezenta o povară economică și socială semnificativă pentru o țară care se confruntă deja cu propriile provocări economice și demografice. Întrebările legate de integrarea acestor persoane, de impactul asupra serviciilor publice și de costurile pe termen lung rămân, pentru moment, fără un răspuns concret din partea autorităților.
-
Exclusivacum 3 zileEXCLUSIV/Cutremur la Externe: Curtea de Conturi confirma haosul! Milioane de lei sifonate, conturi fantomă și o diplomație la limita absurdului
-
Exclusivacum 4 zileGroapa de gunoi a justiției: Corpul de Control confirmă dezvăluirile ziarului Incisiv de Prahova privind abuzurile cronice din ANP! Șobolanii politici, demascați!
-
Exclusivacum 2 zileRomânia, paradis fiscal pentru pușcăriași: Marmeladă, prezervative cu arome de banane și piepteni de 20.000 de euro, pe banii tăi!
-
Exclusivacum 19 orePrimaria Vărbilău, SRL-ul familiei Cărbunaru: Curtea de Conturi descoperă haos, realitatea depășește orice ficțiune!
-
Exclusivacum 3 zileGIURGIU, MORMÂNTUL JUSTIȚIEI: DE PATRU ORI REVOCAT, DE PATRU ORI ÎNAPOI, SUB BAGHETA (PENALĂ) A LUI FULGA!
-
Exclusivacum 4 zilePloiești, orașul mut: City managerul „expert” în tăcere și interimate fără număr – O cronică usturătoare a incompetenței perpetuate!
-
Exclusivacum 2 zileCIRCUL „S.R.I. & Co”: Când Președintele joacă „de-a vrăjeala” cu partidele, iar „bătrânul marinar” rânjește malefic
-
Exclusivacum 19 oreFabrica Coca-Cola HBC – Sucursala Ploiesti, bancomatul personal al lui Dragoș Nan: Un an nou, aceeași veche ciumă!




