Volumul eșantionului: 27.408 de elevi și profesori.
În contextul pandemiei de COVID-19, elevii care nu dispuneau de resursele necesare participării la orele online puteau solicita unității de învățământ un dispozitiv care să le faciliteze participarea la ore. Astfel, 85,3% dintre elevii respondenți au spus că încă de la începutul anului școlar au dispus de resurse digitale, 11,3% au dispus parțial de aceste resurse, iar 3,5% declară că nu au dispus deloc de resurse.
Din totalul respondenților care nu au dispus în totalitate de resurse digitale, 15,2% au solicitat, dar nu au primit un dispozitiv, 26,0% nu au solicitat un dispozitiv, deși aveau nevoie; 58,8% au primit un dispozitiv.
2,7% dintre elevi nu consideră că profesorii au adaptat modul de predare la cerințele învățământului online, 10,6% spun că profesorii au adaptat într-o mică măsură, 28,2% consideră că aceștia că au adaptat într-o măsură acceptabilă, 34,6% declară că au adaptat în mare măsură și 23,9% afirmă că profesorii au adaptat modul de predare în totalitate.
Referitor la gradul de adaptabilitate a modului de predare în contextul pandemiei de COVID-19, un procent semnificativ din profesorii respondenți (93,4%) sunt de părere că au reușit să livreze într-un mod corespunzător conținuturile din programă și în mediul online, în timp ce doar 5,5% spun că adaptarea s-a făcut într-o măsură acceptabilă. 1.1% menționează că nu au putut să transpună procesul de predareînvățare în mediul online. (Sava N.).
Campania europeană ROADPOL „Speed Marathon”, menită să disciplineze traficul rutier și să prevină tragediile pe șosele, a scos la iveală un nou caz de inconștiență extremă în județul Giurgiu. Pe tronsonul DN 5D, radarul polițiștilor a înregistrat o valoare care depășește orice limită a prudenței: 191 km/h. Potrivit informațiilor furnizate de Sindicatul Europol, acest incident nu este o simplă abatere, ci o confirmare a faptului că mulți conducători auto confundă constant infrastructura publică din România cu o pistă de curse profesionistă.
Analiza făcută de reprezentanții Sindicatului Europol indică faptul că, la o astfel de viteză, nu mai poate fi vorba despre o clipă de neatenție sau despre presiunea unei urgențe. Este vorba despre o conduită deliberată care transformă orice alt participant la trafic — fie el șofer, pasager sau pieton — într-o potențială victimă a unui accident cu consecințe fatale.
„La asemenea valori, nu mai vorbim despre neatenție sau grabă, ci despre o conduită care transformă orice participant la trafic într-o potențială victimă”, subliniază sursa citată, evidențiind pericolul iminent la care sunt expuși cetățenii de către „piloții” de ocazie care ignoră complet normele de siguranță.
Pentru viteza de 191 km/h înregistrată pe DN 5D, șoferul a primit sancțiunea maximă prevăzută de lege: suspendarea dreptului de a conduce pentru o perioadă de 120 de zile. Totuși, reprezentanții Sindicatului Europol avertizează că aceste măsuri, deși firești, par să devină insuficiente în raport cu riscul uriaș produs de astfel de comportamente. Teribilismul la volan nu mai reprezintă o excepție rară, ci a devenit o „constantă operativă” pentru polițiștii rutieri care sunt obligați să gestioneze zilnic sfidarea legii și a bunului-simț.
Problema de fond identificată de autorități și de organizația sindicală este una de mentalitate. În ciuda acțiunilor de amploare precum „Speed Marathon”, se observă un comportament duplicitar al șoferilor: aceștia reduc viteza doar în momentul în care vizualizează echipajul de poliție sau aparatul radar.
Polițiștii trag un semnal de alarmă dur: frâna ar trebui să apară din înțelegerea faptului că viteza excesivă ucide, nu din frica de amendă. Până când această schimbare de paradigmă nu se va produce în mintea conducătorilor auto, șoselele vor rămâne un câmp de luptă unde poliția rutieră încearcă, adesea contra cronometru, să prevină următoarea tragedie provocată de viteza de impact. (Paul D.).
În plină campanie europeană ROADPOL, menită să reducă numărul accidentelor provocate de viteza excesivă, unii conducători auto par să ignore complet avertismentele autorităților, transformând drumurile naționale în veritabile piste de testare pentru bolizi. Cea mai recentă „performanță” negativă a fost înregistrată în județul Giurgiu, unde un șofer a testat limitele fizicii și ale legii, rulând cu o viteză amețitoare. Potrivit unei postări publicate de Sindicatul Europol, „haiducia” modernă de pe șosele a primit un răspuns pe măsură din partea agenților de la Serviciul Rutier.
DN 5, artera care leagă Capitala de frontiera de sud, a fost scena unei scene desprinse parcă din cursele ilegale. Un conducător auto grăbit a fost surprins de aparatul radar în timp ce rula cu nu mai puțin de 206 km/h. Într-o notă ironică, reprezentanții Sindicatului Europol au taxat dur comportamentul bărbatului, subliniind că acesta a încercat să transforme drumul public într-un aeroport, însă „zborul” său s-a încheiat brusc la semnalul polițiștilor.
„Deși Poliția Română a anunțat clar acțiunea ROADPOL și riscurile vitezei excesive, unii încă au impresia că șoselele sunt piste de decolare”, au precizat sindicaliștii, scoțând în evidență discrepanța uriașă dintre campaniile de prevenție și realitatea din trafic.
Consecințele pentru „pilotul” de pe DN 5 au fost imediate și extrem de costisitoare. Pentru depășirea flagrantă a limitei de viteză, șoferul a fost sancționat cu o amendă în cuantum de 4.050 de lei. Mai mult, acesta a aflat că permisul său de conducere a „aterizat forțat” la sediul Poliției, fiindu-i suspendat dreptul de a conduce pentru următoarele 120 de zile.
Sindicatul Europol recomandă, cu aceeași doză de sarcasm, ca astfel de șoferi să ia în calcul utilizarea bicicletei pentru următoarea perioadă, argumentând că deplasarea pe două roți este „mai sănătoasă, mai sigură și fără amenzi pentru depășirea vitezei”. În finalul intervenției lor, reprezentanții Europol au ținut să mulțumească polițiștilor rutieri din cadrul IPJ Giurgiu, care, prin prezența zilnică la datorie, reușesc să scoată din trafic elementele periculoase care pun în pericol viața tuturor participanților la drum. (Sava N.).
Într-o operațiune de amploare menită să decapiteze rețelele de braconaj piscicol care devastează ecosistemul Deltei Dunării și al brațelor fluviului, polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au declanșat, pe parcursul lunii aprilie 2026, un asalt coordonat în județele Constanța, Ialomița și Tulcea. Bilanțul celor 45 de percheziții domiciliare este unul fără precedent: bunuri și sume de bani în valoare totală de aproximativ 1.000.000 de lei au fost indisponibilizate, scoțând la iveală o infrastructură ilegală extrem de bine organizată.
Conform informațiilor furnizate de reprezentanții Gărzii de Coastă, prima etapă a operațiunii a fost declanșată pe 1 aprilie 2026. Sub coordonarea procurorului de pe lângă Judecătoria Hârșova și cu sprijinul Grupării Mobile de Jandarmi Constanța, forțele de ordine au pus în executare 36 de mandate de percheziție.
Rezultatele au confirmat suspiciunile anchetatorilor: au fost ridicate peste 5 kilograme de icre negre (sturion), a căror valoare pe piața neagră depășește 54.000 de lei, și zeci de kilograme de sturion proaspăt. Dincolo de capturile biologice, autoritățile au lovit puternic și în „logistica” braconierilor, confiscând șapte motoare de ambarcațiune performante, evaluate la 150.000 de lei, și nouă dispozitive de pescuit electric – o metodă extrem de invazivă și distructivă pentru fauna acvatică.
Presiunea autorităților a continuat în a doua jumătate a lunii. În perioada 16–17 aprilie, polițiștii de frontieră din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Tulcea, sprijiniți de Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării, au descins în localitățile Mahmudia și Băltenii de Jos. Cele 9 percheziții efectuate aici au scos la lumină un adevărat depozit de marfă ilegală.
Potrivit datelor oficiale, în această a doua etapă au fost confiscate circa 414 kg de icre de crap și știucă, 350 kg de pește din diverse specii și un număr impresionant de plase monofilament. Mai grav, au fost descoperite 16 dispozitive de pescuit electric, confirmând amploarea acestui fenomen infracțional. Pe lângă „prada” piscicolă, anchetatorii au găsit sume colosale de bani cash – peste 17.000 de euro și 50.000 de lei, bani care ar proveni direct din valorificarea ilegală a resurselor Deltei.
Centralizarea datelor după cele două mari acțiuni din luna aprilie relevă o lovitură financiară masivă aplicată rețelelor de braconaj. În total, au fost scoase din circuitul ilegal aproximativ 415 kg de pește, peste 400 kg de icre, 17 motoare de ambarcațiuni și un arsenal de 25 de dispozitive pentru pescuit electric.
Întreaga cantitate de pește și icre a fost predată unor societăți comerciale de profil, conform procedurilor legale în vigoare. În prezent, polițiștii de frontieră continuă cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunilor la regimul braconajului piscicol, dosarele fiind instrumentate sub coordonarea unităților de parchet din Hârșova și Tulcea. Această acțiune de forță transmite un semnal clar: protejarea sturionilor și a resurselor din Delta Dunării rămâne o prioritate de securitate națională la granița de sud-est a României. (Sava N.).
România, 19 aprilie 2026. Bine ați venit în rezervația naturală a absurdului, unde statul român a reușit imposibilul: a transformat...
Sărbătoarea Poliției Române, menită să onoreze uniforma și legea, s-a transformat la I.P.J. Prahova într-un spectacol grotesc, unde onoarea s-a...
În timp ce administrația locală pare ocupată cu număratul frunzelor de pe asfalt, strada Minerva din Ploiești s-a transformat într-un...
Într-o desfășurare de forțe intelectuale care ar lăsa orice filosof al absurdului fără replică, geniile administrative de la IPJ Neamț...
România anului 2026 a devenit oficial rezervația naturală a absurdului, unde „specialiștii” statului au reușit o performanță demnă de Cartea...
Procedura „Houdini”: Cum să judeci un om fără să-l inviți la proces, dar să pretinzi că-l aperi Să trăiți, stimată...
Orașul lui Caragiale a fost transformat oficial în cel mai scump experiment de supraviețuire urbană din România. În timp ce...
O măsură care vizează cetățenii vulnerabili, nu marii evazioniști, transformă dificultățile financiare ale populației într-o execuție publică orchestrată de stat....
Într-o mișcare ce riscă să paralizeze și mai mult activitatea operativă a forțelor de ordine, o nouă propunere legislativă vizează...
Într-un rechizitoriu dur la adresa practicilor administrative din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Emil Pașcut, reprezentantul Sindicatului Diamantul, scoate la lumină...
În timp ce România se screme să pară un pilon de stabilitate la granița estică, Ministerul Economiei, condus de „vizionarul”...
În timp ce lumea civilizată discută despre progres, prin mijloacele de transport din Craiova încă mai bântuie specimene care confundă...
Într-o reacție neobișnuit de dură, Centrul de Informare și Relații Publice al Poliției Române a lansat o serie de precizări...
În timp ce instituțiile statului mimează vigilența, ziarul de investigații Incisiv de Prahova, singura publicație care a avut curajul să...
Într-o țară în care infractorii au mai multe drepturi decât cei care îi încătușează, polițistul român a ajuns un fel...
JUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
MISIUNEA „OARBA” LA NATO/DOCUMENTE: CUM SĂ CUCEREȘTI BRUXELLES-UL CU UN CAZIER „REPUTAȚIONAL” ȘI DOUĂ FUNCȚII ÎN BUZUNAR
Război total între IGPR și Sindicatul Europol: Poliția Română denunță o campanie de dezinformare privind concursurile de management
Ploieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
Poliția, transformată în agent de asigurări: Proiectul legislativ care pune în pericol siguranța publică pentru a proteja interesele electorale ale primarilor
Pariul de 1,5 trilioane de dolari: Pentagonul forțează limitele Industriei de apărare cu o creștere de 188% a achizițiilor de rachete
Verdict amânat în „războiul” ierarhic: Răsturnare de situație în dosarul disciplinar al procurorului militar Bogdan Pîrlog
Ospiciul „sărăcește-norul”: Marea pârjoleală de 5.000% și „Agenții 007 ai gliei” care au demascat mafia argintului sub privirile mute ale statului
