Actualitate
Există cumva, în calendarul acestui an, o clipă decisivă în care ar fi trebuit să înceapă creşterea dobânzii-cheie, pe care ar fi ratat-o BNR?
O mare lecţie de economie o dădea, printr-un gest simbolic, Nicholas Georgescu-Roegen – personalitate prezentată în dicţionare din întreaga lume ca valoros economist american de origine română.
În 1946, în condiţiile inflaţiei postbelice care lovise România, a intrat în biroul directorului băncii unde avea un credit în derulare, cu care era prieten, şi i-a dat o cutie de chibrituri, spunându-i: „Trimite-i-o casierului tău, ca să-mi achite rata, şi să oprească restul!”… Întâmplarea nu este nicidecum o hiperbolă. Frecvent, în istorie, după războaie şi după crize, efectul pervers al creşterii preţurilor de consum i-a avantajat pe cei care aveau de achitat împrumuturi la bănci, dezavantajându-i pe cei care îsi păstrau necheltuiţi banii economisiţi.
Mi-am amintit întâmplarea în timp ce citeam, luni, editorialul lui Cristian Hostiuc din ZF. Jurnalistul vede rata inflaţiei, în România, ca pe un indicator ale cărui mişcări din acest an, în sus, numai în sus, au efecte diferite în piaţa de consum. Analiza lui, înfăţişând două realităţi în antiteză, e corectă. Făcând însă abstracţie de cifre, care pot fi aproximative, cele două tablouri contrastante reţin atenţia. Unul înfăţişează starea acelei părţi a populaţiei care a împrumutat bani de la bănci şi acum are de achitat rate. C.H. notează: „Pentru cei care au credite, atât în lei, cât şi în euro, situaţia de acum este ideală. Sunt rare cazurile când inflaţia depăşeşte dobânda la împrumuturi. În final, cei care s-au împrumutat – indiferent în ce monedă – sunt acum într-o situaţie privilegiată, pentru că dobânzile sunt sub rata inflaţiei”. Al doilea tablou face referire la starea depozitelor: „Creşterea inflaţiei cu 8 la sută, cu mult peste aşteptări, a spulberat dobânda pe aproape trei ani pentru cei care îşi ţin economisirile la bancă, după ce anterior preţurile au urcat de câteva ori”.
Directorul editorial al ZF, schiţând cele două tablouri, cu efectele lor diametral opuse, se opreşte aici cu analiza. Simplul enunţ, cu impact puternic însă prin claritatea expunerii şi prin forţa mesajului, va genera cu siguranţă dezbateri în societatea românească. Pentru că fenomenul în cauză, implicând pierderi majore pentru masa populaţiei cu depozite bancare şi avantaj pentru debitorii băncilor, cei care au de restituit rate la credite – fenomen definit în tratate „represiune financiară” – urmează regula efectelor produse de evenimentele de gravitate extremă, cum sunt războaiele sau crizele. Şi cum actuala criză a sănătăţii publice, a economiei şi a vieţii sociale „a lovit lumea cu forţa unui război” – l-am citat pe Mario Draghi – era inevitabil ca fenomenul invocat să-şi arate colţii la nivel global. Societatea românească nefiind ocolită. Iar legea care se aplică nu este dintre acelea făcute de oameni şi care, deci, pot fi şi desfăcute. Este o lege obiectivă, o lege implacabilă, potrivit căreia în astfel de cazuri „taxa pe inflaţie”, care vine în tandem cu toate celelalte pierderi, este plătită în primul rând de cei care economisesc. Avantajaţi fiind cei cu credite bancare, pentru că prima urgenţă este redresarea economică, şi creditul este un motor important al redresării.
Apropo de redresare! INS a dat publicităţii, marţi dimineaţă, comunicatul privind dinamica PIB-ului în trimestrul III/2021. Creşterea în termeni reali, faţă de trimestrul II/2021, de numai 0,3 la sută exprimă de fapt o încetinire a activităţii economice în România. Cu atât mai neinspirat, în acest caz, se dovedeşte a fi titlul unui comentariu din ZF, de vineri 11 noiembrie, în neconcordanţă, mai cu seamă, cu adevărul subliniat de atâtea ori în paginile ziarului de către analiştii redacţiei. A titra, într-o publicaţie cu prestigiul ZF, că „Accelerarea inflaţiei demonstrează eşecul grandios al BNR în politica monetară în 2021″ – motivaţia fiind că „Banca Naţională a întârziat în acest an creşterea dobânzii-cheie”, însoţită de reproşul că se impunea „o mişcare mai îndrăzneaţă” – înseamnă în primul rând a sfida un imperativ al timpului prezent. Acela unanim acceptat de toate marile bănci centrale, şi anume că, în împrejurările actuale, când inflaţia globală e provocată de scumpirea petrolului şi explozia preţurilor la gaze naturale, electricitate şi combustibili, intervenţiile brutale cu decizii de politică monetară nu doar că ar fi ineficiente, dar ar face mai mult rău decât bine.
Există cumva, în calendarul acestui an, o clipă decisivă în care ar fi trebuit să înceapă creşterea dobânzii-cheie, pe care ar fi ratat-o BNR? Este cert că maniera drastică, în care băncile centrale din Cehia, Polonia şi Ungaria au început încă din vară să urce dobânda-cheie, nu i s-ar fi potrivit României. Din cel puţin trei motive. Mai întâi, amintitele bănci centrale, plecând de la dobânzi aproape de zero, aveau de parcurs o cale mult mai lungă decât BNR, care pleca de la o dobândă de 1,25 la sută, până să ajungă la actualizarea temporizatorilor de inflaţie. Apoi, în România, cauza principală provocatoare de inflaţie – produsele energetice – a avut şi note particulare, determinate de haosul în care s-a trecut la liberalizarea curentului electric. Şi, în al treilea rând, BNR anticipase încetinirea activităţii economice în cursul trimestrului III şi, prin urmare, ar fi greşit dacă grăbea intervenţia.
BNR, atunci când a fost nevoie şi cât a fost nevoie, a făcut o mişcare prudentă, de numai 0,25 la sută, în octombrie, şi încă una, tot de numai 0,25 la sută, în noiembrie, dobânda de 1,75 la sută fiind în prezent la nivelul optim pentru specificitatea României. Dacă BNR ar fi intervenit mai devreme, încă din iulie, şi cu mai mare intensitate, ar fi fost lovită şi mai puternic creşterea economică; mai mult, s-ar fi ajuns chiar la recesiune. În acelaşi timp, Banca Naţională ar fi perturbat acţiunea legii obiective la care am făcut referire mai sus – represiunea financiară, concept de care economiile lumii se lovesc în timpuri grele – şi ar fi pus în dificultate tocmai creditele.
Adrian Vasilescu
Actualitate
ANUNȚ DE PARTICIPARE ȘI CALENDARUL DE DESFĂȘURARE PENTRU ATRIBUIREA CONTRACTELOR DE FINANŢARE NERAMBURSABILĂ
România
Consiliul Județean Prahova
Serviciul Resurse Umane
Compartiment Sănătate, Cultură, Învățământ
Mas-Media, Sport-Tineret, Ong-Uri, Turism Aprobat,
Nr. 15194/ 27.05.2026
PREȘEDINTE
Virgiliu Daniel Nanu
ANUNȚ DE PARTICIPARE ȘI CALENDARUL DE DESFĂȘURARE PENTRU ATRIBUIREA CONTRACTELOR DE FINANŢARE NERAMBURSABILĂ
Consiliul Județean Prahova, Bdul Republicii, nr. 2-4, Municipiul Ploiești, Județul Prahova, telefon: 0244.514.545, fax: 515.816, email: cons._jud@cjph.ro, codul fiscal 2842889.
Consiliul Județean Prahova invită persoanele fizice şi juridice fără scop patrimonial, respectiv asociaţiile şi fundaţiile constituite conform legii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 350/2005, să depună propuneri de proiecte în scopul atribuirii contractelor de finanţare nerambursabilă, pentru domeniile: cultură și învățământ, sănătate, social, tineret, protecția mediului, – sport de performanță, sportul pentru toți.
Proiectele din fonduri publice pentru activități nonprofit de interes general (județean), depuse în baza Legii 350/2005, vor fi finalizate de către potențialii beneficiari, conform termenelor stabilite în cererea de finanțare, fără a depăși data de 25.11.2026.
1.Procedura aplicată pentru atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă a proiectelor din domeniile: cultura și învățământ, sănătate, social, tineret, protecția mediului, – sport de performanță, sportul pentru toți, pe anul 2026, este prevăzută în Legea nr. 350/2005, privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general.
2.Sursa de finanţare a contractului şi valoarea:
Suma totală aprobată a finanțărilor nerambursabile este de 2.300.000 lei, din bugetul județului.
Domeniile pentru care se acordă finanțări nerambursabile și sumele aprobate pentru anul 2026, conform: Hotărârii Consiliului Județean Prahova nr. 67/29.04.2026, privind aprobarea Bugetului propriu al județului și al bugetelor instituțiilor de sub autoritatea Consiliului Județean Prahova pe anul 2026 și estimări pe anii 2027-2029; Hotărârii Consiliului Județean Prahova nr. 69/14.05.2026, privind modificarea și completarea Ghidurilor solicitantului referitoare la regimul finanțărilor nerambursabile acordate din bugetul propriu al Județului Prahova pentru activități nonprofit de interes județean, aprobate prin Hotărârea Consiliului Județean Prahova nr. 92/30.04.2024, modificată și completată prin Hotărârea Consiliului Județean Prahova nr. 171/2025; Hotărârii Consilului Județean
Prahova nr. 70/14.05.2026, privind aprobarea Programului anual de finanţări nerambursabile din fondurile publice ale județului Prahova pentru activităţi nonprofit de interes judeţean pe anul 2026, sunt:
– Cultură și învățământ, Sănătate, Social, Protecția mediului cu 230.000 lei:
– Tineret – 230.000 lei;
– Sport de performanță, – 1.472.000 lei;
– Sportul pentru toți în sumă de 368.000 lei;
- Durata proiectelor: până în data de 25.11.2026
- Data limită pentru depunerea propunerilor de proiect: 04.07.2026, ora 23:59
- Propunerile de proiect vor fi depuse online pe Platforma digital.cjph.ro.
- Selecţia şi evaluarea proiectelor în vederea obţinerii finanţării nerambursabile se va face de către comisia de evaluare, în perioada: 06. 07 – 13.07.2026
7.Transmitere clarificări către aplicanți: 14.07-15.07.2026
8.Primirea răspunsurilor la clarificări: 16.07-21.07.2026
- Afișarea rezultatelor evaluării proiectelor depuse: 22.07.2026
- Perioada de depunere a contestaţiilor: 23.07-27.07.2026
- Soluţionarea contestaţiilor depuse: 28.07– 30.07.2026
- Afişarea pe site-ul instituției a rezultatelor finale:31.07.2026.
- Semnarea contractelor de finanțare: 13-15.08.2026
- Derularea proiectelor: până la data de 25.11.2026
Ghidurile care stau la baza finanțării acestor proiecte sunt postate pe site-ul Consiliului Județean Prahova: www.cjph.ro
| Compartiment Sănătate,Cultură,Învățământ, Mass – Media, Sport-Tineret, ONGuri, Turism | |||
| Nume și prenume | Semnătura | Data: | |
| Întocmit: | Cons.Moșu Răzvan | 27.05.2026 | |
| Verificat: | Șef serviciu Ioan Elena | 27.05.2026 | |
Actualitate
Inovația din umbră: Cum Physical Sciences Inc. redefinește securitatea națională prin tehnologii de elită
În adâncurile golfului Narragansett din Rhode Island, o dronă subacvatică alimentată de baterii specializate cu litiu-ion scanează fundul mării în căutarea unor mine explozive simulate. Această misiune, de o dificultate extremă, necesită densități de putere și standarde de siguranță mult peste capacitățile comerciale obișnuite. În același timp, la punctele de frontieră și la evenimente de anvergură precum Super Bowl, sisteme avansate de detecție spectroscopică gamma veghează împotriva contrabandei cu materiale nucleare, având capacitatea rară de a distinge amenințările reale de radiațiile naturale.
Aceste tehnologii critice nu sunt produsul unor start-up-uri din Silicon Valley care vânează profituri rapide, ci rezultatul muncii asidue de decenii a companiei Physical Sciences Inc. (PSI), o afacere mică deținută de angajați, cu sediul în Andover, Massachusetts.
Dincolo de modelul Silicon Valley: Pariul pe cercetare pe termen lung
Spre deosebire de companiile finanțate prin capital de risc care caută scalarea comercială imediată, PSI a ales un drum marcat de rigoare și parteneriate strategice cu agențiile federale. Prin intermediul programului Small Business Innovation Research (SBIR), compania a reușit să transforme concepte teoretice în prototipuri funcționale și, ulterior, în producție de serie pentru sistemele de apărare. Acest model de afaceri permite PSI să ignore presiunile investitorilor externi și să se concentreze pe cicluri de dezvoltare de până la zece ani, esențiale pentru tehnologiile integrate în marile platforme militare.
O bază industrială suverană: Investiții masive în producția autohtonă
Pentru a răspunde provocărilor moderne, PSI a demarat o serie de investiții strategice în facilități de producție pe teritoriul Statelor Unite. Printre acestea se numără o fabrică de baterii de 30 de milioane de dolari, preluată de la un start-up care își mutase producția peste hotare, acum reutilată pentru a echipa sistemul de neutralizare a minelor Barracuda al Marinei. Mai mult, compania a inaugurat spații dedicate componentelor din ceramică pentru rachete hipersonice și sisteme de detecție a radiațiilor montate pe șine, utilizând exclusiv componente de origine internă pentru a elimina riscurile legate de lanțurile de aprovizionare globale.
Angajamentul angajaților-proprietari: Un partener de încredere pentru viitorul apărării
Cu o echipă de 250 de angajați care sunt totodată și acționari, PSI demonstrează că stabilitatea și expertiza acumulată în timp sunt fundamentale pentru inovația în domeniul apărării. De la propulsoare avansate pentru rachete până la optică în infraroșu pentru sisteme de imagistică, portofoliul companiei acoperă lacune critice în baza industrială națională. Recent, Pentagonul a descris programul SBIR drept o „piatră de temelie a inovației în apărare”, iar PSI își asumă rolul de punte între ideile revoluționare și implementarea lor la scară largă, oferind soluții concrete pentru provocările de securitate ale deceniului actual.
Actualitate
Efes 2026: Turcia redefinește harta puterii în regiune prin tehnologie de vârf și alianțe strategice neașteptate
Cea mai amplă ediție a exercițiului militar Efes a transformat zona de antrenament Doğanbey într-o veritabilă vitrină a viitorului militar. Dincolo de manevrele spectaculoase și tehnologia de ultimă oră, evenimentul a marcat o premieră geopolitică majoră: participarea a nouă noi state, printre care se numără și Siria, semnalând o schimbare de paradigmă în relațiile de securitate din Orientul Apropiat.
Desfășurat în perioada 11 aprilie – 22 mai la Seferihisar, în apropiere de Izmir, Efes 2026 a combinat forțe terestre, maritime și aeriene într-o demonstrație de forță fără precedent. Exercițiul a culminat cu o săptămână de manevre complexe, zi și noapte, menite să testeze interoperabilitatea între națiuni cu interese strategice diverse.
Surpriza Damasc: O nouă eră a cooperării în inima exercițiului Efes
Printre cele nouă țări care au debutat la acest exercițiu — Bulgaria, Olanda, Suedia, Japonia, Egipt, Polonia, Vietnam și Portugalia — prezența Siriei a atras cele mai multe priviri. Un contingent sirian de 20 de militari a participat activ la operațiuni de asalt aerian, utilizând armament de la bordul elicopterelor utilitare turcești.
Această participare este interpretată de experți drept un semn clar al aprofundării cooperării dintre cele două state. După prăbușirea regimului Assad la finalul anului 2024, Turcia a preluat un rol central în reconstrucția sectorului de apărare sirian, oferind nu doar consiliere pentru reformarea forțelor armate, ci și echipamente militare esențiale, de la vehicule blindate la sisteme de apărare aeriană și drone.
Arsenalul Viitorului: 50 de premiere tehnologice „Made in Türkiye”
Efes 2026 nu a fost doar un test de diplomație, ci și o demonstrație de independență tehnologică. Pentru prima dată, Turcia a scos în teren 50 de sisteme de armament de producție autohtonă. Printre vedetele exercițiului s-au numărat sistemul de apărare aeriană cu rază foarte scurtă Korkut (parte a conceptului național „Cupola de Oțel”), elicopterul utilitar Gökbey și obuzierul Boran de 105 mm.
Pe lângă acestea, au fost testate în condiții reale vehicule terestre fără pilot dotate cu sisteme de arme controlate de la distanță, precum drona terestră Aslan, dar și o gamă variată de drone „kamikaze” (loitering munitions), capabile să acționeze în roiuri pentru a copleși apărarea inamicului.
Iadul dezlănțuit la Izmir: De la asalturi nocturne la debarcări amfibii masive
Exercițiile de noapte au oferit un spectacol apocaliptic de foc și precizie. Misiunile de distrugere a posturilor inamice au transformat liniștea nopții într-o succesiune de explozii care au luminat cerul Izmirului. Într-un moment de maximă intensitate, elicopterele turcești au lansat rachete de semnalizare cu doar câteva secunde înainte ca o bombă de aviație Mk-84 de aproape o tonă să zguduie pământul, simulând un atac strategic de amploare.
Faza de zi a menținut ritmul alert, punând accent pe forțele navale și debarcările de amfibii masive.
Desant sub acoperirea focului naval: Coordonare perfectă între mare și uscat
Faza de zi a exercițiului a fost marcată de o prezență navală masivă și extrem de dinamică. Ambarcațiunile de viteză au brăzdat apele din apropierea țărmului, deschizând focul asupra țintelor inamice pentru a securiza zona de debarcare. Această manevră a permis navelor de mari dimensiuni să aducă la mal vehicule blindate amfibii și tancuri, într-o demonstrație de forță coordonată milimetric.
În timp ce misiunile de deminare se desfășurau sub acoperirea unor perdele de fum colorat, tancurile au dezlănțuit un foc intens asupra posturilor inamice, pregătind terenul pentru desfășurarea rapidă a parașutiștilor. Sprijinul aerian a fost omniprezent: elicopterele de atac Atak și AH-1W Super Cobra, alături de platformele de transport greu Chinook CH-47, au survolat zona de operațiuni, în timp ce unitățile S-70 Sea Hawk ale marinei au utilizat sonare pentru a vâna submarinele inamice din adâncuri.
TCG Anadolu și noua frontieră a navelor fără pilot
Un punct central al demonstrației navale l-a reprezentat nava-amiral TCG Anadolu, flancată de o flotilă impresionantă de corvete, nave de atac rapid și submarine din clasele Reis și Preveze. Inovația a fost vizibilă și pe apă, prin integrarea navelor de suprafață fără pilot Sancar și Marlin, care au operat alături de navele de desant tradiționale.
Efes 2026 a demonstrat clar că Turcia nu mai este doar un utilizator de tehnologie, ci un arhitect de sisteme militare complexe. Prin acest exercițiu, Ankara a transformat coasta Mării Egee într-o platformă de export, prezentând concepte avansate de luptă care integrează apărarea aeriană, forțele terestre și unitățile navale într-un sistem unitar și digitalizat.
Concluzie: Un aliat NATO cu ambiții de lider tehnologic
Dincolo de spectacolul pirotehnic, Efes 2026 a transmis un mesaj geopolitic ferm. Turcia se poziționează acum ca un aliat NATO cu capacități unice, capabil să producă și să livreze soluții de securitate prietenilor și aliaților din întreaga regiune.
Succesul exercițiului confirmă maturizarea bazei industriale de apărare turcești, care reușește să atragă noi parteneri strategici și să definească noi standarde în industria de armament globală. Ankara nu doar că își asigură propria apărare, dar devine un pilon central pentru stabilitatea și dotarea militară a întregului bazin regional.
AMNEZIE GENERALĂ ÎN CASA POPORULUI: CUM SE JOACĂ „DE-A DEBILAȚII” PARLAMENTARII CU PENSIILE MILITARE
În timp ce aleșii neamului se înghesuie la bufetul Parlamentului, proiectul PLx 540/2024 zace într-un sertar cu miros de trădare....
Permisul de conducere, „zălog” pentru amenzile neplătite: Noua regulă care ar putea lăsa zeci de mii de români fără dreptul de a sofa
O schimbare radicală de paradigmă în legislația rutieră și fiscală din România se pregătește să intre în vigoare, vizând direct...
Sărbătoare încheiată în spatele gratiilor: Drumul spre casă al unui șofer băut s-a oprit în arestul poliției
O seară care trebuia să fie marcată de liniștea sărbătorii de Rusalii s-a transformat într-o cauză penală pentru un bărbat...
FESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
După două decenii în care au privit spre cer ca la un spectacol de artificii de prost gust, plătit scump...
PLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
Balet deșănțat pe cadavrul legii: Când „obligația” devine „opțiune” de ignorat În timp ce rezerviștii militari își numără mărunțișul în...
MĂRGINENI: PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR!
PUȘCĂRIA MĂRGINENI, MOȘIA VĂTAFILOR CU EPOLEȚI: INVESTIGAȚIA CARE CUTREMURĂ PORȚILE! Șah cu polițiștii prin DZU: Cum se mută „pionii” după...
MIRACOLELE SALARIZĂRII LA BUCUREȘTI: EROI CU RESTRICȚII, PLĂTIȚI CA NIȘTE SCRIBOI DE BIROU!
Polițistul român, acest „Superman” pe care statul îl vrea și supus, și sărac În timp ce prin birourile Ministerului Muncii...
GALAȚIUL ARDE, IAR GUVERNUL SE PIAPTĂNĂ CU LEGEA SALARIZĂRII: DRONA A PICAT, NESIMȚIREA A RĂMAS!
Artificii rusești peste blocurile din Galați: Somnul rațiunii naște cratere și răniți În timp ce mai-marii statului exersează prin birouri...
JUSTIȚIA A TRAS APA PESTE DECIZIILE ANP: MIRCEA DECU REVINE LA PENITENCIARUL TÂRGȘOR, IAR GUNOIUL ABUZURILOR RĂMÂNE ÎN OGRADA „ȘEFERIMII” DE LA BUCUREȘTI!
Într-o epocă în care unii „vătafi” cu epoleți de la vârful Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) au confundat instituția cu...
IPJ Prahova: Gara de Nord a Poliției Române, unde șefii vin cu bilet de peron și pleacă înainte să-și facă nod la cravată
Județul Prahova nu mai este de mult o simplă unitate administrativă, ci a devenit un laborator de experimente juridice unde...
O nouă democrație la Cotroceni: Nicușor Dan și ședința națională de influențare „legitimă”
Democrația, varianta Cotroceni: Ședință cu agenda „Cine are voie să vorbească?” Alocuțiunea recentă a președintelui României, Nicușor Dan, la „Summitul...
Legea salarizării, trecută pe după gard: din „transparență decizională” direct în „comunicate de presă”
Proiectul noii legi a salarizării, care ar trebui să treacă prin toate filtrele legale de consultare publică, a fost „rătăcit”...
O nouă performanță la IPJ Brăila: patru ani de șefi provizorii și un singur alcooltest serios
Conducere la termen scurt: IPJ Brăila, instituție condusă ca o garsonieră închiriată pe Airbnb La IPJ Brăila, funcția de inspector-șef...
FSANP intră în ring: Guvernul Bolojan, demis, dar încă dă din pix ca și cum ar fi la putere
Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) a decis să scoată mănușile și să ducă Guvernul României, Ministerul Muncii,...
HOTELUL „SCOICA” ȘI PISTOLUL CARE FUMEGĂ
Cum s-a transformat Parchetul în xerox de falsuri și executorul în fațadă de lux pentru o operațiune de jaf corporatist...
-
Exclusivacum 4 zile
JUSTIȚIA A TRAS APA PESTE DECIZIILE ANP: MIRCEA DECU REVINE LA PENITENCIARUL TÂRGȘOR, IAR GUNOIUL ABUZURILOR RĂMÂNE ÎN OGRADA „ȘEFERIMII” DE LA BUCUREȘTI!
-
Exclusivacum 4 zile
IPJ Prahova: Gara de Nord a Poliției Române, unde șefii vin cu bilet de peron și pleacă înainte să-și facă nod la cravată
-
Exclusivacum 3 zile
MĂRGINENI: PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR!
-
Exclusivacum 2 zile
FESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 5 zile
Legea salarizării, trecută pe după gard: din „transparență decizională” direct în „comunicate de presă”
-
Exclusivacum 2 zile
PLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
-
Exclusivacum 5 zile
O nouă democrație la Cotroceni: Nicușor Dan și ședința națională de influențare „legitimă”
-
Exclusivacum 5 zile
O nouă performanță la IPJ Brăila: patru ani de șefi provizorii și un singur alcooltest serios