Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat Rusia cu privire la orice nouă acţiune agresivă. Iar secretarul de stat american, Antony Blinken, acuză Belarus de diversiune la granița Poloniei, pentru a masca intențiile Moscovei față de Ucraina.

Recent, șeful Statului Major al Apărării din Marea Britanie, generalul Sir Nicholas Patrick Carter, a afirmat că există un risc mai mare de izbucnire accidentală a unui conflict între Occident şi Rusia.

Secretarul de stat Antony Blinken a discutat, la 14 noiembrie, cu ministrul polonez de externe, Zbigniew Rau, prilej cu care a reafirmat sprijinul SUA pentru Polonia în fața exploatării cinice de regimul Lukașenko a migranților vulnerabili, a anunțat Ned Price, purtătorul de cuvânt al Departamentului de stat.

Acțiunile regimului Lukașenko amenință securitatea, generează diviziune și urmăresc să distragă atenția de la activitățile Rusiei la granița cu Ucraina, susține sursa citată. Afirmația a fost ulterior reluată și pe contul de Twitter al lui Blinken.

Secretarul de stat american și-a exprimat, de asemenea, aprecierea profundă pentru sprijinul vocal al Poloniei pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

Iar Statele Unite, Polonia și alți aliați și parteneri sunt uniți în a impune costuri semnificative Moscovei pentru agresiunea militară și activitățile maligne din regiune, precizează Departamentul de stat.

Statele Unite ale Americii au tras un semnal de alarmă, anunțându-și aliații din Uniunea Europeană că Rusia ar putea declanșa o ofensivă în Ucraina, transmite Bloomberg.

Washingtonul monitorizează îndeaproape acumularea forțelor ruse în apropierea graniței cu Ucraina, iar oficialii americani și-au împărtășit îngrijorările privind o posibilă operațiune militară omologiilor europeni.

La 13 noiembrie, șefii diplomaţiei americane şi franceze, Anthony Blinken şi Jean-Yves Le Drian, au discutat despre îngrijorătoarea activitate militară rusă în Ucraina, după desfăşurarea de trupe ruse la frontiera cu aceasta, notează AFP, citată de Agerpres.

Potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat al SUA, cei doi oficiali s-au bazat pe rapoarte despre activităţi militare îngrijorătoare ale Rusiei în Ucraina şi în vecinătatea acesteia şi au reiterat angajamentul neclintit faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.

În context, președintele francez Emmanuel Macron şi-a exprimat luni, în cadrul unei convorbiri telefonice cu Vladimir Putin, preocuparea puternică a Franței şi dorinţa de a apăra integritatea teritorială a Ucrainei, transmite Reuters.

Macron i-a transmis lui Putin îngrijorările sale cu privire la situația din Ucraina, având în vedere că NATO a avertizat anterior Rusia împotriva mișcărilor de trupe la granița dintre cele două țări.

În ceea ce privește problema Ucrainei, președintele francez a reamintit preocuparea puternică a Parisului și dorința acestuia de a apăra integritatea teritorială a Ucrainei.

Săptămâna trecută, Uniunea Europeană şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la mişcările de trupe ruse în apropierea graniţei cu Ucraina.

Continuăm să supraveghem situaţia şi informaţiile pe care le-am cules până în prezent sunt destul de neliniştitoare, a declarat Peter Stano, purtător de cuvânt al şefului diplomaţiei europene Josep Borrell.

Sursa citată a precizat că UE discută cu SUA şi cu Marea Britanie pe acest subiect. La rândul său, şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a discutat situaţia cu preşedintele american Joe Biden, în timpul vizitei recente la Washington.

UE şi Statele Unite susţin deplin integritatea teritorială a Ucrainei. Îi susţinem deplin pe ucraineni în eforturile lor de a-şi moderniza economia şi a-şi creşte rezilienţa, a scris oficialul european pe Twitter.

De asemenea, Washingtonul a cerut Moscovei claritate în privința mişcărilor neobişnuite de trupe din apropierea frontierei cu Ucraina.

Nu avem claritate asupra intenţiilor Moscovei, dar îi cunoaştem strategia.

Îngrijorarea noastră este că Rusia face grava eroare de a încerca să repete ceea ce a făcut în 2014, când şi-a masat forţele de-a lungul frontierei şi a intrat în teritoriul suveran ucrainean, declarând în mod fals că fusese provocată, a declarat secretarul de stat Antony Blinken, într-o conferinţă de presă cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba.

În același timp, Departamentul apărării al SUA a informat luni că observă, în continuare, o activitate militară neobişnuită şi o concentrare a forţelor militare ale Rusiei în apropierea graniţei cu Ucraina.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a declarat că această masare de forţe la graniţa cu Ucraina este îngrijorătoare şi că secretarul american al apărării, Lloyd Austin, se va întâlni joi cu omologul său ucrainean.

În zilele de 2 şi 3 noiembrie, din însărcinarea preşedintelui Joe Biden, şeful CIA, William Burns, s-a aflat la Moscova. Potrivit CNN, Burns ar fi fost trimis pentru a avertiza Rusia împotriva oricărei întăriri a trupelor sale în apropierea frontierei cu Ucraina.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat presei că, în cadrul vizitei, a avut loc o discuţie telefonică între preşedintele Putin şi William Burns, în care aceştia au abordat relaţiile bilaterale şi criza diplomatică dintre statele lor, şi au făcut schimb de opinii despre conflicte regionale.

NATO avertizează Rusia

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat Rusia cu privire la orice nouă acţiune agresivă la frontiera cu Ucraina.

Trebuie să fim lucizi, trebuie să fim realişti cu privire la provocările cu care ne confruntăm. Şi ceea ce vedem astăzi este o consolidare importantă de capacităţi militare ruseşti, a afirmat, luni, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, într-o conferinţă de presă comună cu ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, la Bruxelles.

Ceea ce vedem în jurul Ucrainei acum este o mare acumulare militară rusă. Vedem o concentrare neobișnuită de forțe. Și știm, de asemenea, că Rusia a demonstrat înainte atât voința, cât și capacitatea de a folosi forța militară împotriva Ucrainei.

Am văzut atunci când a anexat ilegal Crimeea și am văzut asta de-a lungul multor ani, în modul în care susțin separatiștii din Donbas, a mai declarat Stoltenberg.

Adevărul este că vedem o concentrare neobișnuită de forțe ale capabilităților militare rusești și am văzut că Rusia și-a demonstrat voința de a folosi aceste forțe împotriva vecinilor Ucraina, Georgia și, de asemenea, de-a lungul timpului, împotriva Republicii Moldova.

Prin urmare, solicităm Rusiei să fie transparentă cu privire la activitățile sale militare, să reducă tensiunile și să prevină orice escaladare. Acesta este un mesaj clar din partea tuturor aliaților NATO, a accentuat secretarul general al Alianței.

Deocamdată nu vedem nicio amenințare iminentă cu agresiune militară împotriva vreunei țări NATO. Dar vedem o situație foarte dificilă evoluând la granița dintre Polonia și Belarus.

Și vedem situații similare și în Lituania și Letonia, cel puțin le-am văzut mai devreme la granița dintre cele două țări și Rusia. Și, desigur, suntem solidari cu acești aliați NATO, a mai afirmat Jens Stoltenberg.

La sfârșitul săptămânii trecute, premierul polonez a declarat că Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord trebuie să întreprindă paşi concreţi pentru a soluţiona criza migraţiei de la frontiera cu Belarus.

Oficialul a adăugat că Polonia, Lituania şi Letonia ar putea cere consultări în baza articolului 4 al Tratatului Atlanticului de Nord.

În baza acestui articol, orice aliat poate cere consultări dacă, în opinia lui, integritatea sa teritorială, independenţa politică sau securitatea sa sunt ameninţate.

Efective importante la granița Ucrainei

Rusia a lăsat efective militare în apropierea frontierei sale cu Ucraina după exerciţiile recente, numărul militarilor ruşi din zonă totalizând, în prezent, 90.000, a anunţat ministerul ucrainean al apărării.

Forţele armate ruse au desfăşurat recent o serie de aplicaţii militare de amploare, la care au luat parte inclusiv trupe aeropurtate. După aceste exerciţii, militari din cadrul Armatei 41 ruse au rămas la circa 260 kilometri de graniţa cu Ucraina, a precizat ministerul ucrainean al apărării.

Ar trebui observat faptul că periodic Federaţia Rusă a recurs la practica transferării şi comasării de unităţi militare pentru a menţine tensiunile în regiune şi presiunea politică asupra statelor vecine, a explicat ministerul.

La 7 noiembrie, un militar ucrainean a fost ucis şi alţi doi au fost răniţi într-un atac al separatiştilor proruşi în estul Ucrainei, potrivit unui comunicat al armatei.

În ultimele săptămâni, în fotografii realizate de sateliți și în înregistrări video postate pe rețelele de socializare, se pot vedea trenuri militare ruseşti şi convoaie de camioane care transportă tancuri şi rachete în sud-vestul Rusiei, în apropierea teritoriului ucrainean.

Pericol de confruntări cu Rusia

Există un risc mai mare de izbucnire accidentală a unui conflict între Occident şi Rusia decât în orice alt moment de la încheierea Războiului Rece, în contextul în care multe dintre tradiţionalele instrumente diplomatice nu mai sunt disponibile, a declarat, săptămâna trecută, șeful Statului Major al Apărării din Marea Britanie, generalul Sir

Nicholas Patrick Carter, transmite Agerpres, care citează agenția de presă Reuters. Generalul Carter a spus că rivalii autoritari sunt dispuşi să folosească orice instrumente pe care le au la dispoziţie, cum ar fi migranţii, creşterea preţurilor la gaze, forţele proxy sau atacurile cibernetice.

După lumea bipolară a Războiului Rece şi lumea unipolară a dominaţiei SUA, diplomaţii se confruntă acum cu o mult mai complexă lume multipolară, a apreciat generalul Carter, care a adăugat că instrumentele şi mecanismele diplomatice tradiţionale din timpul Războiului Rece nu mai sunt la îndemână.

Moscova neagă și acuză provocări

Recent, ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a considerat drept posibilă orice provocare din partea NATO, sugerând o legătură între exerciţiile NATO şi încercările de a testa sistemele de apărare ale Rusiei în zona Mării Negre.

De asemenea, săptămâna trecută, ministerul rus al apărării a acuzat SUA de crearea unei forţe militare multinaţionale în Marea Neagră, în apropierea coastelor Rusiei, ceea ce Moscova consideră a fi un factor destabilizator în regiunea limitrofă Ucrainei.

Potrivit părții ruse, un obiectiv al sporirii prezenţei militare a statelor NATO în Marea Neagră ar fi controlul militar al teritoriului Ucrainei.

La rândul său, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că manevrele NATO în Marea Neagră reprezintă o provocare serioasă pentru Moscova. Iar purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov, a afirmat:

Forţele NATO sunt foarte, foarte active şi acţionează cu îndrăzneală în vecinătatea imediată a frontierelor noastre, în aer, pe apă sau terestru.

Rusia nu reprezintă o ameninţare pentru nimeni (…), noi ne ocupăm de treburile noastre şi luăm măsuri pentru a ne asigura securitatea dacă este necesar, dacă există acţiuni provocatoare ale oponenţilor noştri în apropierea frontierelor noastre.

De asemenea, ambasadorul adjunct al Rusiei la ONU, Dmitri Polianski, a afirmat, referindu-se la o posibilă invaziei a Ucrainei, că aşa ceva nu a fost plănuit niciodată, nu a fost făcut niciodată şi nu se va realiza niciodată.

Însă, a ținut să adauge: Cu condiţia să nu fim provocaţi, desigur, de Ucraina sau de altcineva.

Uniunea Europeană, noi sancțiuni împotriva Belarusului

Miniştrii de externe din Uniunea Europeană au convenit, la începutul săptămânii, asupra aplicării unor noi sancţiuni împotriva Belarusului, în contextul crizei migraţiei.

Miniştrii de externe europeni au fost unanim în favoarea noilor sancţiuni, dar detaliile nu au fost încă stabilite.

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a declarat că vor fi vizate liniile aeriene şi agenţiile de turism implicate în aducerea ilegală a migranţilor, transmite Reuters.

Aproximativ 5.000 de migranţi sunt blocaţi în păduri, la frontiera Belarusului cu Polonia. Cei mai mulţi provin din Irak şi Afganistan.

UE acuză regimul de la Minsk că forţează migranţii să intre pe teritoriul Uniunii, ca reacţie la sancţiunile anterioare impuse după realegerea contestată de anul trecut a preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko.

Poliţia de frontieră poloneză a acuzat duminică forţele de securitate din Belarus că le-ar da instrucţiuni şi echipamente migranţilor blocaţi în zonă pentru luarea cu asalt a frontierei dintre cele două ţări, relatează Agerpres.

Se pare că multe corturi au fost demontate din tabăra improvizată pe teritoriul belarus chiar din faţa punctului de trecere a frontierei cu Polonia de la Kuznica.

Străinii primesc instrucţiuni, echipamente şi gaze lacrimogene din partea responsabililor belaruşi, a indicat poliţia de frontieră poloneză.

Potrivit Ministerului Apărării polonez, unii migranţi au adunat crengi din pădure, pentru a dărâma gardurile, iar mulţi reprezentanţi ai presei oficiale din Belarus se află la faţa locului.

Poliţia poloneză a folosit portavoci pentru a transmite mesaje în limba engleză prin care a avertizat mulţimea că va recurge la violenţă dacă migranţii nu respectă instrucţiunile. (Marius Batca).