Connect with us

Administratie

Statul cheltuie 8.000 de euro pe un singur pacient cu COVID internat la ATI în zece zile

Publicat

pe

Un pacient cu COVID petrece, în medie, zece zile la terapie intensivă. Costurile pentru o zi de spitalizare la ATI pentru un pacient COVID s-au ridicat, în septembrie, la 3.983/zi, la Spitalul Victor Babeș din Timișoara. Asta înseamnă aproape 40.000 de lei, adică 8.000 de euro, dezvaluie Flavia Dragan in Newsweek Romania.

Am primit date privind costurile medicamentelor administrate pacienților cu COVID din secțiile de terapie intensivă de la Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta din Capitală și date despre costurile/zi de spitalizare la ATI pentru un pacient cu COVID de la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. V. Babeș”.

Datele primite nu sunt valabile pentru toate spitalele din toată țara care tratează pacienți cu COVID, însă sunt relevante pentru a avea o idee despre costurile extrem de mari suportate de stat cu pacienții COVID.

În jur de 8.000 de euro a plătit statul român pentru un pacient cu COVID la ATI zece zile, în luna septembrie, la Spitalul „Dr. Victor Babeș”. O cură cu Remdesivir de cinci zile sare de 10.000 de lei, iar trei zile de tratament cu medicamentul Tocilizumab costă peste 8.000 de lei.

Săptămâna trecută, bugetul Ministerul Sănătății a fost suplimentat cu încă 330 de milioane de lei din Fondul de rezervă. O treime din acești bani merg pentru cumpărarea de alte 70.000 de doze de Remdesivir.

Între timp, de la respingerea inițiativei privind certificatul verde în Senat, ritmul vaccinării a fost în continuă scădere: de la peste 150.000 de vaccinați (dintre care peste 115.000 cu prima doză) în 27 octombrie la 90.000 de vaccinați în 15 octombrie (dintre care peste 21.000 cu prima doză).

Vaccinarea împotriva COVID-19 reduce cu 90% riscul de spitalizare şi de deces şi este eficientă şi împotriva variantei Delta, arată un amplu studiu al Epi-Phare, realizat în Franța și publicat în octombrie. Detalii, AICI.

3.983 de lei/zi pentru un pacient cu COVID la ATI, în luna septembrie

La Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. V. Babeș”, o zi de spitalizare la terapie intensivă pentru un pacient cu COVID s-a ridicat, în luna septembrie, la 3.983 de lei. Costurile au fost mai mari decât cele înregistrate în luna iunie 2021 – când o zi la ATI pentru un pacient cu COVID s-a ridicat la 3.470 de lei.

„Compartimentul Anestezie Terapie Intensivă și Compartimentul Terapie Intensivă Boli Infecțioase sunt departamentele interne care prestează servicii pentru secțiile din cadrul spitalului, iar cheltuielile înregistrate se distribuie pe secțiile medicale de unde pacienții au fost transferați. Au fost estimate costurile pentru o zi/pacient infectat cu Sars-CoV-2 internat la terapie intensivă în sumă de 3.470 de lei în luna iunie 2021 vs. suma de 3.983 de lei în luna septembrie 2021, pe baza cheltuielilor efective înregistrate în contabilitate.

La estimarea costurilor pentru o zi/pacient infectat cu Sars-CoV-2 internat la terapie intensivă s-au luat în considerare cheltuielile efective cu personalul, bunurile și serviciile (medicamente – inclusiv cele din programe, materiale sanitare – inclusiv cele din programe, hrană etc.) înregistrate în lunile de referință în cele două compartimente de terapie intensivă.

Menționăm faptul că aceste costuri au fost influențate de gravitatea cazurilor care au fost tratate în lunile iunie 2021 și septembrie 2021.

La data prezentei (15 noiembrie, n.r.) sunt internați pe secții un număr de 90 de pacienți cu COVID și 12 pacienți cu COVID în compartimentele de terapie intensivă”, arată Spitalul „Dr. Victor Babeș” din Timișoara, în răspunsul pentru Newsweek România.

O cură de cinci zile cu Remdesivir – peste 10.000 de lei

O cură cu Remdesivir de cinci zile sare de 10.000 de lei, iar trei zile de tratament cu Tocilizumab costă puțin peste 8.100 de lei, conform unui calcul făcut de Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” (IMPN) din Capitală, la solicitarea Newsweek România. Un tratament de zece zile cu Favipiravir costă 490 de lei.

„Nu există o terapie standard pentru toți pacienții, la momentul internării se inițiază tratamentul cu Favipiravir și Remdevisir la formele severe. Indicația de Tocilizumab este selectivă și depinde atât de evoluția pacientului, cât și de evoluția parametrilor biologici”, a precizat dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta”, pentru Newsweek România.

Newsweek România a încercat să afle cât cheltuie statul român cu un pacient cu COVID internat la terapie intensivă. Am primit date privind costurile medicamentelor administrate pacienților cu COVID din secțiile de terapie intensivă de la Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta din Capitală și date despre costurile/zi de spitalizare la ATI pentru un pacient cu COVID de la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. V. Babeș”.

Datele primite nu sunt valabile pentru toate spitalele din toată țara care tratează pacienți cu COVID, însă sunt relevante pentru a avea o idee despre costurile extrem de mari suportate de stat cu pacienții COVID.

În jur de 8.000 de euro a plătit statul român pentru un pacient cu COVID la ATI zece zile, în luna septembrie, la Spitalul „Dr. Victor Babeș”. O cură cu Remdesivir de cinci zile sare de 10.000 de lei, iar trei zile de tratament cu medicamentul Tocilizumab costă peste 8.000 de lei.Săptămâna trecută, bugetul Ministerul Sănătății a fost suplimentat cu încă 330 de milioane de lei din Fondul de rezervă. O treime din acești bani merg pentru cumpărarea de alte 70.000 de doze de Remdesivir.

Între timp, de la respingerea inițiativei privind certificatul verde în Senat, ritmul vaccinării a fost în continuă scădere: de la peste 150.000 de vaccinați (dintre care peste 115.000 cu prima doză) în 27 octombrie la 90.000 de vaccinați în 15 octombrie (dintre care peste 21.000 cu prima doză).

Vaccinarea împotriva COVID-19 reduce cu 90% riscul de spitalizare şi de deces şi este eficientă şi împotriva variantei Delta, arată un amplu studiu al Epi-Phare, realizat în Franța și publicat în octombrie. Detalii, AICI.

3.983 de lei/zi pentru un pacient cu COVID la ATI, în luna septembrie

La Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. V. Babeș”, o zi de spitalizare la terapie intensivă pentru un pacient cu COVID s-a ridicat, în luna septembrie, la 3.983 de lei. Costurile au fost mai mari decât cele înregistrate în luna iunie 2021 – când o zi la ATI pentru un pacient cu COVID s-a ridicat la 3.470 de lei.

„Compartimentul Anestezie Terapie Intensivă și Compartimentul Terapie Intensivă Boli Infecțioase sunt departamentele interne care prestează servicii pentru secțiile din cadrul spitalului, iar cheltuielile înregistrate se distribuie pe secțiile medicale de unde pacienții au fost transferați. Au fost estimate costurile pentru o zi/pacient infectat cu Sars-CoV-2 internat la terapie intensivă în sumă de 3.470 de lei în luna iunie 2021 vs. suma de 3.983 de lei în luna septembrie 2021, pe baza cheltuielilor efective înregistrate în contabilitate.

La estimarea costurilor pentru o zi/pacient infectat cu Sars-CoV-2 internat la terapie intensivă s-au luat în considerare cheltuielile efective cu personalul, bunurile și serviciile (medicamente – inclusiv cele din programe, materiale sanitare – inclusiv cele din programe, hrană etc.) înregistrate în lunile de referință în cele două compartimente de terapie intensivă.

Menționăm faptul că aceste costuri au fost influențate de gravitatea cazurilor care au fost tratate în lunile iunie 2021 și septembrie 2021.

La data prezentei (15 noiembrie, n.r.) sunt internați pe secții un număr de 90 de pacienți cu COVID și 12 pacienți cu COVID în compartimentele de terapie intensivă”, arată Spitalul „Dr. Victor Babeș” din Timișoara, în răspunsul pentru Newsweek România.

O cură de cinci zile cu Remdesivir – peste 10.000 de lei

O cură cu Remdesivir de cinci zile sare de 10.000 de lei, iar trei zile de tratament cu Tocilizumab costă puțin peste 8.100 de lei, conform unui calcul făcut de Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” (IMPN) din Capitală, la solicitarea Newsweek România. Un tratament de zece zile cu Favipiravir costă 490 de lei.

„Nu există o terapie standard pentru toți pacienții, la momentul internării se inițiază tratamentul cu Favipiravir și Remdevisir la formele severe. Indicația de Tocilizumab este selectivă și depinde atât de evoluția pacientului, cât și de evoluția parametrilor biologici”, a precizat dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta”, pentru Newsweek România.

 

Dr. Mahler: scade numărul de zile petrecute în ATI, dar în continuare pacienții cu COVID ajung foarte târziu la spital

Durata medie de spitalizare ATI-COVID ianuarie-septembrie 2021 a fost de 9,61 zile, iar durata medie de spitalizare ATI-COVID în luna octombrie a fost de 6,57 de zile.

Medicul Beatrice Mahler a mai explicat că, în acest moment, „numărul de cazuri internate în secție este în scădere în IPMN, dar încă pacienții care necesită internare ajung extrem de târziu cu forme severe de insuficiență respiratorie, deși, față de începutul valului 4 pacienții infectați și cu comorbidități au posibilitatea de a efectua tratament cu anticorpi monoclonali, dacă se prezintă în primele 7 zile de la debut simptomelor, fără a necesita internare de lungă durată”.

În 9 octombrie, la IPMN erau internați 102 pacienți, dintre care 87 de pacienți în secțiile COVID și 15 pacienți în ATI-COVID.

„Este a treia suplimentare a bugetului Ministerului Sănătății din ultimele două luni, după ce, în luna septembrie au fost alocate 457 milioane de lei pentru achiziția de medicamente destinate pacienților infectați cu virusul SARS-CoV-2 și pentru asigurarea finanțării secțiilor ATI, iar în luna octombrie au fost alocate alte 10 milioane de lei pentru achiziția vaccinului diftero-tetano-pertussis acelular – DTPA în vederea imunizării copiilor, conform calendarului național de vaccinare. Sumele alocate astăzi vor fi utilizate, în principal, pentru asigurarea continuității programelor naționale de sănătate, pentru achiziționarea tratamentului pacienților infectați cu SARS-Cov-2 și pentru buna desfășurare a activitățillor din centrele de vaccinare anti-Covid-19”, a declarat Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătății, citat în comunicat.

332,5 milioane de lei, alocate MS săptămâna trecută din Fondul de rezervă. 120 de milioane, pentru Remdesivir

În 10 noiembrie, Ministerul Sănătății a anunțat că a primit, prin Hotârâre de Guvern, încă 332,5 milioane de lei din Fondul de rezervă. Din această sumă, 120 de milioane de lei vor fi folosite pentru cumpărarea a alte 70.000 de doze de Remdesivir.

30 de milioane de lei vor fi alocate pentru finanțarea cheltuielilor centrelor de vaccinare, 30 de milioane de lei pentru cumpărarea de tichete de masă pentru cei care se vaccinează cu schema completă anti-COVID, iar 30 de milioane vor fi folosiți pentru asigurarea fondurilor pentru decontarea testelor RT-PCR realizate în unitățile sanitare sau de către direcțiile de sănătate publică, conform metodologiei INSP. (Paul D.).

Administratie

Antrenamentul și repausul câinilor de serviciu nu sunt opționale

Publicat

pe

De

Organizarea turelor de 12 ore ridică întrebări privind pregătirea, recuperarea și adăpostirea câinilor din Poliția de Frontieră

Conductorii canini și câinii de serviciu nu pot fi tratați ca simple resurse de planificare, susține Sindicatul Europol. Activitatea lor presupune obligații specifice, de la antrenamentul zilnic și îngrijirea animalelor până la asigurarea perioadelor de refacere după misiuni.

Sindicatul atrage atenția că organizarea activității în ture de 12 ore poate ridica probleme atunci când echipele canine sunt planificate în misiuni operative succesive sau primesc atribuții care nu țin de specializarea lor. În astfel de condiții, spune organizația, trebuie clarificat cum sunt respectate timpul de pregătire, nevoile fiziologice ale câinelui și condițiile de transport și adăpostire.

Pentru lămuriri privind aplicarea prevederilor OMAI nr. 172/2025, Sindicatul Europol a solicitat un punct de vedere Centrului Chinologic „Dr. Aurel Greblea” din Sibiu. Răspunsul instituției prezintă obligațiile referitoare la pregătirea și utilizarea câinilor de serviciu, precum și responsabilitățile structurilor care îi au în dotare.

Patru ore de antrenament pe zi, în timpul programului de lucru

Una dintre clarificările importante privește timpul de antrenament. Potrivit răspunsului Centrului Chinologic, art. 19 alin. (2) lit. b) din OMAI nr. 172/2025 prevede desfășurarea zilnică a antrenamentului, în timpul programului de lucru. Activitatea poate fi împărțită în mai multe sesiuni și se aplică indiferent de categoria de serviciu.

Articolul 20 stabilește, la rândul său, că antrenamentul se desfășoară zilnic în programul de lucru, cu excepția situațiilor în care echipa canină participă la misiuni. Pentru câinii specializați în detectarea produselor, metodologia de specialitate permite efectuarea unor antrenamente și în timpul misiunilor, în condițiile prevăzute de aceasta.

Prin urmare, planificarea unei echipe într-o tură de 12 ore nu înseamnă, de la sine, că activitățile de pregătire pot fi eliminate. Organizarea serviciului trebuie să țină cont de cerințele specifice activității canine, arată sindicatul.

Timpul pentru pregătire este și responsabilitatea conducerii

Asigurarea timpului de antrenament nu este doar responsabilitatea conductorului. Conform art. 6 lit. b) din ordin, citat în răspunsul Centrului Chinologic, structurile care dețin efective canine trebuie să dispună măsurile necesare pentru timpul dedicat îngrijirii, hrănirii, dresajului și antrenamentului câinilor, precum și pregătirii profesionale a conductorilor.

Această obligație devine cu atât mai relevantă când polițiștii sunt planificați în activități operative succesive sau primesc sarcini suplimentare, fără legătură cu specializarea canină. În opinia Sindicatului Europol, conductorul nu poate fi făcut singur răspunzător pentru menținerea nivelului de pregătire al câinelui dacă structura nu îi asigură timpul și condițiile necesare.

Refacerea câinelui face parte din capacitatea de lucru

Repausul este deosebit de important pentru câinii folosiți la detectarea substanțelor interzise, a tutunului, a urmelor olfactive și pentru alte activități bazate pe miros. Potrivit art. 33 alin. (4) din OMAI nr. 172/2025, timpul de refacere a capacității fiziologice de lucru trebuie să fie egal cu perioada de folosire efectivă în misiune.

Metodologia de specialitate stabilește, de asemenea, că activitățile de căutare nu trebuie să depășească 30 de minute. După acestea, câinele trebuie să beneficieze de intervale pentru deconectare și pentru satisfacerea nevoilor fiziologice.

Centrul Chinologic subliniază și necesitatea prevenirii suprasolicitării, astfel încât să fie menținută calitatea căutării. Sindicatul Europol spune că aceste prevederi arată că refacerea nu este un beneficiu facultativ, ci o condiție atât pentru protejarea sănătății câinelui, cât și pentru eficiența misiunilor.

Transportul în autospecială nu echivalează automat cu repausul

Un alt aspect semnalat privește câinii ținuți în cușca autospecialei în timpul patrulărilor auto. Sindicatul avertizează că simpla prezență a animalului într-un compartiment de transport nu dovedește, prin ea însăși, că acesta beneficiază de o perioadă corespunzătoare de refacere.

Răspunsul Centrului Chinologic nu prevede expres că orice interval de recuperare impune întoarcerea la sediul unității. El indică însă condiții ce trebuie respectate în timpul transportului: autospeciala trebuie să asigure ventilație, temperatură adecvată, climatizare și posibilitatea supravegherii câinelui.

În plus, metodologia comună nr. 129390 din 16 martie 2026 prevede ca, la fiecare două ore de drum, să se facă o oprire de 15–20 de minute. În acest interval trebuie asigurate apă proaspătă și posibilitatea ca animalul să își satisfacă nevoile fiziologice.

Transportul și adăpostirea sunt reglementate diferit

Potrivit prevederilor invocate în răspunsul oficial, transportul câinilor în timpul programului de lucru trebuie realizat cu mijloace special amenajate și autorizate sanitar-veterinar. Adăpostirea presupune alte cerințe: spațiu suficient, libertate de mișcare și protecție față de condițiile meteorologice, astfel încât animalul să poată sta în picioare și să se poată întoarce.

Metodologia stabilește inclusiv dimensiuni minime pentru cuștile folosite la adăpostire și prevede, potrivit formulării actului citat, interdicții privind ținerea câinilor legați sau fără harnașament în perioada în care se află în adăpost.

Centrul Chinologic nu formulează o interdicție expresă privind menținerea câinelui în autospecială pe întreaga durată a unei ture de 12 ore. Totuși, normele prezentate disting între transport și adăpostire, astfel că un compartiment de transport nu poate fi considerat automat spațiu de cazare permanentă. Orice astfel de utilizare trebuie analizată în raport cu condițiile efective de bunăstare și cu reglementările aplicabile.

Sindicatul cere organizarea activității în acord cu normele

Sindicatul Europol susține că eficiența unei echipe canine nu se măsoară doar prin timpul petrecut în teren sau prin prezența într-o autospecială. Contează și calitatea pregătirii, respectarea perioadelor de recuperare și asigurarea unor condiții adecvate de muncă și îngrijire.

Organizarea activității, afirmă sindicatul, trebuie să le permită conductorilor să își îndeplinească obligațiile fără ca întreaga răspundere pentru pregătirea și starea câinilor să le fie transferată. Sindicatul anunță că va continua să susțină aplicarea unitară a prevederilor legale și respectarea particularităților muncii echipelor canine.

„Un câine de serviciu bine pregătit, odihnit și îngrijit corespunzător” este, potrivit organizației, esențial atât pentru siguranța polițistului, cât și pentru eficiența misiunilor. (Sava N.).

Citeste in continuare

Administratie

Poliția Română, partener într-un proiect de monitorizare a rețelelor radio

Publicat

pe

De

RMS RAN urmărește dezvoltarea unor capabilități tehnice pentru supravegherea și securizarea frontierelor

Serviciul Român de Informații, prin Unitatea Militară 0929 București, implementează proiectul „Sistem monitorizare parametri radio din rețele de acces radio – RMS RAN”, în parteneriat cu mai multe structuri ale instituției, Inspectoratul General al Poliției Române și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.

În proiect sunt implicate și Unitățile Militare 0461 și 0991 București, precum și Unitatea Militară 0472 București, care are în coordonare unitățile 0221, 0964, 0167 și 0198 București.

Monitorizarea rețelelor de acces radio

Potrivit descrierii proiectului, obiectivul general este operaționalizarea unor capabilități tehnice de monitorizare radio în domeniul rețelelor de acces radio. Acestea urmează să sprijine activitățile specifice de supraveghere și securizare a frontierelor externe ale României. (Paul D.).

Citeste in continuare

Administratie

Peste 700 de școli au aplicat pentru finanțare în cadrul programului PRIMII

Publicat

pe

De

Inițiativa vizează sprijinirea elevilor din ciclul primar și prevenirea abandonului școlar

Ministerul Educației și Cercetării a încheiat perioada de depunere a aplicațiilor pentru Programul pentru Reușita Învățământului primar prin Măsuri Integrate de Intervenție (PRIMII). Au fost depuse 709 cereri de finanțare, pentru intervenții în școli vulnerabile.

Programul urmărește prevenirea analfabetismului funcțional și reducerea riscului de părăsire timpurie a școlii, printr-un pachet de sprijin adaptat nevoilor elevilor și comunităților.

Sprijin educațional, hrană și consiliere

Finanțarea poate acoperi activități de tip „Școala după Școală”, lecții individualizate și programe de recuperare. Sunt eligibile, de asemenea, hrana pentru elevii participanți, activitățile extracurriculare, materialele didactice și resursele pentru învățare remedială.

Programul poate susține și servicii de consiliere și terapie pentru elevi, precum și consiliere parentală.

Abordare bazată pe date și instrumente existente

PRIMII extinde către învățământul primar logica de intervenție folosită de Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, care s-a adresat în principal ciclului gimnazial.

Implementarea va valorifica instrumente de identificare a vulnerabilităților și riscurilor educaționale: Indexul Național de Vulnerabilitate Școlară pentru Învățământul Primar și Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație, dezvoltate împreună cu Banca Mondială, precum și Indicele de Risc Comunitar, elaborat de UNICEF.

Implementare în perioada 2026–2029

Proiectul se va desfășura între 2026 și 2029. Finanțarea este asigurată din Fondul Social European Plus, prin Programul Educație și Ocupare 2021–2027, în cadrul priorității privind prevenirea părăsirii timpurii a școlii și creșterea accesului grupurilor dezavantajate la educație.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv5 ore ago

Dosarul antigrindină, partea a XIII‑a. CSAT spune: siguranță națională! Garda de Mediu și APM Prahova spun: ascundeți gunoiul sub preș

Republica Antigrindină: cum a tras statul Român cu rachete în cer, cu iodură în câmp și cu legea în gard...

Exclusiv5 ore ago

I.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 2). Agentul „Spray-Picioruș” versus propriul body-cam: când te dă pe mâna Parchetului chiar filmarea ta

În manualele de poliție scrie că body-cam-ul e pentru „protejarea agentului”. La Boldești-Scăeni, body-cam-ul lui Picior Florin-Alexandru pare să fie...

Exclusiv5 ore ago

Urbanismul din Ploiești, între control și „salvare” privată: cine pune piedica și cine oferă firma? Arhitectura dezmatului (II)

Revenirea Veronicăi Rădună în urma procesului câștigat cu municipalitatea readuce în atenție funcționarea Urbanismului ploieștean. Incisiv de Prahova continuă prezentarea...

Exclusiv5 ore ago

IPJ Prahova, „filiala” Băicoi: Agresorul lovește, poliția ridică tonul, victima strânge traume

Republicii 296 – Academia de bătaie, umilință și like-uri Lecții de parcare aplicată: „Dau cu palma, deci exist” Ora 10...

Exclusiv5 ore ago

Specialiști în destituire după o ședință și un proces-verbal. Manualul secret al Poliției Române: cum să judeci un coleg fără să fi învățat nimic

Justiție disciplinară în regim fast-food Intră polițistul pe ușă, iese cariera pe ușă În România, polițistul care poate fi dat...

Exclusiv5 ore ago

„Solidaritatea” lor, factura noastră. Pamflet dur despre programul de guvernare al cabinetului Luca Marinescu

„Consolidare solidară”: când statul își pune cagula pe față A apărut, în fine, și programul de guvernare 2026–2026, cu ștampilă...

Exclusivo zi ago

I.P.J. Prahova – „Cascadorii girofarului” – episodul „mita uitată până a doua zi”: cum devine Poliția Rutieră Ploiești propriul serial de comedie neagră

În timp ce autospecialele IPJ Prahova se fac praf pe șosele și dosarele se plimbă între colegi anchetatori ai propriilor...

Exclusivo zi ago

Arhitectura dezmatului: Cum a daramat Curtea de Apel castelul ARBY & CO din Primaria Ploiesti (I)

Justitia bate combinatiile: Veronica Raduna revine, recursul Primariei cade in cap Cronica unui abuz administrativ se incheie spectaculos la Curtea...

Exclusivo zi ago

IPJ Neamț, regulament pentru epoca de piatră: „Nu vă mai omorâți psihic colegii. restul, vedem noi”

Hărțuirea sexuală nu există în regulamentul IPJ Neamț. Există doar în lege, în metodologia Guvernului și, eventual, în realitate. În...

Exclusivo zi ago

ÎCCJ inventează „poșta zombie”: scrisorile mor, dar obligațiile șoferilor bântuie mai departe

Când nu ridici plicul, plicul te ridică pe tine Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a hotărât, prin Decizia...

Exclusiv2 zile ago

Batman (procurorul Eduard Stasie), creta dispărută și placa de OSB ruptă: cum a ajuns IPJ Prahova să explice cu „drafturi”/FALSURI dispariția probelor chiar din Camera de Corpuri Delicte (I)

Investigatie propie Incisiv de Prahova –  bazată pe documente judiciare.  Un dosar cu patru expertize și nicio probă “întreagă” În...

Exclusiv2 zile ago

IPJ Prahova, campion la recursuri pierdute: concediul polițistului nu e pauză de drepturi

IPJ Prahova, campion la procese pierdute: cum a aflat Poliția că și polițiștii au drepturi în concediu IPJ Prahova, din...

Exclusiv2 zile ago

Republica Mocirlei Penitenciare: ANP se scufundă, MJ numără broaștele, iar unii își lustruiesc epoletul de „chestor de carton”

Poliția Penitenciară, de la gardieni ai legii la subiect de bârfă online Poliția Penitenciară nu mai e de mult o...

Exclusiv2 zile ago

ANI le dă voie „combatanților în concediu”: polițiștii pot dispărea în misiuni externe, dar cu Statutul la purtător

Legea 180/2026, bau-baul inventat de birocrați speriați de Europa În timp ce unii visează să blocheze polițiștii în birouri prăfuite...

Exclusiv3 zile ago

Dosarul antigrindină, partea a XII‑a: Florin Diaconu, APM Prahova și Garda de Mediu Prahova – când paznicii mediului dau cu iodură în aer

Există un moment, în orice anchetă serioasă, când îți dai seama că nu grindina e problema, ci „apărătorii mediului” care...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Depozit Otel Bucuresti

Top Articole Incisiv