Anchete
Intrebarea-cheie: modificarea Constitutiei in viitorul apropiat o fi constitutionala?
(Preluare Inpolitics):
Agenda publică nu era suficientă de ocupată cu pandemia, cu facturile la energie și cu criza politică așa că ea a fost îmbunătățită azi cu o problemă nou și stringentă: revizuirea Constituției. Deja PSD a compus o comisie de specialiști care va începe negocierile cu omologii de la PNL. Un singur lucru omit să ne spună grăbiții de la PSD: o fi constituțională modificarea Constituției în viitorul apropiat?
Pare se că nu.
Constituția are o prevedere majoră:
ARTICOLUL 152
(3) Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă şi nici în timp de război.
Faptul că, juridic, România nu e în stare de urgență, spre exemplu, ci în stare de alertă nu poate schimba lucrurile, pentru că e vorba aici de spiritul Constituției și nu strict de litera ei.
Iar spiritul Constituției induce în mai multe locuri ideea că în situații de excepție nu sunt permise modificări majore ale regimului unor mari autorități ale statului.
Aflăm, astfel, că Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă. Președintele interimar nu are puterea de a dizolva parlamentul ori de a semna tratate internaționale, guvernul demis are puteri limitate șamd.
Între starea de alertă și cea de urgență nu există decît o deosebire: modul în care sunt instituite, prima neimplicînd autoritatea președintelui.
În rest, absolut toate măsurile care se pot lua în starea de urgență sunt permise și în starea de alertă.
Dacă actuala Constituție nu permite revizuirea ei în timpul stărilor excepționale o face pentru că există o logică de fier: respectivele stări sunt situații cu totul excepționale, cînd se presupune că energiile statului sunt canalizate întru rezolvarea respectivelor situații și nu se poate admite că e momentul pentru mari reforme. Dacă o țară își permite luxul unor mari reforme în stat înseamnă că nu e, de fapt, în stare excepțională. Multe state, inclusiv al nostru, au fost nevoite să amîne chiar și alegerile, necum să se gîndească la reforme de anvergură.
O demonstrație în acest sens e făcută, pe larg, de către Comisia de la Veneția într-un amplu raport pe marginea stărilor excepționale elaborat anul trecut chiar în contextul pandemiei.
Ghinionul celor tentați să jongleze cu modificarea Constituției e că, spre deosebire de toate celelalte legi, cel de modificare a Constituției e analizat de CCR înainte de trimiterea către parlament și nu după.
Iar teza că în starea de alertă poți modifica textul Constituției, dar în restul stărilor excepționale nu, are șanse infime să treacă de judecători.
În concluzie, PSD și PNL trebuie să aștepte finalul stării de alertă mai înainte de a modifica actuala Constituție. Un final care, din păcate, nu se prea întrevede la orizont.
Anchete
Doi procurori, programați la CSM în dosare disciplinare
Claudiu-Alexandru Pîrlea și Alma-Maria Dundev, vizați de proceduri disciplinare
Doi procurori sunt programați miercuri, 16 septembrie 2026, la Secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), potrivit publicației Lumea Justiției.
Pe rol se află două cauze care îi vizează pe procurorii Claudiu-Alexandru Pîrlea, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, și Alma-Maria Dundev, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș.
Pîrlea, judecat disciplinar în două cauze
Prima speță îl are ca vizat, în mod individual, pe procurorul Claudiu-Alexandru Pîrlea. Acesta este judecat disciplinar în legătură cu presupuse conflicte și incidente cu colegii și superiorii ierarhici.
Cea de-a doua cauză îl privește pe Pîrlea împreună cu procuroarea Alma-Maria Dundev. Potrivit informațiilor publicate, dosarul are în vedere presupuse scandaluri declanșate de cei doi în relația cu colegii și șefii din cadrul unităților de parchet în care își desfășoară activitatea.
Ședința are loc miercuri, la Secția disciplinară a CSM
Cele două dosare urmează să fie analizate de Secția pentru procurori în materie disciplinară a CSM în ședința programată pentru 16 septembrie 2026.
La acest moment, acuzațiile reprezintă susțineri analizate în cadrul procedurilor disciplinare, iar eventualele răspunderi vor putea fi stabilite numai după soluționarea cauzelor și adoptarea unor hotărâri de către forul competent.
Dosarele, urmărite în contextul tensiunilor din parchete
Cazurile readuc în atenție modul în care sunt soluționate conflictele profesionale și disciplinare din cadrul Ministerului Public. Desfășurarea ședinței și hotărârile Secției pentru procurori în materie disciplinară vor clarifica situația celor doi magistrați.
Rămâne de văzut dacă procedurile se vor încheia la termenul stabilit sau dacă soluționarea cauzelor va fi amânată. (Irinel I.).
Anchete
Situație controversată la o instanță din provincie: o judecătoare și-a cerut abținerea în dosare în care figurează părinții partenerului său
O situație prezentată de publicația Lumea Justiției readuce în atenție posibilele probleme de integritate și aparență de imparțialitate din cadrul unei instanțe din provincie.
Potrivit informațiilor publicate de sursa citată, o judecătoare ar avea o relație cu un grefier din cadrul aceleiași instanțe, fără ca acesta să fie grefierul magistratului respectiv.
Părinții grefierului, avocați în dosare repartizate judecătoarei
Conform relatării Lumea Justiției, ambii părinți ai grefierului sunt avocați și ar fi avut cauze pe rolul instanței la care activează judecătoarea.
În unele dintre aceste dosare, magistratul ar fi formulat cereri de abținere, invocând, potrivit informațiilor publicate, relația cu fiul celor doi avocați și dorința de a evita apariția unei situații care ar putea ridica semne de întrebare cu privire la imparțialitate.
Cererile de abținere ar fi fost respinse de colegi
Publicația susține că solicitările de abținere formulate de judecătoare ar fi fost respinse în mod repetat de colegii săi din cadrul instanței.
În aceste condiții, cauzele în care ar fi fost implicați părinții grefierului ar fi rămas în atenția aceleiași instanțe, iar situația s-ar fi repetat pe parcursul a cel puțin unui an, potrivit relatării citate.
O situație care ridică întrebări despre aparența de imparțialitate
Cazul descris de Lumea Justiției readuce în discuție necesitatea gestionării cu maximă atenție a situațiilor care pot genera suspiciuni privind conflictele de interese sau aparența de lipsă a imparțialității în actul de justiție.
Informațiile prezentate nu reprezintă concluzii definitive privind existența unei abateri disciplinare sau a unei încălcări a legii. Persoanele menționate beneficiază de toate drepturile și garanțiile prevăzute de legislația în vigoare, inclusiv de prezumția de nevinovăție. (Irinel I.).
Anchete
Cererea de pensionare a unei procuroare de la Tecuci, amânată de Secția pentru procurori a CSM
Alina Topală nu a respectat termenul de notificare de 90 de zile
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a amânat, marți, 8 septembrie 2026, analizarea cererii de eliberare din funcție prin pensionare formulată de procuroarea Alina Topală, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tecuci, potrivit publicației Lumea Justiției.
Motivul amânării îl reprezintă nerespectarea termenului legal de notificare. Conform art. 218 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, solicitarea trebuie transmisă CSM cu cel puțin 90 de zile înainte de data la care magistratul dorește să înceteze activitatea prin pensionare.
CSM: Cererea poate fi analizată după împlinirea termenului legal
În minuta ședinței, Secția pentru procurori a CSM a precizat că analiza cererii formulate de Alina Topală a fost amânată până la împlinirea termenului de 90 de zile prevăzut de lege.
Decizia a fost adoptată în unanimitate.
Prevederea legală stabilește că magistratul care intenționează să solicite eliberarea din funcție prin pensionare trebuie să notifice în scris președintele instanței, conducătorul parchetului sau al instituției și, după caz, CSM. Totodată, conducerea unității trebuie să ia măsuri pentru finalizarea lucrărilor aflate în curs până la data eliberării din funcție.
O singură pensionare aprobată în ședința din 8 septembrie
În aceeași ședință, Secția pentru procurori a aprobat înaintarea către președintele României a propunerii de eliberare din funcție prin pensionare a Elisabetei-Cristina Irimia.
Aceasta este delegată în funcția de prim-procuror adjunct la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București și are gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pensionarea ar urma să producă efecte începând cu 1 octombrie 2026. Și această hotărâre a fost adoptată în unanimitate. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
-
Exclusivacum 4 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi
-
Exclusivacum 18 oreOrganigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
-
Exclusivacum 2 zileMAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
-
Exclusivacum 5 zileCum se prăjește dreptatea între DNA Ploiești, executorii „de casă” și culoarele serviciilor – De la microferma procurorului Lefter la justiția cu epoleți în dosarul Ivanof
-
Exclusivacum 4 zileBâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională
-
Exclusivacum 18 ore„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
-
Featuredacum 4 zileCând sindicatul tace și muncește: de ce au apărut ‘misterios’ cursurile de cercetare disciplinară în MAI



